Teste Criminologie

Criminologie

1.      Criminologia este stiinta care studiaza: determinismul, cauzele si conditiile criminalitatii; - mecanismele de prevenire si combatere a criminalitatii

2.      Coordonarea, cooperarea, confruntarea si prezentarea sistematica a rezultatelor diferitelor stiinte criminologice apartin: criminologiei generale

3.      Studiul multidisciplinar al cazului individual si formularea unui diagnostic, pronostic si, eventual, tratamentul asupra unui delicvent defineste: criminologia clinica

4.      Incercuiti cifrele din dreptul urmatoarelor elemente ce intra in obiectul analitic al Criminologiei, in functie de criteriul la care se incadreaza fiecare in parte:

            - mediul - Descriptiv

            - criminalitatea, actul criminal, reactia sociala, victima Interpretativ

            - factorul criminogen; cauza criminogena - Explicativ

5.      In care din urmatoarele situatii s-a regasit M.C., care a comis o infractiune de delapidare din banii si aflate in gestiunea sa de serviciu: cu caracter subiectiv

6.      Situatia in care, exista ocazia, de a comite infractiunea, este: specifica sau periculoasa

7.      Faptul ca T.C. cauta ocazia favorabila de a realiza un furt din locuinte apartine de: situatia amorfa

8.      Un tanar, provenit dintr-o familie destramata s-a raliat la o banda de cartier cu care, intr-o noapte, pe la orele 24:00,   au violat o tanara care a trecut, singura, prin parcul in care se gaseau respectivii tineri.

Analizand cele de mai sus, incercuiti cifrele din dreptul fiecarei variante de raspuns, la care acestea se incadreaza obiectului Criminologiei, dupa criteriul descriptiv si cel al situatiei prezente: mediul acceptat; - situatia specifica sau periculoasa

9.      Intemeietorii Criminologiei, ca stiinta distincta, sunt de facto: Enrico Ferri; Cesare Lombroso; Raffaele Garofalo

10.  Faptul ca victima unei infractiunii se putea razbuna, la inceputurile istoriei Criminologiei, cu orice pedeapsa ce o dorea, inclusiv cu una mult mai aspra decat ea a suportat din partea infractorului, se incadra la:

-          justitia privata nelimitata

11.  Printre primele forme de estompare a justitiei private nelimitate s-au inscris: abandonul noxal; invoiala pecuniara; legea talionului.

-          Din cate cunoasteti, la realitatile Romaniei de astazi avem prezente unele prelungiri justitiare ale abandonului noxal si invoirii pecuniare, transmise din generatie in generatie? da

12.  Scoala clasica criminologica punea accentul pe: hedonism; studiul faptei

13.  Scoala pozitivista italiana accentua pe studiul: faptuitorului

14.  In viziunea scolii sociologice de criminologie, criminalitatea reprezinta expresia, prin excelenta, a: proceselor sociale care determina si alte fenomene sociale

15.  Conform scolii socialiste de criminologie principala cauzalitate a criminalitatii se circumscrie: determinismului economic

16.  In cursul anului 2006, in judetul ……….. , pe fondul cotinuarii unor elemente de criza economica, sociala, educational, de la nivel national, dar si al particularitatilor sale de judet de granita, au fost constatate 2110 infractiunii, cu 5% mai mult decat in anul precedent si s-a estiamt o crestere in acelasii ritm si pentru anul 2007. In scopul stapanirii si reducerii treptate a acelui fenomen s-au propus noi masuri de ordin legislativ privind combaterea coruptiei, simplificarea cadrului juridic, introducerea politiei comunitare etc. Analizand descrierea invocata, incercuiti cifrele din dreptul acelor functii ale Criminologiei care isi gasesc acoperirea cel putin printrun element: cognitiv – descriptiva; comprehensiva; - prognoticaaplicativ militanta ( de inginerie sociala)

17.  Scrieti o scurta fraza sau o propozitie din care sa rezulte exclusiv existenta functiei cognitiv – descriptive a Criminologiei: În anul 2009 rata criminalităţii în jud. Hunedoara a înregistrat o creştere  cu X % faţă de anul 2007

18.  Scrieti o scurta fraza sau o propozitie din care sa rezulte exclusiv existenta functiei explicative a Criminologiei:  - dintre acestea 65,3% au fost comise în mediul urban, iar 34,7% în mediul rural.

19.  Scrieti o scurta fraza sau o propozitie din care sa rezulte exclusiv existenta functiei prognotice a Criminologiei: Pentru anul 2009 se înregistrază o creştere cu x% faţă de anul precedent, pe fondul adâncirii crizei economice

20.  Scrieti o scurta fraza sau o propozitie din care sa rezulte exclusiv existenta functiei aplicativ -militante a Criminologiei: Se impun noi măsuri de combatere a criminalităţii (combaterea corupţiei, simplificarea cadrului juridic)

21.  Clasificarea infractiunilor in doua tipuri majore – cu violenta si fara violenta reflecta existenta urmatoarelor concepte, utilizate in Criminologie: dimensiuni

22.  Subdivizarea “ Infractiunii contra vietii, integritatii corporale si sanatatii”, din structura infractiunilor cu violenta, reprezinta: indice

23.  In Criminologie, rata criminalitatii inalta este asociata existentei unei saracii ridicate si somajului crescut. Totusi, in aceleasi conditii de saracie si de somaj s-a constatat ca existenta unui numar sporit de politisti sau, dimpotriva, a unui numar prea mic de politisti, care desfasoara activitati de prevenire a criminalitatii isi pune amprenta, in mod diferit, asupra rate criminalitatii, in primul caz fiind mai mica, pe cand in al doilea caz mai mare. Analizand aceasta descriere, incercuiti cifrele din dreptul variantelor de raspuns la care acestea se incadreaza la categoriile de variabile luate in considerare!

            Tip de variabila           Independenta             Dependenta                Variabila test

            - rata criminalitatii                       1                                2                                    3

            - saracia                                       1                                2                                    3

            - numarul de politisti                   1                                2                                    3

            - somajul                                      1                                2                                    3

24.  Mentionati o variabila independenta, utilizata in explicarea cauzalitatii criminalitatii. Mediul social

25.  Formulati o scurta fraza sau o propozitie din care sa rezulte, explicit, o ipoteza si nu un postul, privind relationarea dintre nivelul instructiei scolare si rata criminalitatii!

Dacă nivelul instrucţiei şcolare este mai ridicat, atunci rata criminalităţii este mai scăzută.

26.  Separarea delicventilor care, din totalul delicventilor, sunt bolnavi mintali, de cei normal psihiatric este specifica regulii din criminologie: a eliminarii tipurilor definite

27.  Constatarea ca delicventii cu un nivel de instructie mai scazut sunt mai prezenti in comiterea infractiunilor cu violenta, decat la savarsirea infractiunilor intelectuale rezulta, prevalent, din utilizarea reguli, in Criminologie, privind: separarea diferentiara

28.  M.C., care a comis o unfractiune de omor deosebit de grav, i s-au stabilit ca are, la momentul dat, o hipocalcemie si o boala a tiroidei, un nivel de istructie scazut, o labilitate emotionala si o imaturitate caracteriologica. Metoda utilizata in acesta descriere, din punct de vedere clinic, apartine, in viziunea lui Jean Pinatel: apropierii transversale

29.  Studiul clinic asupra numitului M.C., care a comis un omor deosebit de grav, si care a aratat ca in cazul vietii acestuia el a fost, in tinerete, epileptic, ca apoi s-a afectat creierul in urma unei lovituri primite, la liceu, din partea unui coleg, ca a fugit mereu de la scoala si din familie si ca, in ultimul timp consuma drofuri si a intrat intr-o banda de cartier, se incadreaza la metoda clinica a: apropierii longitudinale

30.  Modul concret, practic, in care se foloseste, efectiv, o anumita metoda in Criminologie apartine: metodei

31.  Aplicarea, telefonica, a unui chestionar de opinie privind coruptia si coruptibilitatea in Romania, defineste, prin excelenta: tehnica

32.  Printre metodele si tehnicele de tratament al infractorilor se inscriu:  in mediul liber; in penitenciar; in semilibertate

33.  Accentul pus pe existenta unor relatii de cauzalitate si/sau conditionarea intre particularitatile structurii organismului uman si raporturile diferitelor sale organe constitutive, pe de o parte, si alunecarea pe “intercriminis”, pe de alta parte, este specific orientarilor de natura: fizionomica si morfologica

34.  Accentul pus pe relatiile deterministe intre criminalitate si diferitele moduri de functionare a organelor fiintei umane revine orientarilor explicative de natura: fiziologica

35.  Potrivit lui Cesare Lombroso, sunt adevarate urmatoarele teze principale: - criminalul se naste criminal; - criminalul este un nebun moral; - organismul criminalului este diferit de cel al omului normal

36.  Printre stigmatele constitutionale ale criminalilor, Cesare Lombroso enumara: configuratia si marimea a unor organe, fata de omul normal; defectiuni in functionarea unor organe; efemizarea si/sau masculinizarea; absenta iubirei, milei, remuscarii

37.  Enuntul, conform caruia epilepsia sta la baza sorgintei crimei este o teza distincta a lui Cesare Lombroso?

38.  La stigmatele psihologice ale criminalilor, Cesare Lombroso enumera: absenta iubirii, milei, remuscarii

39.  Metodele utilizate in studiul incidentei factorului ereditar in criminogeneza, exceptind impactul cromozomial, se inscriu: compararea infractorilor cu salbaticii; - arborii genealogici; - compararea gemenilor univiteli cu cei bivitelini; - asociatia statistica cu antecedenta penala a parintilor

40.  Factorul cromozomial propriu zis este prezent in criminogeneza sub forma: prezenta unui y sau x in plus, fata de normal

41.  Prezenta unor aberatii cromozomiale in cariotipul persoanei infractoare determina o criminalitate sporita in criminogeneza, potrivit lui Mittwoch, din cauza ca:

-          prezenta unui cromozom y sau x, suplimentar, determina o dezvoltare somatica precoce

42.  Prezenta tulburarilor organice si functionale de la nivelul creierului, cu rol criminogen, afecteaza dupa caz:

            - centrul vietii afective = Mezencefalul

            - centrul concentrarii functiilor care culeg si filtreaza reflectele lumii externe = Telencefalul

            - organul constiintei = Lobul frontal

43.  Printre glandele cu secretie interna care alimenteaza alunecarea spre iter criminis se inscriu:

-  Tiroida; - hipofiza; - glandele sexuale

44.  Ca factori biochimici implicati in criminogeneza sunt enumerati: cantitatea si calitatea in organism a: zaharului, calciului, iodului, magneziului si fosforului

45.  Care din urmatorii factori criminogeni, luati in sine , sunt considerati cu certa influenta in drumul spre criminalitate: rasa, varsta, sexul

46.  La care din categoriile de mai jos s-a constatat frecvente mai mari in criminogeneza: gemenii univitelini

47.  Metoda arborilor geneologici, folosita in relevarea rolului criminogen al ereditatii, presupune:

-    urmarirea infractiunilor la toti ascendentii cunoscutii ai unui delincvent

-    asociatia statistica intre infractiunile parintilor si cele ale delicventilor descendenti

48.  Esenta teoriilor explicative asupra criminalitatii, de orientare psihologica releva ca factorul etiologic principal este cel: psihic

49.  Printre trasaturile principale ale personalitatii, cu impact criminogen, se circumscriu:

-    procesul volutional, - aptitudinile, - caracterul, temperamentul

50.  Potrivit lui Jean Pinatel, o pondere semnificativa a “criminalilor din pornire pasionala” are un temperament: sangvinic

51.  Caracteristicile principale ale tipului paranoic care determina “criminalitatea paranoida” se refaera la :

-    simtul exgearat al propriei personalitati

-    orgoliu disproportionat fata de capacitatile reale

-    inclinatia spre revolta, litigiu, incapatanare

52.  Potrivit luiW. Sheldon, cele mai multe delicte sunt comise de persoanele cu un temperament: Somatotonic

53.  Printre aptitudinile cu o prezenta mare in criminogeneza se inscriu: inteligenta

54.  Potrivit teoriei “inferioritatii spiritului” cauza criminalitatii deriva din:

-    inteligenta scazuta

-    persoana cu acest tare nu este capabila sa aprecieze consecintele faptei sale si sensul legii

55.  Aspecte ale tarelor caracteriale implicate in criminogeneza se refara la:

-    sistemul mai mult sau mai putin inchegat de atitudini si convingerii ale persoanei fata de societate, fata de altii, fata de munca si fata de sine insusi

-    insusirile fizice si psihice ale persoanei care ii permit performante mai mult sau mai putin ridicate

56.  Printre procesele psihice implicate in etiologia criminala se inscriu: procesele cognitive, - procesele emotional-afective, - motivatia, si  vointa

57.  Cele mai semnificative afecte implicate in etiologia criminala sunt: Groaza, furia oarba, panica

58.  Emotiile complexe, prezente in criminogeneza, sunt: Supararea, mania, rusinea

59.  Insuficienta maturizare afectiva (nu imaturitatea caracteriologica), care pot amprenta drumul criminal, se poate regasi sub forma: autocontrolul afectiv redus, - lipsa autonomiei afective, - cresterea sugestibilitatii

60.  Nucleu central al persoanlitatii criminale, definit de Jean Pinotel, include: Egocentrismul, labilitatea emotionala, agresivitatea, indiferenta afectiva.

61.  Teoria “incompetentei sociale” are in vedere: capacitatea redusa de adaptare la societate, care detemna conflictul persoanlitate vicioasa – situatie delictuasa, generand delictul

62.  Instinctele subconstiente, tendintele refulate, palierul pulsional al personalitatii reprezinta, in optica lui Sigmund Freud: id-ul (sinele)

63.  Constiinta de sine, atitudinile mai mult sau mai putin constiente fata de cele mai importante interese si valori sociale, reprezinta, in viziunea lui Sigmund Freud: egoul (eul)

64.  Organul de control, “cenzura”, forta constienta si critica determinata de interdictiile juridice, morale, religioase, reprezinta, potrivit lui Sigmund Freud: superegoul (supra-eul)

65.  Trecerea energiilor sexuale in inconstient, generand un nou conflict, inconstient, ca sursa de nevroza presupune: refularea

66.  Potrivit lui Sigmund Freud, criminalitatea si crima sunt o expresie a: refularii

67.  Teoria post-freudiana privind “fiinta umana lipsita de Supra-eu” (August Aichhorn), are in vedere: carente si disfunctionalitatii in forta constient, determinata de interdictiile juridice, morale si religioase

68.  Teoria “delictul-nevroza de conduita asimptomatica” se traduce, esentialmente, in faptul ca delictul reprezinta:

-          delictul este o forma de nevroza, care nu se manifesta prin dureri de cap, ci prin violarea normelor sociale

-          delictul este lipsit de orice element volitiv

69.  Teoria “forma a sublimarii”, are in vedere, in principal: redirectionarea spre delict a dorintelor si nevoilor ramase nesatisfacute ( cea de securitate, cea de a simti valoarea si cea de afectiune)

70.  Teoria “slabei conditionari”are in vedere, in principal: suportarea, de catre viitorii infractori ,a unui dresaj mai lent, din expunerea lor la sistemul recompensa-pedeapsa

71.  Potrivit teoriei “slabei conditionari”, cei mai multi infractori provin din randul: extrovertitilor

72.  Conform teoriei “complexului de inferioritate”, cele mai multe persoane trec la delicte din cauza:

-          sentimentului indus de inferioritate, din considerente de clasa sociala ,origine, sex, rasa etc

73.  Teoria psihomorala a procesului criminogen, pedaleaza pe urmatoarele instincte principale: Apasare, - simpatie

74.  Faza asentimentului formulat, a procesului criminogen, regasita in “Teoria psihomorala a procesului criminogen”, presupune:

-          cautarea de noi argumente pentru crima, inclusiv trecerea intr-un mediu favorabil savarsirii ei

75.  Esentialmente, prin teoria “delictul-nevroza de conduita asimptomatica”, sustine ca:

-          delictele sunt forme de nevroza, care nu se manifesta prin dureri de cap, ci prin sfidarea normelor sociale

76.  Teoria “delictul forma a sublimarii”, sustine, in esenta sa ca principala cauza a criminalitatii se regaseste in :

77.  Potrivit teoriei “slabei conditionari”, cauza principala a criminalitatii decurge din: suportarea unui dresaj mai lent din expunerea viitorilor infractori la recmpense sau pedepse, comparativ cu oamenii normali

78.  Numitul M.C., provenit dintr-o familie destramata si foarte saraca, s-a simtit mereu, inferior majoritatii colegilor sai, motiv pentru care a trecut la comiterea de infractiuni, tocmai din dorinta de a atrage atentia asupra sa. Aceasta prezentare se inscrie prin situatiile date, la teoria: “complexului de inferioritate”

79.  Afirmatia ca in provinciile bogate se fura mai mult, pentru ca se gasesc mai multe de furat, apartine:

-          “tezei oportunitatii infractionale”, formulata de reprezentantii Scolii cartografice franceze

80.  Asertiunea potrivit careia intr-un mediu social dat si in conditii individuale si fizice date se comite, de regula, un numar determinat de infractiunii, apartine de legea: saturatiei criminale

81.  Postulatul conform caruia in situatii de razboi, de revolutii si de crize majore in societate se ajunge la un maxim al starii fenomenului criminalitatii dupa care, in conditii relativ normale acest fenomen se reduce la limitele normale, apartine de legea: suprasaturatiei criminale

82.  Potrivit lui Emile Durkheim, criminalitatea, ca fenomen social este unul: normal, Functional, util

83.  Potrivit Dr. A. Lacassagne, rolul criminogen principal revine: factorului social

84.  Prin legile imitatiei, formulate de Gabriel Tarde se sutine, printre altele ca imitatia: se propaga dinspre urban spre rural; inferiorii imita superiorii

85.  Conceptul de “stare de temibilitate” introdus de catre  Raffaele Garofalo desemneaza: predispozitiile criminale ale persoanei

86.  In opinia lui Jean Pinatel, forma cea mai grava a starii periculoase este data de persoanele caracterizate prin:

-          capacitate criminala ridicata si adaptabilitate sociala crescuta

87.  Constatarea ca, in opinia publica aradeana, cea mai mare coruptibilitate si coruptie in randul politistilor din judet a fost indicata pe traseul punctului de frontiera Nadlac si, ulterior, al drumului national 7 trecand prin orasul Chisineu-Cris, municipiul Arad si orasul Lipova, apoi spre limita cu judetul Hunedoara, apartine urmatoarelor teze si teorii explicative, de orientare ecologica: teoria sectoriala sau radiala

100.Fenomenul schimbului ilegal de valuta, corelativ fenomenului perceptiei, pe acest fond, a taxei de protectie, au fost constatate, ca realitati a Romaniei imediat post-revolutie, cu o concentrare mare in apropierea centrelor municipale si orasenesti. Aceasta realitate confirma cel putin, o parte din urmatoarele teze sau teorii explicative de orientare ecologica: teoria concentrica

101.Asertiunea ca prin cultivarea de catre o societate data a luptei permanente a individului pentru realizarea sa materiala si, in context, a individualismului excesiv, accentului prevalent pe pozitia ocupata in societate, anonimatulu vietii contemporane, se incadreaza la teoria explicativa a etiologicii criminale: - teoria culturala a delicventei

102.Faptul ca N.P., de 21 ani, a comis un omor si provine dintr-o familie dezorganizata, in care normele sociale sunt diferite, totalmente, de normele si valorile altor grupuri si ale societatii, in ansamblul sau, iar membrii respectivei familii sunt cu antecedente penale se incadreaza la: - teoria conflictului de cultura

103. M.C., de 31 de ani -  al carui tata a intretinut relatii cu persoane corupte din politie, parchet si justitie si,    pe acest fond a reusit sa se sutraga de la raspunderea penala ce i se cuvenea – a incercat si el sa practice  acelasi sistem ilegal ca si cel al parintelui sau, oferind mita unui politist. In cazul dat avem de-a face cu urmatoarele variante de subculturi in chiar interiorul lumii delicvente: subcultura infractionala

104. Lumea drogatilor, alcoolicilor si sexualilor deosebiti apartine, prin excelenta, de: subcultura de refugiu

-          Faptul ca S.T., autorul unui viol in grup a fost maltratat fizic si sistematic de catre tatal sau, si pe acest fond, si-a dezvoltat o scazuta autoestimare, avand mai putina grija de ce se va intimpla cu el, poate fi incadrat la teoria explicativa a: autoconceptualizarii

105.Asertiune ca adevaratele cauza ale criminalitatii constau in efectele negative ce insotesc procesele de dezvoltare macrosociale – crize de tot felul – si care determina aparitia de comunitati cu o coeziune foarte slaba si care nu mai pot sa-si indeplineasca in mod corespunzator functiile de civilizare si de control social, defineste, esenta teoriei explicative a: dezorganizarii sociale

106. Potrivit lui Robert K. Merton, viciile si crima se cantoneaza, mai ales, in randul persoanelor cu urmatorul mod de adaptare, prin raportarea lor atat la scopurile si telurile de atins propuse cetatenilor prin cultura societatii date cat si la mijloacele legimite de utilizat: inovatie, evaziune

107. Conform teoriei “asociatiei diferentiale”, criminalitatea: se invata si nu este mostenita

108. Potrivit teoriei “rezistentei la frustrare”: frustrarea duce la agresivitate numai la anumite conditii

109. Conform teoriei “rezistentei la frustrare”, frustrarea duce la agresivitate mai ales atunci cand:

-          actul frustrant poate fi atribuit unui frustator concret

-          in cultura data se cere un raspuns agresiv la frustrarea respectiva

-          situatia concreta are o forta de incitatie deosebita

110.In contextul teoriei “legaturii sociale” potrivit careia pe masura ce slabeste legatura dintre individ si societate creste probabilitatea delicventei, se folosesc urmatoarele dimensiuni, respectiv concepte principale:

-          Atasamentul, angajamentul, implicarea, credinta in valorile si normele conventionale

111.Potrivit teoriei “interactionismului social, a etichetarii si stigmatizarii”, mecanismul explicativ criminogen are in vedere, in principal urmatoarele:

-          grupurile diferite din societate au conceptii diferite asupra valorii actelor comportamentale

-          grupurile dominante din societate considera ca deviante comportamentele ce intra in cntradictie cu interesele si asteptarile lor

-          devianta, prin ea insasi nu are acest caracter, ci numai pentru ca asa este catalogata de grupurile dominante din societate

-          stigmatizarea si etichetarea reduce din sansele si oportunitatile pe care o persoana le-ar fi avut, daca nu ar fi fost etichetata si stigmatizata ca infractor.

-          etichetarea si stigmatizarea ca infractor impinge, din nou, spre criminalitate

-          organele de control social conditioneaza prin insasi actiunea lor argumente noi pentru criminalitatea de viitor

112.Stricto sensu (in sens restrins), prevenirea criminalitatii vizeaza: numai masurile preventive antefactum

113.Prevenirea generala, din punct de vedere strict legalist al legii penale, presupune: insasi existenta legii penale si, in particular, a sanctiunilor prevazute de aceasta reprezinta un facto inhibator asupra intentiilor criminale

116. Prevenirea speciala, din punct de vedere strict legalist al legii penale, presupune: trecerea la aplicarea legii impotriva persoanelor care au comis infractini

114.Dupa criteriul directiilor principale ale activitatii de prevenire aceasta se subdivide in: prevenirea sociala, preventia situationala

115.Dupa criteriul nivelurilor de realizare a prevenirii criminalitatii intalnim: prevenirea primara , - prevenirea secundara, prevenirea tertiara

116.Prezenta fizica in teren a dispozitivelor politienesti apartine: prevenirii secundare

117.Reperarea, arestarea, judecarea si condamnarea efectiva a infractorilor apartine de: preventia tertiara

118.Folosirea masurilor de natura tehnica in prevenirea criminalitaii, iluminatul public sisteme video si de alarmare etc.,apartine, prevenirii fondata pe : strategii directe

119.In viziunea Consiliului Europei este de preferat: concentrarea masurilor de prevenire pe ansablul faptelor infractionale

120.In viziune europeana este de preferat: axarea studiului asupra unei criminalitatii specifice

121.Organizarea prevenirii criminalitatii din persectiva participarii publicului la politica in domeniul criminalitatii presupune, printre altele:

-          includerea notiunilor de drept penal si de criminologie in programele de invatamant

-          extinderea si ameliorarea calitatii statisticilor criminalitati

-          trasmiterea spre cetateni a informatiilor privind criminalitate in maniera de ale inlatura prejudecatile privind criminalitatea si justitia penala

122.Potrivit viziunii europene, este permisa medierea dintre delicvent si victima? Da

123.Supravegherea telecomunicatiilor este permisa, ca regula generala, in spatiul european, in conditii definite legal: da

GRILA CRIMINOLOGIE  2015  AN IV

1. De cand s-au facut studiile stiintifice despre criminalitate ca fenomen social?

c. incepand cu sec. al XVII-lea

2. Cum a fost considerata crima ?

a. manifestare diabolica, expresie a pacatului

3. Cum a fost apreciata pedeapsa pentru crima ?

b. retributie pentru raul facut ori ca ispasire a pacatului savarsit

4. Ce a constituit modelul de inspiratie a pedepselor ?

b. Legea talionului

5. Cum se face aplicarea pedepselor ?

a. diferentiat in functie de pozitia sociala a faptuitorului sau victimei

6. Cum erau pedepsele pentru demnitari ?

b. mai blande pentru delicte minore si mai aspre pentru delicte grave

7. Cand si unde au aparut primele preocupari pentru legiferare si pentru cunoasterea legii ?

c. Grecia Antica (incepand cu secolul VII i.e.n.)

8. Care dintre legiutorii de mai jos au ramas in istorie pentru asprimea legilor elaborate ?

c. Drakon

9. Cui a apartinut asertiunea conform careia “pedeapsa constituie sanctiunea pentru fapta comisa

si trebuie orientata catre un scop care sa constituie temeiul juridic al aplicarii” ?

c. Platon

10. Ce personalitate a identificat rolul preventiv al pedepsei ?

a. Platon

11. In operele carui autor antic se regaseste problema criminalitatii ?

b. Homer

12. Care dintre lucrarile de mai jos au influentat in mod decisiv criminologia?

b. Despre infractiuni si pedespe

13. Cine este autorul lucrarii “Despre infractiuni si pedepse” ?

a. Cesare Beccaria

14. Caruia dintre autorii de mai jos apartin ideile "triumful dreptului natural conform caruia toti oamenii sa fie egali in fara legii si sa aiba aceleasi drepturi si obligatii":

b. Beccaria

15. Carui criminolog apartine opera "Omul delincvent":

b. Cesare Lombroso

16. Care este teza centrala din opera lui Lombroso ?

a. infractorul este o persoana predestinata sa comita delicte datorita unor stigmate fizice si psihice inascute

17. Cine este cunoscut in literatura de specialitate ca fiind parintele criminologiei antropologice ?

c. Lombroso

18. Cine a analizat rolul factorilor sociali in determinarea criminalitatii ?

b. Enrico Ferri

19. Cine este considerat in literatura de specialitate intemeietorul criminologiei sociale ?

b. Enrico Ferri

20. Carui cercetator criminolog apartine paternitatea criminologiei ca denumire ?

c. R. Garofalo

21. Ce criminologi sustin ca factorii preponderent biologici determina criminalitatea ?

b. cei din scoala italiana

22. Cine a elaborat teoria potrivit careia raspunderea pentru savarsirea faptelor antisociale revine societatii ?

a. A. Lacassagne

23. Caror factori apartin etiologiei criminalitatii conform criminologilor francezi ?

b. factorii preponderent sociali

24. Cine a influentat antropologia criminala ?

a. cercetarile desfasurate in acest domeniu, incepand cu Lombroso s.a.

25. Cum au foat denumite primele manifestari stiintifice desfasurate la inceputurile criminologiei ?

c. antropologie criminologica

26. Care este considerat momentul ce internationalizeaza cercetarile criminologie, dandu-le un nou avant ?

b. infiintarea Societatii Internationale de Criminologie in 1934

27. Unde are sediul, Societatea Internationala de Criminologie ?

c. Paris

28. Care este obiectivul principal al Institutului European Pentru Controlul si Prevenirea Criminalitatii ?

b. schimbul de informatii intre tarile europene in vederea prevenirii si combaterii criminalitatii

29. Unde are sediul Institutul European Pentru Controlul si Prevenirea Criminalitatii ?

b. Helsinki

30. Care este denumirea revistei Societatii Internationale de Criminologie ?

a. Annales Internationales de Criminologie

31. Care tip de criminologie marcheaza cronologic aparitia criminologiei ?

b. criminologiile specializate

32. Care dintre personalitatile de mai jos numeau criminologia “regina fara regat” ?

c. Th. Sellin

33. Controversele privitoare la obiectul de studiu al criminologiei de ce au au fost determinate ?

c. dezvoltarea criminologiei in cadrul altor stiinte

34. În ce rezidă consecinta aparitiei criminologiei in cadrul altor stiinte ?

a. fragmentarea obiectului de studiu

35. Ce a vizat cercetarea criminologica în primele ei forme ?

b. studiul infractorului

36. O alta preocupare a criminologiei din perspectiva obiectului de studiu ce a mai vizat ?

a. fapta antisociala

37. În ce consta eroarea principala a unor criminologi care considerau infractiunea ca obiect de

studiu ?

c. atribuirea unei sfere foarte largi infractiunii care ar include si fapte civile, morale, religioase

38. Care dintre criminologii enumerati considera obiectul criminologiei format din doua niveluri (studiul crimei; penologia, metodele de prevenire, tratament si resocializare):

a. Hans Goppinger

39. Cine a abordat pe trei nivele obiectul criminologiei, (crima, criminalul si criminalitatea) ?

c. Jean Pinatel

40. Aratati care criminolog a impartit criminologia in criminologie generala si criminologie clinica:

b. Jean Pinatel

41. Ce urmărea criminologia generala, in opinia lui J. Pinatel ?

b. sa unifice si sa compare datele criminologiilor specializate

42. Cine a definit obiectul de studiu al criminolog. ca fiind alcatuit din:"proc. elab. legilor, ale incalcarii acestora si ale reactiei sociale impotriva celor care incalca legile, si interactiunile dintre acestea":

a. E. Sutherland

43. Cine afirma ca: "definirea noii politici de aparare sociala trebuie sa se bazeze pe datele stabilite de criminologie, stiinta complexa care se sprijina pe biologie, psihologie, sociologie si stiinte juridice":

c. J. Pinatel

44. Care este scopul general al criminologiei ?

b. realizarea unei politici penale eficiente apta sa combata si previna fenomenul infractional

45. Prin ce se realizează identitatea de scop ?

a. stiintele penale

46. De cine este dată deosebirea dintre criminologie si stiintele penale ?

a. modul de concretizare a scopului (prima este o stiinta normativa, in timp ce criminologia este o stiinta a

47. Prin ce se remarcă scopul imediat al criminologiei ?

b. indentificarea cauzelor care conduc la producerea criminalitatii

48. Ce presupune functia descriptiva a criminologiei ?

a. studierea si cunoasterea criminalitatii dintr-o zona teritoriala (tara, regiune, oras) intr-o perioada de timp (1 – 10 ani)

49. Cine a introdus conceptele folosite in cadrul functiei descriptive: “ mediul, terenul, personalitatea si actul” ?

b. J. Pinatel

50. Sub ce acceptiuni este analizat conceptul de mediu ?

c. fizic sau geografic si cel social (mediul personal si mediul social global)

51. Cine a făcut distinctiile privitoare la mediul personal sau psihosocial ?

b. E. de Greeff

52. Prin ce este definit controversatul concept „personalitate”?

c. subiectul uman considerat ca unitate biopsihosociala, purtator al functiilor epistemice, pragmatice si axiologice

53. Ce defineste conceptul de situatie, specific functiei descriptive ?

a. ansamblul de imprejurari subiective si obiective ce preced actul criminal care include participarea directa si nemijlocita a personalitatii

54. Cine a studiat conceptul operational “ situatii precriminale” ?

c. O. Kimberg

55. Ce evidentiază caracterul complexului “ personalitate-situatie” ?

b. savarsirea unor infractiuni este favorizata de unele imprejurari

56. Cărei tp de criminologie apartine complexul personalitate-situatie si constituie schema

fundamentala a explicarii trecerii la act ?

c. criminologiei clinice

57. Ce reprezintă actul infractional, din perspectiva criminologica ?

a. raspunsul pe care personalitatea il da unei anumite situatii

58. Care este obiectivul functiei explicative ?

a. intelegerea esentei, naturii, cauzelor si conditiilor care favorizeaza fenomenul infractional\

59. Care sunt conceptele operationale specifice functiei descriptive?

b. factorul, conditia, cauza, mobilul, indicele

60. Care este criminologul cu contributii insemnate in analiza functiei explicative?

a. H. Mannheim

61. Ce defineste factorul criminogen?

b. orice element obiectiv care intervine in producerea infractiunii

62. Ce vizează cercetarea de predictie ?

b. anticiparea modificarilor cantitative si calitative in dinamica fenomenului infractional atat in privinta tipologiilor infractionale, cat si autorii implicati

63. Care sunt conceptele specifice functiei predictive ?

a. prezent, viitor, probabilitate, similitudine, hazard, risc, prognoza

64. Ce presupune functia profilactica?

c. sintetizarea rezultatelor privind etiologia criminalitatii si transpunerea lor intr-un sistem corect de prevenire

65. Ce fel de stiintă reprezintă studiul criminologiei ?

b. stiinta care studiaza fenomenul infractional si actioneaza in prevenirea si combaterea acestuia

66. Ce reprezintă criminalitatea reala ?

a. numarul de infractiuni savarsite intr-o perioada de timp determinata

67. Ce reprezintă criminalitatea aparenta ?

c. numarul de infractiuni inregistrate in sistemul justitiei penale

68. Ce reprezintă criminalitatea legala ?

b. faptele pentru care s-au pronuntat hotarari judecatoresti de condamnare ramase definitive

69. Ce presupune continutul reactiei sociale ante-factum ?

b. elaborarea de programe de masuri care vizeaza prevenirea si combaterea faptelor antisociale

70. Ce vizează continutul reactiei sociale post-factum ?

a. tragerea la raspundere penala a celor care au comis infractiuni, tratamentul, educarea si reeducarea care sa permita reinsertia sociala

71. Care sunt conceptele specifice operabile in cadrul functiei profilactice?

c. reactie sociala, modul clasic de prevenire, control social, raspuns social, tratament resocializare, reinsertie sociala

72. Cum este considerată « observarea » ca metoda de cercetare in criminologie ?

a. una dintre metodele de baza care surprinde frecventa, starea naturala a fenomenelor, conexiunile si conditionarile factoriale

73. Ce stă la baza observării empirice ?

b. are caracter subiectiv si se fundamenteaza pe aspecte spectaculoase

74. Ce presupune observarea stiintifica ?

a. contemplarea intentionata a realitatii fiind orientata catre un scop determinat

75. Ce reprezintă cifra neagra a criminalitatii ?

b. diferenta dintre criminalitatea aparenta si criminalitatea reala

76. În ce constă specificul “experimentului” in criminologie?

c. ofera posibilitatea cercetatorului sa descifreze coexiunile intre diferite fenomene si legaturile de cauzalitate dintre ele

77. De ce este condiŃionată realizarea scopului propus de experimentator ?

b. respectarea unor reguli general valabile pentru orice experiment

78. Care este scopul principal la metoda clinica?

a. investigarea individului in complexitatea sa in vederea stabilirii unui diagnostic si prescrierii unui tratament

79. În ce constă deosebirea intre metoda clinica si celelalte metode ?

c. punctul de plecare (anamneza sau studiul de caz)

80. Care dintre criminologii de mai jos considera ca notiunea de tratament imbraca in criminologia clinica cel putin doua acceptiuni?

b. J. Pinatel

81. Ce are specific metoda tipologica?

c. cunoasterea fenomenului criminal, de la general la individual

82. Reprezentantii cărei scoli au realizat primele tipologii criminale ? a. reprezentantii scolii italiene

83. Care criminolog a stabilit opt tipuri de criminali?   c. Seeling

84. Ce are ca specific metoda comparativa?

b. cel putin doua grupuri (criminali si non-criminali) pe care le studiaza pentru a stabili asemanarile si

85. Ce au la baza metodele de predictie ?

a. un principiu comun - ipoteza unui anumit numar de factori care fac posibila aparitia conduitei delincvente

86. Ce presupune « observarea » ca tehnica de cercetare in criminologie ?

c. urmarirea, surprinderea si examinarea manifestarilor sau atitudinilor comportamentale ale unor grupuri sau subiecti infractori aflati in detentie sau libertate

87. Ce reprezintă « observarea » ?

a. tehnica fundamentala de percepere si interpretare a fenomenului infractional

88. In raport cu telurile urmarite cum poate fi « observarea « ?

c. sistematizata sau nesistematizata

89. Dupa modul in care observatorul percepe problema in realitate, cum poate fi “observarea”?

a. directa sau indirecta

90. In ce situatii observarea dobandeste caracter systemic?

b. cand se fac cercetari de diagnostic ce privesc aspecte semnificative intr-un context dat

91. Teoria lui A. Normandeau despre observatorul anonim, ce releva ?

a. posibilitatea de a patrunde profund in intimitatea grupului studiat si limitarea in privinta miscarii si a intrebarilor

92. Ce are specific pentru grupurile aflate in penitenciar “observarea”?

c. abilitatea sau deprinderea de a crea puntea de dialog intre obsevator si grupul studiat

93. Aratati motivul pentru care este utilizat chestionarul in cercetarile criminologice.

a. poate fi folosit pentru un numar mare de subiecti cu o structura eterogena, aflati pe arii geografice

94. Care dintre tipurile de chestionare studiaza factori de natura subiectiva?

b. chestionarul de opinie

95. Conceptul “ Planul in cinci dimensiuni de alcatuire a chestionarelor”, cui apartine ?

c. G. Gallup

96. Ce asigură reusita chestionarului ?

b. forma, marimea si continutul acestuia

97. Cine constituie principala cale de obtinere a rezultatelor scanate prin folosirea chestionarului ?

b. formularea si succesiunea intrebarilor

98. Ce conditii trebuie sa respecte « întrebarea esentiala » intr-un chestionar ?

a. sa fie plasata intre alte intrebari, iar intre alternativele de raspuns varianta corecta de raspuns sa nu fie nici prima nici ultima

99. Care din intrebarile aflate in structura chestionarului il pun in tema cu aspectul cercetat?

c. intrebarile introductive

100. Care este rolul intrebarilor filtru?

a. selecteaza subiectii, oprindu-i sa treaca la intrebarea urmatoare

101. Care este rolul intrebarilor de control ?

c. verifica sinceritatzea subiectului chestionat

102. Cum puteti defini interviul ?

b. tehnica de cercetare fundamentala ce permite culegerea de date privitoare la un anumit aspect

103. Ce conditii trebuie sa indeplineasca intrebarile din chestionar?

a. sa fie clare, concise, ordonate, cronologic sau psihologic si nesugestive

104. Ce presupune, in principal, interviul?

c. o relatie pasagera interpersonala

105. Dupa gradul de formalism, interviul cum poate fi apreciat ?

c. formal si flexibil

106. In ce consta specificul interviului formal ?

b. obliga cercetatorul sa parcurga intrebarile stabilite anterior

107. In ce consta esenta interviului neformal ?

c. crearea climatului corespunzator confesarii subiectului

108. In ce consta diferenta dintre interviul conversatie si interviurile formal si neformal ?

c. rolul mult mai activ al cercetatorului care trebuie sa fie moderator, un iscusit

109. De ce este data substanta interviului conversatie ?

a. dialogul liber si sincer dintre cercetator si delincvent, pe o anumita tema

110. Ce lipseste interviului ghidat fata de interviul formal?   c. rigiditatea

111. De ce este data substanta interviului ghidat ?

b. tema prestabilita si intrebarile formulate pentru lamurirea ei

112. Cum este considerat interviul clinic?

a. o categorie aparte, folosit in psihiatrie pentru a cunoaste trecutul subiectului dupa declaratiile sale

113. Care este criteriul care face distinctia intre interviul direct si indirect?

c. felul in care intra in posesia datelor si in care acestea se interpreteaza

114. Care este criteriul care clasifica interviurile in sensibile, neutre si severe?

a. relatia care se stabileste intre operator si subiectul intervievat

115. Care dintre interviurile parcurse nu este recomandat in cercetarile criminoiogice?

a. cel sever

116. Prin ce se releva deficienta majora a analizei statistice ?

b. infatiseaza decat partea exterioara, cantitativa, a fenomenelor, nu si pe cea calitativa

117. Care este rolul si menirea analizei de continut ?

b. aplica metode si procedee standardizate ce vizeaza determinarea unitatilor de masura, alegerea categoriilor specifice de verficare si cuantificare a rezultatelor

118. Care sunt caracteristicile generale ale testului ?

c. rezolvarea unor sarcini identice de catre toti subiectii examinati in scopul aprecierii succesului sau esecului ori  notarii numerice a reusitei

119. Care sunt cele mai utilizate teste in cercetarile criminologice ?

b. testele de personalitate si de eficienta

120. Ce are ca fundament orientarea biologica ?

c. factorii biologici care stau la baza actului criminal

121. Cine este considerat a fi parintele teoriei atavismului evolutionist ?

a. C. Lombroso

122. Pe studiile carui cercetator criminolog s-au bazat studiile lombrosiene ?

c. F. J. Gall

123. Care a fost prima categorie de persoane studiate de C. Lombroso ?

c. militarii italieni din diferite zone ale tarii

124. Care a fost numarul soldatilor cercetati de Lombroso ?

b. 3000

125. Care a fost numarul delincventilor cercetati de Lombroso ?

a. 6000

126. Care este substanta ce sta la baza teoriei atavismului evolutionist ?

c. stigmatele anatomice (malformatii congenitale existente la anumite segmente ale corpului)

127. Care a fost efectul aprofundarii teoriei lombrosiene ?

a. aparitia altor anomalii de natura fiziologica constitutionala si psihologica, inclusiv denegerescenta epileptica

128. Ce datoreaza C. Lombroso lui E. Ferri?

c. denumirea de "criminal inascut"

129. Care a fost cota procentuala aplicabila, estimata de Lombroso din totalul de criminali ?

b. 65-70%

130. Care a fost cota ulterioara aplicabila la totalul criminalilor ?

c. 30-35%

131. La ultima corectie a cotei procentuale (30-35%) care ar reprezenta criminalul inascut,

criminologul Lombroso, ce mai adauga ?

b. tipurile de criminali: pasionali, ocazionali, din obisnuinta sau epileptic

132. Care este substanta teoriei ereditatii ?

c. considera factorul ereditar principala cauza in geneza criminalitatii

133. Cine este considerat a fi fondatorul teoriei ereditatii ?

a. Ch. Goring

134. Care au fost argumentele cu care a combatut Ch. Goring teoria lombrosiana ?

a. trasaturile stabilite de acesta se regaseau in egala masura atat la grupul martor cat si la cel incriminat

135. Pe ce se baza rolul ereditatii in etiologia factorului criminal ?

c. studiile efectuate asupra gemenilor, arborelui genealogic si cele de antropologie comparata

136. Cine a adus cele mai aprigi critici privind studiile asupra gemenilor si concluziile rezultate

din acestea ?

b. H. Mannheim

137. Unde a aparut curentul biotipurilor criminale ?

c. Germania, SUA, Italia

138. Ce constituie fundamentul teoriei biotipurilor criminale, dupa E. Kretschmer ?

c. relatiile care se nasc intre diferite tipuri biologice si anormalitatea mentala si a caracterului

139. Cum se prezinta tipologiile lui E.Kretschmer dupa conformatia fizica ?

b. astenic, atletic, picnic si mixt

140. In ce constau relatiile existente intre tipologiile lui E. Kretschmer si criminalitate ?

c. distributii infractionale relativ egale si o anumita corelatie intre tipul infractional si tipul de infractionalitate savarsita

141. Care este fundamentul cercetarilor tipologului american W. Sheldon ?

b. dezvoltarea diferita a embrionului uman care influenteaza dezvoltarea corporala si trasaturile energo-dinamice ale personalitatii

142. In ce fel de categorii se impart tipurile criminale dupa teoria lui W. Sheldon ?

c. endomorf-viscerotonic, mezomorf-somatotonic si ectomorf-cerebrotonic

143. Potrivit cercetarilor si experimentelor efectuate la ce tip se intalnesc cele mai multe cazuri de

delincventa ?

b. mezomorf

144. Cui apartine teoria constitutiei delincvente ?

b. B. di Tulio

145. De ce este dat fundamentul teoriei constitutiei delincvente ?

c. elementele ereditare si congenitale precum si cele dobandite in prima parte a vietii

146. Carui tip (dupa Kretschmer) ii este specifica infractionalitatea contra persoanei ?

b. atletic

147. Care tip este inclinat spre comiterea infractiunilor contra proprietatii ?

a. astenic

148. Carui tip îi sunt specifice fraudele, escrocheriile ?

c. picnic

149. Ce reprezinta conceptul “prag” din teoria constitutiei delincvente ?

c. nivelul de la care excitatiile exterioare il determina pe individ sa comita fapte antisociale

150. De ce elemente este sustinuta varianta moderna privind rolul factorilor biologici in criminalitate

c. anomaliile cromozomiale (unii infractori au in cariotipul lor un cromozon Y in plus)

151. Cine este considerat exponentul principal al orientarii psihologice in criminologie ?

a. Sigmund Freud

152. La ce se referea prima abordare a teoriei lui Freud ?

b. inconstient

153. In ce consta diferenta dintre inconstient si preconstient ?

c. prin procesele gandirii preconstientul poate fi stimulat poate devenind constient

154. Care este factorul determinant al vietii psihice, dupa Freud, ?

b. pulsiunile inconstiente

155. Conform teoriilor lui Freud, din ce elemente este alcatuita personalitatea ?

c. eul, supereul si sinele

156. Cine constituie nucleul personalitatii sau constiinta de sine ?

a. eul

157. Cine este considerata a fi constiinta morala a individului ?

b. supereul

158. De cine este reprezentata componenta biologica a personalitatii, care nu este traita in mod

constient ?

c. sinele

159. La ce nivel se situeaza diferenta dintre infractor si noninfractor, conform teoriilor lui Freud ?

b. supereului

160. Prin ce se realizeaza echilibrarea pulsiunilor instinctive cu constiinta morala ?

a. sublimare

161. Cine poate constitui o alta modalitate psihanalitica de echilibrare a pulsiunilor instinctive cu

constiinta morala ?

b. compensarea

162. La ce conduce esuarea tentativelor de sublimare ori compensare a pulsiunilor interioare ?

c. trecerea in actul infractional

163. Cui apartine teoria psihanalitica a complexului de vinovatie ?

a. S. Freud

164. Cui apartine teoria complexului de inferioritate ?

c. A. Alder

165. In ce consta substanta complexului de inferioritate ?

a. dorinta de a depasi prin orice mijloace conditia proprie

166. Cui apartine teoria personalitatii criminale ?   c. J. Pinatel

167. Care trasaturi reprezinta nucleul central al personalitatii criminale ?

a. trasaturile negative

168. De cine este data diferenta dintre infractori si noninfractori, potrivit teoriei personalitatii

criminale ?

b. trecerea la act sau diferenta de grad

169. Ce este caracteristic la modelul conflictual ?

b. lipsa unor norme care sa reglementeze situatiile cu potential conflictual

170. Unde se regaseste fundamentarea teoretica a modelului conflictual ?

b. filozolfia lui K. Marx si F. Engels

171. Cui apartine expresia "cauzele crimei sunt sociale, nu biologice, cu mici exceptii, crima este rezultatul unui comportament social normal"?

c. W. Bonger

172. Ce presupune modelul consensual ?

b. omul se confrunta cu aventura vietii dotat cu un patrimoniu bio-genetic si socio-cultural de mare diversitate

173. De cine este data diferenta dintre modelul consensual si cel conflictual ?

a. abordarea fenomenului infractional

174. Ce a inspirat aparitia curentului interactionist ?

b. scoala sociologica a interactionismului simbolic creat de un grup de cercetatori americani

175. Ce presupune conceptul de interactiune in relatiile de grup sau individuale ?

b. actul unui participant la reactia sociala este un raspuns la un stimul declansat de altcineva, constituindu-se un nou stimul pentru urmatorul raspuns s.a.m.d.

176. Cui apartine asertiunea "personalitatea unui individ se formeaza lent, in timp si ca efect al interactiunilor dintre oameni''?   a. G. H. Mead

177. Carui curent sau model apartine teza "prin activitatea institutiilor statului se poate determina ceea ce se numeste cariere penale''?

c. interactionist

178. Care a fost principala preocupare a adeptilor curentului interactionist ?

b. etichetarea criminalului si nu de cauza care a dus la comiterea crimei

179. Care sunt teoriile reunite in cadrul curentului interactionist ?

a. a etichetarii, stigmatizarii, reactiei sociale si interactioniste

180. Ce dezvolta criminologia reactiei sociale ?

c. viziunea interactionista asupra ansamblului proceselor care alcatuiesc reactia sociala fata de criminalitate

181. Ce au relevat in cercetarile lor, W. Chambliss si R. Seidman ?

b. raportul dintre cei bogati si puternici si cei dominati

182. Unde apare criminologia radicala critica sau noua criminologie din cadrul modelului conflictual ?

a. Anglia si SUA

183. Cine da substanta noii criminologii ?

a. actul deviant este rezultatul unei stari conflictuale si structurile sociale

184. Ce a stat la baza aparitiei modelului curativ in modelul nou de politica penala ?

c. societatea capitalista creeaza premisele si conditiile stimulatoare ale criminalitatii

185. Cui apartine asertiunea “ceea ce justifica pedeapsa este utilitatea acesteia sau, mai exact,

necesitatea sa” ?    b. J. Bentham

186. Cine a solicitat abolirea pedepsei cu moartea pentru prima data ?

b. C. Beccaria

187. Carei scoli apartine teoria liberului arbitru ?

a. scolii clasice de drept penal

188. Cine a stabilit obiectivele pedepsei ?

b. J. Bentham

189. Cine a fundamentat modelul preventiv ?

c. E. Ferri

190. Pe se baza modelul preventiv de politica penala ?

a. tezele doctrinei pozitiviste

191. Cui apartine asertiunea “sistemul sanctionator nu este cel care are rol determinant in

prevenirea comiterii de fapte antisociale” ?

c. E. Ferri

192. La ce se refereau masurile cu caracter preventiv propuse de E. Ferri ?

b. limitarea consumului de alcool, iluminatul strazilor, reducerea timpului de lucru

193. In ce tari a aparut doctrina apararii sociale in dreptul penal ?

b. Franta, Italia, SUA

194. Carei institutii apartine teza potrivit careia pedeapsa nu este singurul mijloc de lupta contra

fenomenului infractional ?

c. doctrinei apararii sociale

195. Care dintre cei de mai jos este considerat reprezentant de seama al doctrinei apararii sociale ?

c. Marc Acel