tag:blogger.com,1999:blog-77624613496443747172024-03-06T12:01:21.042-08:00Reponse PrizéeReponse pour Jeux PrizéeAngeliquehttp://www.blogger.com/profile/07943574215172731457noreply@blogger.comBlogger669125tag:blogger.com,1999:blog-7762461349644374717.post-31483635451996368812023-05-09T01:56:00.000-07:002023-05-09T01:56:10.599-07:00Blagues amusantes, 100+ meilleures blagues amusantes<h2 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;"> "Découvrez notre sélection des 100+ meilleures blagues amusantes, mettant en avant des jeux de mots ingénieux !"</span></h2><div><span style="font-size: medium;">"Bienvenue dans notre sélection de blagues à jeux de mots, certes un peu nulles mais qui ont leur charme ! Ici, pas de blagues courtes ni de blagues de mauvais goût, mais plutôt des blagues mignonnes qui vous feront rire tout seul dans le bus. Et si vous êtes un passionné de blagues, ne manquez pas notre sélection de devinettes faciles pour amuser vos enfants."</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Quelle mamie fait peur aux voleurs ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">Mamie Traillette.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Pourquoi est-ce si difficile de conduire dans le Nord ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">Parce que les voitures n’arrêtent pas de caler. (Pas-de-Calais)</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Pourquoi est-ce qu'on dit que les bretons sont tous frères et sœurs ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">Parce qu’ils n’ont Quimper.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Que faisaient les dinosaures quand ils n'arrivaient pas à se décider?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">Des tirageosaures.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Pourquoi est-ce qu'il faut mettre tous les crocos en prison ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">Parce que les crocos dealent.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Comment fait-on pour allumer un barbecue breton ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">On utilise des breizh.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Pourquoi dit-on que les poissons travaillent illégalement ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">Parce qu’ils n’ont pas de FISH de paie.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Pourquoi est-ce que les mexicains mangent-ils aux toilettes ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">Parce qu’ils aiment manger épicé. (et pisser)</span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;"><br /></span><span style="font-size: medium;">Qu'est-ce qu'un tennisman adore faire ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">Rendre des services.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Pourquoi est-ce que les vêtements sont toujours fatigués quand ils sortent de la machine ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">Parce qu’ils sont lessivés.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Pourquoi est-ce que les livres ont-ils toujours chaud ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">Parce qu’ils ont une couverture.</span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;"><br /></span><span style="font-size: medium;">Où est-ce que les super-héros vont-ils faire leurs courses ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">Au supermarché.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Que se passe-t-il quand 2 poissons s'énervent ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">Le thon monte.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Quel fruit est assez fort pour couper des arbres ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">Le citron.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><h2 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Quel est le jambon que tout le monde déteste ?</span></h2><div><span style="font-size: medium;">Le sale ami.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Que fait un cendrier devant un ascenseur ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">Il veut des cendres.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Que dit une imprimante dans l'eau ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">J’ai papier.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Quel est l'aliment le plus hilarant ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">Le riz.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Quel est le sport préféré des insectes ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">Le cricket.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Pourquoi les girafes n'existent pas ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">Parce que c’est un coup monté.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Pourquoi est-ce que Hulk a un beau jardin ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">Parce qu’il a la main verte.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">C'est deux fous qui marchent dans la rue</span></h3><div><span style="font-size: medium;">Le premier demande au second : « je peux me mettre au milieu ? »</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Comment est-ce que les abeilles communiquent entre elles ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">Par e-miel.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Quel est l'arbre préféré des chômeurs ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">Le bouleau.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Que dit-on d'une fleur qui a eu zéro à son contrôle ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">Qu’elle s’est plantée.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Comment appelle-t-on un jeudi vraiment nul ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">Une trajeudi.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Que fait un employé de chez Sephora à sa pause clope ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Il parfumer.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Qu'est-ce qu'une frite enceinte ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Une patate sautée.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Qu'est ce qu'une lampe moche ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Un LEDron.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Est-ce qu'une poule peut parler anglais ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Yes chicken. (she can)</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Qui vit dans les tavernes ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Les hommes de bières.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Quelle est la danse préférée des chats ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Le cha cha cha.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Qu'est ce qu'une carotte dans une flaque d'eau ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Un bonhomme de neige en été.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Pourquoi est-ce que les bières sont toujours stressées ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Parce qu’elles ont la pression.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Quelle princesse a les lèvres gercées ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Labello bois dormant.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Pourquoi est ce que les poissons n'ont plus de maison ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Parce qu’on les a des truites.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Pourquoi est ce que le lapin est bleu ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Parce qu’on l’a peint.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Pourquoi est ce que Potter est triste ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Parce que personne Harry à sa blague.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Comment appelle-t-on un combat entre un petit pois et une carotte ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Un bon duel.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Pourquoi est-ce que les éoliennes n'ont pas de copain ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Parce qu’elles se prennent toujours des vents.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">D'où viennent les gens les plus dangereux ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">D’Angers.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Qu'est ce qu'un cadeau qui s'en va ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Une surprise party.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Quelle est la fée que les enfants détestent ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">La fessée.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Quel poisson n'a pas de certificat de naissance ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Le poisson pané.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Quel est le médecin qui nous fait tous craquer ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">L’ostéo.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Quel est le super héros qui a tout le temps peur ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Le super-sticieux.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Pourquoi est-ce que les chercheurs ont-ils des trous de mémoire ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Parce qu’ils se creusent la tête.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Comment les musiciens choisissent-ils leur parquet ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Ils choisissent un parquet facile à cirer. (Fa Si La Si Ré)</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Quel est le musicien préféré des maladies ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Bach-terie.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Quel est le réseau préféré des pêcheurs ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Truiteur.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Que fait un geek quand il a peur ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Il URL.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Quel est le carburant le plus détendu ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Le kérozen.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Quel est le fast food préféré de Flash ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Quick.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Qu'est-ce qui est vert et qui se déplace sous l'eau ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Un chou marin.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Quel est le pays le plus cool du monde ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Le Yééémen.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Que fait une vache quand elle ferme les yeux ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Du lait concentré.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Quel est le super héros qui donne l'heure le plus vite ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Spiderman. (Speed heure man)</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Pourquoi est-ce que les anges sont sourds ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Parce que Jésus crie. (Jésus Christ)</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Quel est le fruit préféré des profs d'histoire ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Les dattes.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Quelle est la déesse de l'internet ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">L’ADSL. (La déesse L)</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Qu'est-ce qui est pire que le vent ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Un vampire.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Quelle est l'arme préférée des vegan ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Le lance roquette.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Quelle est la femme du hamster ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">L’Amsterdam.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Dans quel pays ne bronze-t-on pas du nez ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Au Népal.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Que fait une théière devant un ascenseur ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Elle veut mon thé.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Pourquoi est-ce que Winnie l'Ourson veut absolument se marier ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Pour partir en lune de miel.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Que dit une mère à son fils geek quand le dîner est servi ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Alt Tab !</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Quelle est la meilleure heure pour écouter de la musique ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Deezer !</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Que fait un geek quand il descend du métro ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Il libère la RAM.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Quel est l'animal le plus connecté ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Le porc USB.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Où vont les biscottes pour danser ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">En biscothèque.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Quel est le style musical préféré des médecins ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Le blouse.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Comment appelle-t-on un chat qui va dans l'espace ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Un chatellite.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Que fait un jardinier quand il ment ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Il raconte des salades.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Où est-ce que l'homme invisible part en vacances ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Chez ses transparents.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Pourquoi est-ce que Napoléon n'a pas voulu acheter de maison ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Parce qu’il avait déjà un Bonaparte.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Que dit Frodon devant sa maison ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">C’est là que j’hobbit.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Quels sont les fruits qu'on trouve dans toutes les maisons ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Des coings et des mûres.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Pourquoi un chasseur emmène-t-il son fusil aux toilettes ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Pour tirer la chasse.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Quel est le crustacé le plus léger de la mer ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">La palourde.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Que dit un informaticien quand il s'ennuie ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Je me fichier.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Avec quelle monnaie les marins payent-ils ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Avec des sous marins.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Que dit un italien pour dire au revoir ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Pasta la vista.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Où va Messi quand il se blesse ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">À la pharmessi.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Que demande un footballeur à son coiffeur ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">La coupe du monde s’il vous plaît.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Que dit un rappeur lorsqu'il rentre dans une fromagerie ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Faites du briiiie !</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Que dit une lampe lorsqu'elle a un problème ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Elle crie « à LED ! »</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Quelle est la viande préférée des Russes ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Le steak tsar tsar.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Quel est le poisson le moins cher ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Le requin marteau : il ne vaut pas un clou.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Qu'est-ce qu'un hamster dans l'espace ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Un hamstéroïde.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Comment appelle-t-on deux canards qui se disputent ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Un conflit de canards.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Pourquoi est-ce que les moutons aiment le chewing-gum ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Parce que c’est bon pour l’haleine. (la laine)</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Pourquoi les cordonniers sont-ils curieux ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Parce qu’ils se mêlent de tout. (semelle)</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Que dit le citron quand il braque une banque ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">« Pas un zeste, ze suis pressé ! »</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Comment appelle-t-on une manifestation d'aveugles ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Un festival de cannes.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;">Que risque-t-on à lancer de l'ail sur un mur ?</span></div><div><span style="font-size: medium;">Le retour du jet d’ail.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Quelle est la fée la plus paresseuse ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">La fée Néante.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Que dit une noisette qui tombe à l'eau ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">« Au secours, je me noix ! »</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Tu connais l'histoire de l'armoire ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">Elle est pas commode.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Tu connais l'histoire de la feuille de papier ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">Elle déchire !</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Comment appelle-t-on un chat tout-terrain ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">Un cat cat.</span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;"><br /></span><span style="font-size: medium;">Quelle est l'info la plus tirée par les cheveux ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">Il n’y a pas de chauve à Bastia, mais à Calvi si.</span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Que disaient les apôtres à Jésus quand il racontait une blague de ce top ?</span></h3><div><span style="font-size: medium;">« C’est naze, arrête. »</span></div></div>Student Danubiushttp://www.blogger.com/profile/15757370426519879801noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7762461349644374717.post-17932565482568558102023-05-09T01:55:00.000-07:002023-05-09T01:55:41.752-07:00Les blagues, les blagues courtes et les plus drôles<h2 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;"> Les blagues courtes les plus drôles</span></h2><p><span style="font-size: medium;"><br /></span></p><div style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">"Si vous êtes amateurs d'humour noir, voici les blagues les plus hilarantes, réservées pour la fin. Bien que ce type d'humour ne plaise pas à tout le monde, ceux qui l'apprécient seront comblés !"<br /></span><span style="font-size: medium;">"Pour démarrer en douceur, voici des blagues courtes et traditionnelles qui vous feront rire !"</span></div><p><span style="font-size: medium;"><br /></span></p><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Que dit une noisette quand elle tombe dans l’eau ?</span></h3><p><span style="font-size: medium;">Je me noix.</span></p><p><span style="font-size: medium;"><br /></span></p><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Comment est-ce que les abeilles communiquent entre elles ?</span></h3><p><span style="font-size: medium;">Par-miel.</span></p><p><span style="font-size: medium;"><br /></span></p><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Quel est l’arbre préféré du chômeur ?</span></h3><p><span style="font-size: medium;">Le bouleau.</span></p><p><span style="font-size: medium;"><br /></span></p><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Qu’est-ce qu’une frite enceinte ?</span></h3><p><span style="font-size: medium;">Une patate sautée.</span></p><p><span style="font-size: medium;"><br /></span></p><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Que dit une mère à son fils geek quand le dîner est servi ?</span></h3><p><span style="font-size: medium;">Alt Tab !</span></p><p><br /></p><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Quelle est la différence entre les bières et les chasseurs ?</span></h3><p><span style="font-size: medium;">Les bières, on arrive à en faire des sans alcool.</span></p><p><span style="font-size: medium;"><br /></span></p><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Quel est le point commun entre un gynécologue myope et un chien en bonne santé ?</span></h3><p><span style="font-size: medium;">Ils ont tous les deux le nez mouillé.</span></p><p><span style="font-size: medium;"><br /></span></p><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Quelle est la partie de la voiture la plus dangereuse ?</span></h3><p><span style="font-size: medium;">La conductrice.</span></p><p><span style="font-size: medium;"><br /></span></p><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;"> Pour un chasseur, qu’elle est la différence entre son chien et sa femme ?</span></h3><p><span style="font-size: medium;">Le prix du collier.</span></p><p><span style="font-size: medium;"><br /></span></p><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;"> Pourquoi les Ch’tis aiment les fins de vacances au camping ?</span></h3><p><span style="font-size: medium;">Parce que c’est le moment où ils peuvent démonter leur tente.</span></p><p><span style="font-size: medium;"><br /></span></p><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;"> Qu’est-ce qui est pire qu’un bébé dans une poubelle ?</span></h3><p><span style="font-size: medium;">Un bébé dans deux poubelles.</span></p><p><span style="font-size: medium;"><br /></span></p><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;"> Pourquoi est-ce que les écologistes aiment les lépreux ?</span></h3><p><span style="font-size: medium;">Parce qu’ils sont biodégradables.</span></p><p><span style="font-size: medium;"><br /></span></p><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Les bonnes mamans te laissent lécher le batteur…</span></h3><p><span style="font-size: medium;">Les meilleures mamans l’éteignent d’abord.</span></p><p><span style="font-size: medium;"><br /></span></p><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Quelle partie du légume ne passe pas dans le mixer ?</span></h3><p><span style="font-size: medium;">La chaise roulante.</span></p><p><span style="font-size: medium;"><br /></span></p><h3 style="text-align: left;"><span style="font-size: medium;">Qu’est-ce qui est mieux que gagner une médaille d’or aux Jeux Paralympiques ?</span></h3><p><span style="font-size: medium;">Marcher.</span></p><p><span style="font-size: medium;"><br /></span></p>Student Danubiushttp://www.blogger.com/profile/15757370426519879801noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7762461349644374717.post-87361394073375342322015-06-29T00:19:00.000-07:002015-06-29T00:35:07.341-07:00Subiecte limba romana bacalaureat scris 2015Subiecte limba romana #bacalaureat scris 2015<br />
<strong style="color: #4c4c4c; font-family: georgia; font-size: 14px; letter-spacing: 0.266666680574417px;">BACALAUREAT 2015. SUBIECTE, barem de corectare, rezultate, contestatii, stiri. EVZ.RO şi EDU.RO va ofera toate informatiile despre BAC 2015 de care aveti nevoie. Examenul debutează luni, 29 iunie 2015, cu proba scrisa la LIMBA si LITERATURA ROMANA. Elevii vor susține de la ora 9:00, prima probă scrisă a examenului de BACALAUREAT 2015, cea la limba și literatura română, potrivit calendarului aprobat de MECȘ.</strong><br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj9BmLMdvKYB5X7w9NbtBlFPKkfYGesPTHxcQapciXlntc-PzFgNeLKkbS9gHf0wydBfz-sbeGdVqWwkXMW9-IFvWrlBFF3uC9Wg2e6KY9aexxvPZ0NVg9ppJ9n6-XDwbmju1hXcu8YLeY/s1600/bac-subiecte-limba-romana-scris-2015.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="424" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj9BmLMdvKYB5X7w9NbtBlFPKkfYGesPTHxcQapciXlntc-PzFgNeLKkbS9gHf0wydBfz-sbeGdVqWwkXMW9-IFvWrlBFF3uC9Wg2e6KY9aexxvPZ0NVg9ppJ9n6-XDwbmju1hXcu8YLeY/s640/bac-subiecte-limba-romana-scris-2015.JPG" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">subiecte bacalaureat limba romana scris 2015</td></tr>
</tbody></table>
<strong style="color: #4c4c4c; font-family: georgia; font-size: 14px; letter-spacing: 0.266666680574417px;"><br /></strong>Angeliquehttp://www.blogger.com/profile/07943574215172731457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7762461349644374717.post-50475649039181992722015-05-17T02:48:00.001-07:002015-05-17T02:48:24.162-07:00Philips vrea să producă un Smartphone high-tech .Modelul Android i999 <h3>
<span style="font-size: large;">Philips vrea să producă un Smartphone high-tech .Modelul Android i999 - are caracteristici interesante și scanner pentru amprente digitale.</span></h3>
<span style="font-size: large;">#Philips lucrează la un Smartphone high-tech: după primele zvonuri care au circulat în urmă cu câteva săptămâni despre noul telefon Android i999 , au început să circule primele reclame dedicate promovării produsului - care nu este încă cunoscută pana când va fi prezentat oficial, dar că probabil, nu va fi comercializat în Europa (precum modelele anterioare ale casei, au ieșit in primele luni ale 2014).</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://2.bp.blogspot.com/-3-hWDiZPhKc/VVhjb8fZV3I/AAAAAAAABsg/AUIt1aTDlb4/s1600/philips-i999.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="178" src="http://2.bp.blogspot.com/-3-hWDiZPhKc/VVhjb8fZV3I/AAAAAAAABsg/AUIt1aTDlb4/s320/philips-i999.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgL31SK9gtc_XdDlbidhE1-lMTHx2g5Si_VYTQD2Hm9TqAaxKKgCRQsMeXK6dpe1uJQSker2SKoKhA5I1Url46qTRJo_CNLvzUNTppVH0L_8gDmdDbpNpFtCX5B7OkuX1-MBgV0ppE1QP4/s1600/philips-i999-2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="222" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgL31SK9gtc_XdDlbidhE1-lMTHx2g5Si_VYTQD2Hm9TqAaxKKgCRQsMeXK6dpe1uJQSker2SKoKhA5I1Url46qTRJo_CNLvzUNTppVH0L_8gDmdDbpNpFtCX5B7OkuX1-MBgV0ppE1QP4/s400/philips-i999-2.jpg" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Philips vrea să producă un Smartphone high-tech .Modelul Android i999 </td></tr>
</tbody></table>
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Philips i999 se va lăuda dimensiuni la granița lumii <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Phablet">phablet</a>, cu un ecran HD quad 5,5 inci încorporat si o diagonală într-un corp de 153 x 76 x 8.2 mm. </span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgL31SK9gtc_XdDlbidhE1-lMTHx2g5Si_VYTQD2Hm9TqAaxKKgCRQsMeXK6dpe1uJQSker2SKoKhA5I1Url46qTRJo_CNLvzUNTppVH0L_8gDmdDbpNpFtCX5B7OkuX1-MBgV0ppE1QP4/s1600/philips-i999-2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="222" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgL31SK9gtc_XdDlbidhE1-lMTHx2g5Si_VYTQD2Hm9TqAaxKKgCRQsMeXK6dpe1uJQSker2SKoKhA5I1Url46qTRJo_CNLvzUNTppVH0L_8gDmdDbpNpFtCX5B7OkuX1-MBgV0ppE1QP4/s400/philips-i999-2.jpg" width="400" /></a></div>
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">Procesorul va avea 4 nuclee și o să fie susținut de 3 GB de RAM, iar memoria dedicată <a href="http://kalilinuxro.blogspot.com/">datelor</a> și aplicațiile vor fi de 32 GB. Fotocamerele vor avea rezoluție 20:08 megapixeli și versiunea sistemului de operare, din păcate, va rămâne tot <a href="http://www.android.com/versions/kit-kat-4-4/">KitKat</a>. Printre opțiunile sale isi face loc un modem LTE capabil să se conecteze la rețelele 4G și un scanner pentru amprente poziționat chiar sub camera dubla flash LED din spate.</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">#philips i999 phtablet</span>Angeliquehttp://www.blogger.com/profile/07943574215172731457noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-7762461349644374717.post-62156069013305729402015-05-01T11:22:00.000-07:002015-05-01T11:22:09.901-07:00Two cat fans smartphone <span style="font-size: large;"> Two cat fans smartphone</span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjAHt31K-z5eH1GqqH-6Ha14HALVDfV9bknQ91tk2oEhECLx8FiHKhuJx7kE5SLiefdSh0r8VMNVZ4K2RrG8DnKvCbtngEEojJWljTLP4dXbM3OUlvDUf8C2eNmWIqrEwRrte2QLYTU-nU/s1600/2-cat-like-it.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjAHt31K-z5eH1GqqH-6Ha14HALVDfV9bknQ91tk2oEhECLx8FiHKhuJx7kE5SLiefdSh0r8VMNVZ4K2RrG8DnKvCbtngEEojJWljTLP4dXbM3OUlvDUf8C2eNmWIqrEwRrte2QLYTU-nU/s1600/2-cat-like-it.png" height="480" width="640" /></a></div>
<span style="font-size: large;"> Fans blackfriday</span>Angeliquehttp://www.blogger.com/profile/07943574215172731457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7762461349644374717.post-67345650965453588062015-04-23T22:13:00.004-07:002016-01-07T00:17:47.890-08:00What is your favorite #hashtag ?<h3>
<b><span style="font-size: large;"> What is your favorite #hashtag ?</span></b></h3>
<div>
<b><span style="font-size: large;">Choice one for list or sugest one !</span></b></div>
<br />
<span style="font-size: large;">#ls #pic #twitter #new #lot #super #youtu #customid #rover #ebay #dragon #pre #hat #video #ebay #rover #can #about #lgeo #videogames #wholesale #gift #that #action #like #toy #a2zsale #red #toolid #bit #best #read #world #goo #liked #pic #doll #bundle #tinyurl #campid #for #console #game #pub #kong #ff3 #system #3ds #color #nintendo-3ds #plush #via 3edition 3princess #nes #see #pokemon #711-53200-19255-0 #music #full #play #aspx #kids #more #nintendo #twitter #learning #playing #games #basics #sale #limited #item #wii #zelda #vectorid #set #part #youtube #original #used #gold #added #dragons #playlist #black #mario #get #figure #bros #gift #free #dlvr #party #puzzle #one #watch #time #gaming #donkey #luigi #barely #ch #dreptcivil #escu #escudesign <a href="http://univ-danubius.blogspot.com/">#danubius</a></span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right; margin-left: 1em; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="http://3.bp.blogspot.com/-UOoZLwTE6ks/VTnQ2UYJTrI/AAAAAAAABrs/pgzwQUOvcCc/s1600/%23hashtag.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="266" src="http://3.bp.blogspot.com/-UOoZLwTE6ks/VTnQ2UYJTrI/AAAAAAAABrs/pgzwQUOvcCc/s1600/%23hashtag.jpg" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">#hashtag</td></tr>
</tbody></table>
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;">A hashtag is a type of label or metadata tag used on social network and microblogging services which makes it easier for users to find messages with a specific theme or content. Users create and use hashtags by placing the hash character (or number sign) # in front of a word or unspaced phrase, either in the main text of a message or at the end. Searching for that hashtag will then present each message that has been tagged with it.</span><br />
<span style="font-size: large;">For example, on the photo-sharing service Instagram the hashtag #bluesky allows users to find images that have been tagged as containing the sky, and #cannes2014 is a popular tag for images from the 2014 Cannes Film Festival. Hashtags can be used to collect public opinion on events and ideas at the local, corporate, or world level. For example, searching Twitter for #worldcup2014 returns many tweets from individuals around the globe about the 2014 FIFA World Cup.</span><br />
<a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Hashtag" style="font-size: x-large;">Hashtags </a><span style="font-size: large;">have also been used for social activism. The Twitter hashtags #notallmen and #yesallwomen were used to debate misogyny after the 2014 Isla Vista killings; while the #illridewithyou hashtag was created to tag messages of support for Australian Muslims using public transport after the 2014 Sydney hostage crisis.</span><br />
<span style="font-size: large;">Due to its widespread use, 'hashtag' was added to the Oxford English Dictionary in June 2014.The term hashtag can also refer to the hash symbol itself when used in the context of a hashtag.</span>Angeliquehttp://www.blogger.com/profile/07943574215172731457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7762461349644374717.post-73220340649158221822015-04-02T03:22:00.001-07:002015-04-02T03:22:15.593-07:00#photo #art 36 #water<h2 style="text-align: center;">
#photo #art 36 #water</h2>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://3.bp.blogspot.com/-jIrUBE5_5Oo/VR0YRIUZgMI/AAAAAAAABqM/3cz38gmH0Jg/s1600/96%2B(36).jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://3.bp.blogspot.com/-jIrUBE5_5Oo/VR0YRIUZgMI/AAAAAAAABqM/3cz38gmH0Jg/s1600/96%2B(36).jpg" height="430" width="640" /></a></div>
<div>
<br /></div>
Angeliquehttp://www.blogger.com/profile/07943574215172731457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7762461349644374717.post-81797963355281410312015-04-02T03:18:00.001-07:002015-04-02T03:18:22.964-07:00#photo #art 35 #fashion 1800<h2 style="text-align: center;">
<span style="font-size: large;">#photo #art 35 #fashion 1800</span></h2>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiQ3BHAsHkl36cnwBB_7PxuTvMOTam_eMN-uK6W6srSoTqxfbZ4fXfxm9JOyH9RAOhbSYJK5U5bVZufZD3LZI-AeU4IWYk7eyyw7a8oqjmaJu-ycgO55PNM9bZv2xtEgPd6CBXSLODwXY4/s1600/96+(35).jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiQ3BHAsHkl36cnwBB_7PxuTvMOTam_eMN-uK6W6srSoTqxfbZ4fXfxm9JOyH9RAOhbSYJK5U5bVZufZD3LZI-AeU4IWYk7eyyw7a8oqjmaJu-ycgO55PNM9bZv2xtEgPd6CBXSLODwXY4/s1600/96+(35).jpg" height="606" width="640" /></a></div>
<div>
<span style="font-size: large;"><br /></span></div>
Angeliquehttp://www.blogger.com/profile/07943574215172731457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7762461349644374717.post-18165319013107589362015-04-02T03:15:00.003-07:002015-04-02T03:15:42.150-07:00#photo #art 34<h2 style="text-align: center;">
<span style="font-size: large;">#photo #art 34</span></h2>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOMjXdUU8Lgw6FiNgy9xfe2BCjLlrbr1LVFcUOjDHisiNqtmXI9T4E63YPhg__HBSSojkb0OaviihD95BcZroEZ1_cC1F151YaeFtq-x-QmiTKKCqNdsvZcEu9XlQ9SX_C51K-pumRhf4/s1600/96+(34).jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOMjXdUU8Lgw6FiNgy9xfe2BCjLlrbr1LVFcUOjDHisiNqtmXI9T4E63YPhg__HBSSojkb0OaviihD95BcZroEZ1_cC1F151YaeFtq-x-QmiTKKCqNdsvZcEu9XlQ9SX_C51K-pumRhf4/s1600/96+(34).jpg" height="640" width="426" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
Angeliquehttp://www.blogger.com/profile/07943574215172731457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7762461349644374717.post-30796531853607444732015-04-02T03:04:00.000-07:002016-03-01T21:17:27.122-08:00Lisez attentivement le texte ci-dessous<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgm7i3UoOwOS1rr2bKmtJhV2HZDtZIcBpM4u3pZf0QJ8zfjXzAJWqrJNgKx4fwzf8FbAx3Z2H4x29Oah48-RlK1AbCP9yEB2Vb0OlZBkpnBi_jUKZJrcMRrgDpzKabxdmoJijWLdhYHFo0/s1600/96+(77).jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgm7i3UoOwOS1rr2bKmtJhV2HZDtZIcBpM4u3pZf0QJ8zfjXzAJWqrJNgKx4fwzf8FbAx3Z2H4x29Oah48-RlK1AbCP9yEB2Vb0OlZBkpnBi_jUKZJrcMRrgDpzKabxdmoJijWLdhYHFo0/s1600/96+(77).jpg" width="282" /></a></div>
<br />
<h3>
<span style="font-size: large;">Lisez attentivement le texte ci-dessous</span></h3>
<< Je déteste les #surfeurs ! Ils sont , sur le pistes de ski, ce que les conducteurs de Golf GTI sont sur la route : des frimeurs incapables de maîtriser leur véhicule .On souhaite les voir s’écraser sur un rocher,ils finissent les plus souvent dans les jambes des autres skieurs.<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%;">
<span lang="FR"> Agression esthétique,
ensuite : quoi de plus laid que les surfeurs débutants, les jambes comme
prises dans un sac ? De leurs déhanchements ridicules, ils cassent les
bosses, estropient<sup>2</sup> la morphologie des pistes.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%;">
<span lang="FR"> <a href="https://play.google.com/store/apps/details?id=com.escu_design.escudesign"> Pourtant, la vogue de la plaque àneige est née de la facilité. Les surfeurs sont en général des skieurs ratés, incapables de progresser surdeux lattes. Je n’ai rien, bien sur, contre la facilité. Mais, dans l’universde la plaque à neige, facilité rime avec « fun ». Le surf est unsport « fun » commel’équipement indispensable pour lepratiquer : lunettes superglisse, planche de grande marque et combinaisonfluo. Je déteste les combinaisons fluo. »<u><o:p></o:p></u></a></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%;">
<span lang="FR"> Alain
Jeannet, extrait du journal suisse Le Nouveau <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%;">
<span lang="FR"> Quotidien, 4 décembre
1991, Edipresse Publications.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%;">
<sup><span lang="FR">1</span></sup><span lang="FR"> frimeur,-euse (<i>familier</i>) =
qui frime, qui cherche à impressionner favorablement autrui.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%;">
<sup><span lang="FR">2</span></sup><span lang="FR"> estropier = priver de l’usage d’un ou de plusieurs membres.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-left: 18.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: list 18.0pt; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span lang="FR">1.1<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></b><!--[endif]--><b><span lang="FR">Compréhension (10 p)<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 18.0pt;">
<span lang="FR">C.1
(2,50) Quels mots expriment
l’affectivité de l’auteur de cet article ?<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 18.0pt;">
<span lang="FR">C.2
(2,50) Pourquoi le surf, est-il vu par l’auteur comme un sport
« fun » ?<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 18.0pt;">
<span lang="FR">C.
3 (2,50) Reformulez le reproche contenu dans le premier paragraphe.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-left: 18.0pt;">
<span lang="FR">C.
4 (2,50) Précisez l’opinion de l’auteur en ce qui concerne ce sport. Il en est pour ou
contre?<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-left: 18.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%;">
<b><span lang="FR">1.2 Vocabulaire (10 p)<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-indent: 18.0pt;">
<span lang="FR"> V.1 Donnez les synonymes des mots : (<b>2, 50</b> = 0,50 x 5)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-indent: 18.0pt;">
<span lang="FR"> <b>détester ;
indispensable ; finir ; la vogue ; progresser.<o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b><span lang="FR"> </span></b><span lang="FR">V.2 Donnez les antonymes des mots : (<b>2, 50</b> = 0,50 x 5)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="FR"> <b>laid ; rater ; né ; débutant ; facile<o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="FR"> V.3 Trouvez la famille du mot «
facilité » et utilisez chaque mot trouvé dans une phrase. (5 p)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%;">
<b><span lang="FR">1.3 Grammaire (10 p)<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="FR"> G.1 Identifiez et expliquez
la construction infinitivale qui se répète. (2 p)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="FR"> G.2 Expliquez l’utilisation de
l’enchaînement des deux verbes à l’infinitif :<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="FR"> « On souhaite les voir
s’écraser. » (5 p)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="FR"> G.3 Trouvez les mots (conjonctions et
adverbes) qui marquent la progression de l’argumentation. (1 p)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="FR"> </span><span lang="FR" style="font-size: 11.5pt; line-height: 150%;">G.4
Quel est le temps qui domine dans le texte ? Justifiez son emploi. (2
p)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%;">
<b><span lang="FR">1.4 Mettez en roumain le fragment souligné dans le texte (10 p.) <o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%;">
<b><span lang="FR">SUBIECTUL 2 (50 puncte)<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; tab-stops: 27.0pt; text-align: justify;">
<span lang="FR"> « Sain de corps, sain
d’esprit.» représente un dicton latin qui nous rappelle l’importance du sport
dans la vie de l’homme. Qu’en pensez-vous ? Argumentez en vous appuyant
sur des exemples précis. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; tab-stops: 27.0pt; text-align: justify;">
<span lang="FR"> (25-30
lignes</span><span lang="FR" style="font-family: "arial" , sans-serif; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b>Notă </b><b><span style="font-size: 14.0pt; mso-ansi-language: RO;">:</span></b>
Ambele subiecte sunt obligatorii.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
Timp de lucru : 3
ore.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
Se acordă 10 puncte din oficiu.<o:p></o:p></div>
<br />
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
Angeliquehttp://www.blogger.com/profile/07943574215172731457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7762461349644374717.post-20619421757780499112015-04-02T02:51:00.002-07:002015-04-02T02:51:22.251-07:00#photo #art 18 Little Red Riding Hood<h3 style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://www.tsu.co/hashtag/photo" style="background-color: white; color: #1abc9c; cursor: pointer; font-family: Helvetica, Arial, 'Lucida Grande', sans-serif; font-size: 16px; font-weight: bold; line-height: 20.0727272033691px; text-align: start; text-decoration: none;">#photo</a><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: Helvetica, Arial, 'Lucida Grande', sans-serif; font-size: 16px; font-weight: bold; line-height: 20.0727272033691px; text-align: start;"> </span><a href="http://www.tsu.co/hashtag/art" style="background-color: white; color: #1abc9c; cursor: pointer; font-family: Helvetica, Arial, 'Lucida Grande', sans-serif; font-size: 16px; font-weight: bold; line-height: 20.0727272033691px; text-align: start; text-decoration: none;">#art</a><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: Helvetica, Arial, 'Lucida Grande', sans-serif; font-size: 16px; font-weight: bold; line-height: 20.0727272033691px; text-align: start;"> 18 Little Red Riding Hood</span></h3>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjT-o6YWVeif1iobEyypljLm1_7i48V8PPjE566a5TWKGQ5RMN_dsCaOkRz4jBjvkrLRUfIvlt12u_DsnvehIOZOe4A5vjDI2BHvCY6E3Zky9EGDCQZZM0NZriNZctCcVTNAu4esrjl_gQ/s1600/96+(18).jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjT-o6YWVeif1iobEyypljLm1_7i48V8PPjE566a5TWKGQ5RMN_dsCaOkRz4jBjvkrLRUfIvlt12u_DsnvehIOZOe4A5vjDI2BHvCY6E3Zky9EGDCQZZM0NZriNZctCcVTNAu4esrjl_gQ/s1600/96+(18).jpg" height="640" width="426" /></a></div>
<br />Angeliquehttp://www.blogger.com/profile/07943574215172731457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7762461349644374717.post-89636788930708832572015-01-29T05:34:00.002-08:002015-01-29T05:38:11.503-08:00Teste Criminologie<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b>Criminologie<o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>1.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></b><!--[endif]-->Criminologia este stiinta care studiaza: <b><u>determinismul, cauzele si conditiile
criminalitatii; - mecanismele de prevenire si combatere a criminalitatii</u></b><u><o:p></o:p></u></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>2.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></b><!--[endif]-->Coordonarea, cooperarea, confruntarea si
prezentarea sistematica a rezultatelor diferitelor stiinte criminologice
apartin: <b><u>criminologiei generale</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>3.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></b><!--[endif]-->Studiul multidisciplinar al cazului
individual si formularea unui diagnostic, pronostic si, eventual, tratamentul
asupra unui delicvent defineste: <b><u>criminologia
clinica</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>4.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></b><!--[endif]-->Incercuiti cifrele din dreptul urmatoarelor
elemente ce intra in obiectul analitic al Criminologiei, in functie de
criteriul la care se incadreaza fiecare in parte:<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
- mediul - <b>Descriptiv</b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
- criminalitatea,
actul criminal, reactia sociala, victima <b>Interpretativ</b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
- factorul
criminogen; cauza criminogena - <b>Explicativ<o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>5.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></b><!--[endif]-->In care din urmatoarele situatii s-a regasit
M.C., care a comis o infractiune de delapidare din banii si aflate in gestiunea
sa de serviciu: <b><u>cu caracter</u></b><u>
<b>subiectiv</b></u><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>6.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></b><!--[endif]-->Situatia in care, exista ocazia, de a comite
infractiunea, este: <b><u>specifica sau
periculoasa</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>7.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></b><!--[endif]-->Faptul ca T.C. cauta ocazia favorabila de a
realiza un furt din locuinte apartine de: <b>situatia
amorfa</b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>8.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></b><!--[endif]-->Un tanar, provenit dintr-o familie
destramata s-a raliat la o banda de cartier cu care, intr-o noapte, pe la orele
24:00, au violat o tanara care a trecut, singura,
prin parcul in care se gaseau respectivii tineri.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Analizand cele de mai sus, incercuiti cifrele din dreptul
fiecarei variante de raspuns, la care acestea se incadreaza obiectului
Criminologiei, dupa criteriul descriptiv si cel al situatiei prezente: <b><u>mediul acceptat; - situatia specifica sau
periculoasa<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>9.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></b><!--[endif]-->Intemeietorii Criminologiei, ca stiinta
distincta, sunt de facto: <b><u>Enrico
Ferri; Cesare Lombroso; Raffaele Garofalo<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>10.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Faptul
ca victima unei infractiunii se putea razbuna, la inceputurile istoriei
Criminologiei, cu orice pedeapsa ce o dorea, inclusiv cu una mult mai aspra
decat ea a suportat din partea infractorului, se incadra la:<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><b><u>justitia
privata nelimitata<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>11.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Printre
primele forme de estompare a justitiei private nelimitate s-au inscris: <b><u>abandonul noxal; invoiala pecuniara; legea
talionului.<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]-->Din cate cunoasteti, la realitatile Romaniei de
astazi avem prezente unele prelungiri justitiare ale abandonului noxal si
invoirii pecuniare, transmise din generatie in generatie? <b><u>da</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>12.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Scoala
clasica criminologica punea accentul pe: <b><u>hedonism;
studiul faptei</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>13.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Scoala
pozitivista italiana accentua pe studiul: <b><u>faptuitorului</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>14.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->In
viziunea scolii sociologice de criminologie, <b>criminalitatea reprezinta expresia</b>, prin excelenta, a: <b><u>proceselor sociale care determina si
alte fenomene sociale<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>15.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Conform
scolii socialiste de criminologie <b>principala
cauzalitate a criminalitatii se circumscrie</b>: <b><u>determinismului economic<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>16.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->In
cursul anului 2006, in judetul ……….. , pe fondul cotinuarii unor elemente de
criza economica, sociala, educational, de la nivel national, dar si al
particularitatilor sale de judet de granita, au fost constatate 2110
infractiunii, cu 5% mai mult decat in anul precedent si s-a estiamt o crestere
in acelasii ritm si pentru anul 2007. In scopul stapanirii si reducerii
treptate a acelui fenomen s-au propus noi masuri de ordin legislativ privind
combaterea coruptiei, simplificarea cadrului juridic, introducerea politiei
comunitare etc. Analizand descrierea invocata, incercuiti cifrele din dreptul
acelor functii ale Criminologiei care isi gasesc acoperirea cel putin printrun
element: <b><u>cognitiv – descriptiva; comprehensiva;
- prognoticaaplicativ militanta ( de inginerie sociala)</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>17.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Scrieti
o scurta fraza sau o propozitie din care sa rezulte exclusiv <b>existenta functiei cognitiv – descriptive a
Criminologiei</b>: <b><u>În anul 2009 rata
criminalităţii în jud. Hunedoara a înregistrat o creştere cu X % faţă de anul 2007<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>18.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Scrieti
o scurta fraza sau o propozitie din care sa rezulte exclusiv <b>existenta functiei explicative a
Criminologiei: </b> - <b><u>dintre acestea 65,3% au fost comise în
mediul urban, iar 34,7% în mediul rural.<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>19.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Scrieti
o scurta fraza sau o propozitie din care sa rezulte exclusiv <b>existenta functiei prognotice a
Criminologiei: <u>Pentru anul 2009 se înregistrază o creştere cu x% faţă de
anul precedent, pe fondul adâncirii crizei economice</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>20.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Scrieti
o scurta fraza sau o propozitie din care sa rezulte <b>exclusiv existenta functiei aplicativ -militante a Criminologiei</b>: <b><u>Se impun noi măsuri de combatere a
criminalităţii (combaterea corupţiei, simplificarea cadrului juridic)</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>21.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Clasificarea
infractiunilor in doua tipuri majore – cu violenta si fara violenta reflecta
existenta urmatoarelor concepte, utilizate in Criminologie: <b><u>dimensiuni<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>22.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Subdivizarea
“ Infractiunii contra vietii, integritatii corporale si sanatatii”, din
structura infractiunilor cu violenta, reprezinta: <b><u>indice<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>23.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->In
Criminologie, rata criminalitatii inalta este asociata existentei unei saracii
ridicate si somajului crescut. Totusi, in aceleasi conditii de saracie si de
somaj s-a constatat ca existenta unui numar sporit de politisti sau,
dimpotriva, a unui numar prea mic de politisti, care desfasoara activitati de
prevenire a criminalitatii isi pune amprenta, in mod diferit, asupra rate
criminalitatii, in primul caz fiind mai mica, pe cand in al doilea caz mai
mare. Analizand aceasta descriere, incercuiti cifrele din dreptul variantelor
de raspuns la care acestea se incadreaza la categoriile de variabile luate in
considerare!<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<u>Tip de
variabila</u> Independenta Dependenta Variabila test<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
- rata
criminalitatii <b><u>1</u></b> 2 3<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
-
saracia 1 <b><u>2 </u></b> 3<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
- numarul de
politisti 1 2 <b><u>3<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
-
somajul 1
<b><u>2</u></b> 3<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>24.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Mentionati
o variabila independenta, utilizata in explicarea cauzalitatii criminalitatii. <b><u>Mediul social</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>25.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Formulati
o scurta fraza sau o propozitie din care sa rezulte, explicit, o ipoteza si nu <u>un
postul,</u> privind relationarea dintre nivelul instructiei scolare si rata criminalitatii!<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><u>Dacă nivelul
instrucţiei şcolare este mai ridicat, atunci rata criminalităţii este mai
scăzută</u>.<o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>26.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Separarea
delicventilor care, din totalul delicventilor, sunt bolnavi mintali, de cei
normal psihiatric este specifica regulii din criminologie: <b><u>a eliminarii tipurilor definite</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>27.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Constatarea
ca delicventii cu un nivel de instructie mai scazut sunt mai prezenti in
comiterea infractiunilor cu violenta, decat la savarsirea infractiunilor
intelectuale rezulta, prevalent, din utilizarea reguli, in Criminologie,
privind: <b><u>separarea diferentiara</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>28.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->M.C.,
care a comis o unfractiune de omor deosebit de grav, i s-au stabilit ca are, <u>la
momentul dat, </u>o hipocalcemie si o boala a tiroidei, un nivel de istructie
scazut, o labilitate emotionala si o imaturitate caracteriologica. Metoda
utilizata in acesta descriere, din punct de vedere clinic, apartine, in
viziunea lui Jean Pinatel: <b><u>apropierii
transversale</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>29.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Studiul
clinic asupra numitului M.C., care a comis un omor deosebit de grav, si care a
aratat ca in cazul vietii acestuia el a fost, in tinerete, epileptic, ca apoi
s-a afectat creierul in urma unei lovituri primite, la liceu, din partea unui
coleg, ca a fugit mereu de la scoala si din familie si ca, in ultimul timp
consuma drofuri si a intrat intr-o banda de cartier, se incadreaza la metoda
clinica a<b>: <u>apropierii longitudinale</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>30.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Modul
concret, practic, in care se foloseste, efectiv, o anumita metoda in
Criminologie apartine: <b><u>metodei</u></b><u><o:p></o:p></u></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>31.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]--><u>Aplicarea,
telefonica</u>, a unui chestionar de opinie privind coruptia si coruptibilitatea
in Romania, defineste, prin excelenta: <b><u>tehnica<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>32.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Printre
metodele si tehnicele de tratament al infractorilor se inscriu: <u> <b>in
mediul liber; in penitenciar; in semilibertate<o:p></o:p></b></u></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>33.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Accentul
pus pe existenta unor relatii de cauzalitate si/sau conditionarea intre particularitatile
structurii organismului uman si raporturile diferitelor sale organe
constitutive, pe de o parte, si alunecarea pe “intercriminis”, pe de alta
parte, este specific orientarilor de natura<b><u>:
fizionomica si morfologica</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>34.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Accentul
pus pe relatiile deterministe intre criminalitate si diferitele moduri de
functionare a organelor fiintei umane revine orientarilor explicative de
natura: <b><u>fiziologica</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>35.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Potrivit
lui Cesare Lombroso, sunt adevarate urmatoarele teze principale: <b><u>- criminalul se naste criminal; -
criminalul este un nebun moral; - organismul criminalului este diferit de cel al
omului normal</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>36.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Printre
stigmatele constitutionale ale criminalilor, Cesare Lombroso enumara:<b><u> configuratia si marimea a unor organe,
fata de omul normal; defectiuni in functionarea unor organe; efemizarea si/sau
masculinizarea; absenta iubirei, milei, remuscarii</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>37.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Enuntul,
conform caruia epilepsia sta la baza sorgintei crimei este o teza distincta a
lui <b><u>Cesare Lombroso</u></b>?<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>38.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->La
<u>stigmatele psihologice </u>ale criminalilor, Cesare Lombroso enumera: <b><u>absenta iubirii, milei, remuscarii</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>39.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Metodele
utilizate in studiul incidentei factorului ereditar in criminogeneza, exceptind
impactul cromozomial, se inscriu: <b><u>compararea
infractorilor cu salbaticii; - arborii genealogici; - compararea gemenilor <i>univiteli
cu cei bivitelini; - </i>asociatia statistica cu antecedenta penala a
parintilor</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>40.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Factorul
cromozomial propriu zis este prezent in criminogeneza sub forma<b><u>: prezenta unui y sau x in plus, fata de
normal</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>41.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Prezenta
unor aberatii cromozomiale in cariotipul persoanei infractoare determina o criminalitate
sporita in criminogeneza, potrivit lui Mittwoch, din cauza ca:<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><b><u>prezenta
unui cromozom y sau x, suplimentar, determina o dezvoltare somatica precoce<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>42.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Prezenta
tulburarilor organice si functionale de la nivelul creierului, cu rol
criminogen, afecteaza dupa caz:<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
- <b>centrul vietii afective</b> = <b><u>Mezencefalul</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
- <b>centrul concentrarii functiilor care culeg
si filtreaza reflectele lumii externe</b> = <b><u>Telencefalul</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; tab-stops: 68.3pt 288.0pt 290.95pt 392.65pt 502.5pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
- <b>organul
constiintei</b> = <b><u>Lobul frontal<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; tab-stops: 68.3pt 288.0pt 290.95pt 392.65pt 502.5pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt left 68.3pt 288.0pt 290.95pt 392.65pt 502.5pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>43.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Printre
glandele cu secretie interna care alimenteaza alunecarea spre iter criminis se
inscriu:<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: 68.3pt list 81.0pt left 288.0pt 290.95pt 392.65pt 502.5pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span><!--[endif]--><b><u> Tiroida;
- hipofiza; - glandele sexuale<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt left 68.3pt 288.0pt 290.95pt 392.65pt 502.5pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>44.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Ca
factori biochimici implicati in criminogeneza sunt enumerati: cantitatea si
calitatea in organism a: <b><u>zaharului, calciului,
iodului, magneziului si fosforului<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; tab-stops: 68.3pt 288.0pt 290.95pt 392.65pt 502.5pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt left 72.0pt 153.65pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>45.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Care
din urmatorii factori criminogeni, <u>luati in sine</u> , sunt considerati cu
certa influenta in drumul spre criminalitate: <b><u>rasa, varsta, sexul<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; tab-stops: 72.0pt 153.65pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 36.0pt list 63.0pt left 153.65pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>46.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->La
care din categoriile de mai jos s-a constatat frecvente mai mari in
criminogeneza: <b><u>gemenii univitelini</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; tab-stops: 36.0pt 153.65pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 36.0pt list 63.0pt left 72.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>47.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Metoda
arborilor geneologici, folosita in relevarea rolului criminogen al ereditatii,
presupune:<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: 36.0pt 72.0pt list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span><!--[endif]--><b><u>urmarirea infractiunilor la toti
ascendentii cunoscutii ai unui delincvent<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: 36.0pt 72.0pt list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span><!--[endif]--><b><u>asociatia statistica intre infractiunile
parintilor si cele ale delicventilor descendenti<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="tab-stops: 36.0pt 72.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 36.0pt list 63.0pt left 72.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>48.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Esenta
teoriilor explicative asupra criminalitatii, de orientare psihologica releva ca
<b>factorul etiologic principal </b>este
cel: <b><u>psihic</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; tab-stops: 36.0pt 72.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 36.0pt list 63.0pt left 72.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>49.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Printre
trasaturile principale ale personalitatii, cu impact criminogen, se
circumscriu:<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: 36.0pt 72.0pt list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span><!--[endif]--><b><u>procesul volutional, - aptitudinile, - caracterul,
temperamentul<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 72.0pt; tab-stops: 36.0pt 72.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 36.0pt list 63.0pt left 72.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>50.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Potrivit
lui Jean Pinatel, <b>o pondere
semnificativa a “criminalilor din pornire pasionala</b>” <b>are un temperament: <u>sangvinic<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; tab-stops: 36.0pt 72.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 36.0pt list 63.0pt left 72.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>51.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Caracteristicile
principale ale tipului paranoic care determina “criminalitatea paranoida” se
refaera la :<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: 36.0pt 72.0pt list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span><!--[endif]--><b><u>simtul exgearat al propriei
personalitati<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: 36.0pt 72.0pt list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span><!--[endif]--><b><u>orgoliu disproportionat fata de
capacitatile reale<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: 36.0pt 72.0pt list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span><!--[endif]--><b><u>inclinatia spre revolta, litigiu,
incapatanare<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 72.0pt; tab-stops: 36.0pt 72.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 36.0pt list 63.0pt left 72.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>52.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Potrivit
luiW. Sheldon, cele mai multe delicte sunt comise de persoanele cu un temperament:
<b><u>Somatotonic<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 72.0pt; tab-stops: 36.0pt 72.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 36.0pt list 63.0pt left 72.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>53.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Printre
aptitudinile cu o prezenta mare in criminogeneza se inscriu: <b><u>inteligenta</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="tab-stops: 36.0pt 72.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 36.0pt list 63.0pt left 72.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>54.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Potrivit
teoriei “inferioritatii spiritului” cauza criminalitatii deriva din:<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: 36.0pt 72.0pt list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span><!--[endif]--><b><u>inteligenta scazuta<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: 36.0pt 72.0pt list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span><!--[endif]--><b><u>persoana cu acest tare nu este capabila
sa aprecieze consecintele faptei sale si sensul legii<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 72.0pt; tab-stops: 36.0pt 72.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 36.0pt list 63.0pt left 72.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>55.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Aspecte
ale tarelor caracteriale implicate in criminogeneza se refara la:<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: 36.0pt 72.0pt list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span><!--[endif]--><b><u>sistemul mai mult sau mai putin inchegat
de atitudini si convingerii ale persoanei fata de societate, fata de altii,
fata de munca si fata de sine insusi<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: 36.0pt 72.0pt list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span><!--[endif]--><b><u>insusirile fizice si psihice ale
persoanei care ii permit performante mai mult sau mai putin ridicate<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 72.0pt; tab-stops: 36.0pt 72.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 36.0pt list 63.0pt left 72.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>56.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Printre
procesele psihice implicate in etiologia criminala se inscriu: <b><u>procesele cognitive, - procesele
emotional-afective, - motivatia, si vointa<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; tab-stops: 36.0pt 72.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 36.0pt list 63.0pt left 72.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>57.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Cele
mai semnificative <u>afecte</u> implicate in etiologia criminala sunt<b><u>: Groaza, furia oarba, panica</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="tab-stops: 36.0pt 72.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 36.0pt list 63.0pt left 72.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>58.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]--><u>Emotiile
complexe</u>, prezente in criminogeneza, sunt: <b><u>Supararea, mania, rusinea</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 72.0pt; tab-stops: 36.0pt 72.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 36.0pt list 63.0pt left 72.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>59.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Insuficienta
maturizare afectiva (nu imaturitatea caracteriologica), care pot amprenta drumul
criminal, se poate regasi sub forma: <b><u>autocontrolul
afectiv redus, - lipsa autonomiei afective, - cresterea sugestibilitatii</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 72.0pt; tab-stops: 36.0pt 72.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 36.0pt list 63.0pt left 72.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>60.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]--><u>Nucleu
central al persoanlitatii criminale</u>, definit de <u>Jean Pinotel</u>,
include: <b><u>Egocentrismul, labilitatea emotionala,
agresivitatea, indiferenta afectiva.<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="tab-stops: 36.0pt 72.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 36.0pt list 63.0pt left 72.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>61.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Teoria
“incompetentei sociale” are in vedere: <b><u>capacitatea
redusa de adaptare la societate, care detemna conflictul persoanlitate vicioasa
– situatie delictuasa, generand delictul</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; tab-stops: 36.0pt 72.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 36.0pt list 63.0pt left 72.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>62.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Instinctele
subconstiente, tendintele refulate, palierul pulsional al personalitatii
reprezinta, in optica lui Sigmund Freud: <b><u>id-ul
(sinele)<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; tab-stops: 36.0pt 72.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 36.0pt list 63.0pt left 72.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>63.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Constiinta
de sine, atitudinile mai mult sau mai putin constiente fata de cele mai
importante interese si valori sociale, reprezinta, in viziunea lui Sigmund
Freud: <b><u>egoul (eul)</u></b> <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; tab-stops: 36.0pt 72.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 36.0pt list 63.0pt left 72.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>64.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Organul
de control, “cenzura”, forta constienta si critica determinata de interdictiile
juridice, morale, religioase, reprezinta, potrivit lui Sigmund Freud: <b><u>superegoul (supra-eul)</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 72.0pt; tab-stops: 36.0pt 72.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 0cm 36.0pt list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>65.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Trecerea
energiilor sexuale in inconstient, generand un nou conflict, inconstient, ca
sursa de nevroza presupune: <b><u>refularea</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; tab-stops: 0cm 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 0cm 36.0pt list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>66.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Potrivit
lui Sigmund Freud, criminalitatea si crima sunt o expresie a: <b><u>refularii<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="tab-stops: 0cm 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 0cm 36.0pt list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>67.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Teoria
post-freudiana privind “fiinta umana lipsita de Supra-eu” (August Aichhorn), are
in vedere: <b><u>carente si
disfunctionalitatii in forta constient, determinata de interdictiile juridice,
morale si religioase<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="tab-stops: 0cm 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>68.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Teoria
“<i>delictul-nevroza de conduita
asimptomatica</i>” se traduce, esentialmente, in faptul ca delictul reprezinta:<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><b><u>delictul
este o forma de nevroza, care nu se manifesta prin dureri de cap, ci prin violarea
normelor sociale<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><b><u>delictul
este lipsit de orice element volitiv<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 72.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>69.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Teoria
“<i>forma a sublimarii</i>”, are in vedere,
in principal: <b><u>redirectionarea spre
delict a dorintelor si nevoilor ramase nesatisfacute ( cea de securitate, cea
de a simti valoarea si cea de afectiune)<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>70.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Teoria
“slabei conditionari”are in vedere, in principal: <b><u>suportarea, de catre viitorii infractori ,a unui dresaj mai lent,
din expunerea lor la sistemul recompensa-pedeapsa</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>71.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Potrivit
teoriei “slabei conditionari”, cei mai multi infractori provin din randul: <b><u>extrovertitilor</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>72.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Conform
teoriei “complexului de inferioritate”, cele mai multe persoane trec la delicte
din cauza:<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><b><u>sentimentului
indus de inferioritate, din considerente de clasa sociala ,origine, sex, rasa
etc<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 72.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>73.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Teoria
psihomorala a procesului criminogen, pedaleaza pe urmatoarele instincte
principale: <b><u>Apasare, - simpatie<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 72.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>74.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Faza
a<u>sentimentului formulat,</u> a procesului criminogen, regasita in “Teoria
psihomorala a procesului criminogen”, presupune:<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><b><u>cautarea
de noi argumente pentru crima, inclusiv trecerea intr-un mediu favorabil
savarsirii ei<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 72.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>75.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Esentialmente,
prin teoria “delictul-nevroza de conduita asimptomatica”, sustine ca:<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><b><u>delictele
sunt forme de nevroza, care nu se manifesta prin dureri de cap, ci prin sfidarea
normelor sociale<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 72.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>76.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Teoria
“delictul forma a sublimarii”, sustine, in esenta sa ca principala cauza a
criminalitatii se regaseste in :<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>77.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Potrivit
teoriei “slabei conditionari”, cauza principala a criminalitatii decurge din: <b><u>suportarea unui dresaj mai lent din
expunerea viitorilor infractori la recmpense sau pedepse, comparativ cu oamenii
normali<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 72.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>78.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Numitul
M.C., provenit dintr-o familie destramata si foarte saraca, s-a simtit mereu,
inferior majoritatii colegilor sai, motiv pentru care a trecut la comiterea de
infractiuni, tocmai din dorinta de a atrage atentia asupra sa. Aceasta
prezentare se inscrie prin situatiile date, la teoria: <b><u>“complexului de inferioritate”</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>79.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Afirmatia
ca in provinciile bogate se fura mai mult, pentru ca se gasesc mai multe de
furat, apartine:<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><b><u>“tezei
oportunitatii infractionale”, formulata de reprezentantii Scolii cartografice
franceze<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 72.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>80.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Asertiunea
potrivit careia intr-un mediu social dat si in conditii individuale si fizice
date se comite, de regula, un numar determinat de infractiunii, apartine de
legea: <b><u>saturatiei criminale<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>81.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Postulatul
conform caruia in situatii de razboi, de revolutii si de crize majore in
societate se ajunge la un maxim al starii fenomenului criminalitatii dupa care,
in conditii relativ normale acest fenomen se reduce la limitele normale,
apartine de legea: <b><u>suprasaturatiei
criminale<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>82.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Potrivit
lui Emile Durkheim, criminalitatea, ca fenomen social este unul: <b><u>normal, Functional, util</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>83.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Potrivit
Dr. A. Lacassagne, rolul criminogen <u>principal</u> revine: <b><u>factorului social<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>84.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Prin
legile imitatiei, formulate de Gabriel Tarde se sutine, printre altele ca
imitatia: <b><u>se propaga dinspre urban
spre rural; inferiorii imita superiorii<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>85.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Conceptul
de “stare de temibilitate” introdus de catre
Raffaele Garofalo desemneaza: <b><u>predispozitiile
criminale ale persoanei<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>86.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->In
opinia lui Jean Pinatel, forma cea mai grava a starii periculoase este data de
persoanele caracterizate prin:<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><b><u>capacitate
criminala ridicata si adaptabilitate sociala crescuta<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 63.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>87.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;"> </span></b><!--[endif]-->Constatarea
ca, in opinia publica aradeana, cea mai mare coruptibilitate si coruptie in
randul politistilor din judet a fost indicata pe traseul punctului de frontiera
Nadlac si, ulterior, al drumului national 7 trecand prin orasul Chisineu-Cris,
municipiul Arad si orasul Lipova, apoi spre limita cu judetul Hunedoara,
apartine urmatoarelor teze si teorii explicative, de orientare ecologica: <b><u>teoria sectoriala sau radiala<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 57.0pt; mso-list: l1 level1 lfo2; tab-stops: list 57.0pt; text-align: justify; text-indent: -21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>100.</b><!--[endif]-->Fenomenul schimbului
ilegal de valuta, corelativ fenomenului perceptiei, pe acest fond, a taxei de
protectie, au fost constatate, ca realitati a Romaniei imediat post-revolutie,
cu o concentrare mare in apropierea centrelor municipale si orasenesti. Aceasta
realitate confirma cel putin, o parte din urmatoarele teze sau teorii
explicative de orientare ecologica: <b><u>teoria
concentrica<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 57.0pt; mso-list: l1 level1 lfo2; tab-stops: list 57.0pt; text-align: justify; text-indent: -21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>101.</b><!--[endif]-->Asertiunea ca prin
cultivarea de catre o societate data a luptei permanente a individului pentru
realizarea sa materiala si, in context, a individualismului excesiv, accentului
prevalent pe pozitia ocupata in societate, anonimatulu vietii contemporane, se
incadreaza la teoria explicativa a etiologicii criminale: <b><u>- teoria culturala a delicventei</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 57.0pt; mso-list: l1 level1 lfo2; tab-stops: list 57.0pt; text-align: justify; text-indent: -21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>102.</b><!--[endif]-->Faptul ca N.P., de 21
ani, a comis un omor si provine dintr-o familie dezorganizata, in care normele sociale
sunt diferite, totalmente, de normele si valorile altor grupuri si ale societatii,
in ansamblul sau, iar membrii respectivei familii sunt cu antecedente penale se
incadreaza la: <b><u>- teoria conflictului
de cultura</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 57.0pt; mso-list: l1 level1 lfo2; tab-stops: list 57.0pt; text-align: justify; text-indent: -21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>103.</b><!--[endif]--> M.C., de 31 de ani
- al carui tata a intretinut relatii cu
persoane corupte din politie, parchet si justitie si, pe acest fond a reusit sa se sutraga de la
raspunderea penala ce i se cuvenea – a incercat si el sa practice acelasi sistem ilegal ca si cel al parintelui
sau, oferind mita unui politist. In cazul dat avem de-a face cu urmatoarele
variante de subculturi in chiar interiorul lumii delicvente: <b><u>subcultura infractionala</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 57.0pt; mso-list: l1 level1 lfo2; tab-stops: list 57.0pt; text-align: justify; text-indent: -21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>104.</b><!--[endif]--> Lumea drogatilor,
alcoolicilor si sexualilor deosebiti apartine, prin excelenta, de: <b><u>subcultura de refugiu</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]-->Faptul ca S.T., autorul unui viol in grup a fost
maltratat fizic si sistematic de catre tatal sau, si pe acest fond, si-a
dezvoltat o scazuta autoestimare, avand mai putina grija de ce se va intimpla
cu el, poate fi incadrat la teoria explicativa a<b><u>: autoconceptualizarii</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 57.0pt; mso-list: l1 level1 lfo2; tab-stops: list 57.0pt; text-align: justify; text-indent: -21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>105.</b><!--[endif]-->Asertiune ca
adevaratele cauza ale criminalitatii constau in efectele negative ce insotesc
procesele de dezvoltare macrosociale – crize de tot felul – si care determina
aparitia de comunitati cu o coeziune foarte slaba si care nu mai pot sa-si
indeplineasca in mod corespunzator functiile de civilizare si de control
social, defineste, esenta teoriei explicative a: <b><u>dezorganizarii sociale</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 57.0pt; mso-list: l1 level1 lfo2; tab-stops: list 57.0pt; text-align: justify; text-indent: -21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>106.</b><!--[endif]--> Potrivit lui Robert K.
Merton, viciile si crima se cantoneaza, mai ales, in randul persoanelor cu
urmatorul mod de adaptare, prin raportarea lor atat la scopurile si telurile de
atins propuse cetatenilor prin cultura societatii date cat si la mijloacele
legimite de utilizat: <b><u>inovatie, evaziune</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 57.0pt; mso-list: l1 level1 lfo2; tab-stops: list 57.0pt; text-align: justify; text-indent: -21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>107.</b><!--[endif]--> Conform teoriei
“asociatiei diferentiale”, criminalitatea: <b><u>se
invata si nu este mostenita</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 57.0pt; mso-list: l1 level1 lfo2; tab-stops: list 57.0pt; text-align: justify; text-indent: -21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>108.</b><!--[endif]--> Potrivit teoriei “rezistentei
la frustrare”: <b><u>frustrarea duce la
agresivitate numai la anumite conditii</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 57.0pt; mso-list: l1 level1 lfo2; tab-stops: list 57.0pt; text-align: justify; text-indent: -21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>109.</b><!--[endif]--> Conform teoriei
“rezistentei la frustrare”, frustrarea duce la agresivitate mai ales atunci
cand:<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><b><u>actul
frustrant poate fi atribuit unui frustator concret<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><b><u>in
cultura data se cere un raspuns agresiv la frustrarea respectiva<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><b><u>situatia
concreta are o forta de incitatie deosebita<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 57.0pt; mso-list: l1 level1 lfo2; tab-stops: list 57.0pt; text-align: justify; text-indent: -21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>110.</b><!--[endif]-->In contextul teoriei
“legaturii sociale” potrivit careia pe masura ce slabeste legatura dintre
individ si societate creste probabilitatea delicventei, se folosesc urmatoarele
dimensiuni, respectiv concepte principale:<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><b><u>Atasamentul,
angajamentul, implicarea, credinta in valorile si normele conventionale<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 57.0pt; mso-list: l1 level1 lfo2; tab-stops: list 57.0pt; text-align: justify; text-indent: -21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>111.</b><!--[endif]-->Potrivit teoriei
“interactionismului social, a etichetarii si stigmatizarii”, mecanismul
explicativ criminogen are in vedere, in principal urmatoarele:<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><b><u>grupurile
diferite din societate au conceptii diferite asupra valorii actelor
comportamentale<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><b><u>grupurile
dominante din societate considera ca deviante comportamentele ce intra in
cntradictie cu interesele si asteptarile lor<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><b><u>devianta,
prin ea insasi nu are acest caracter, ci numai pentru ca asa este catalogata de
grupurile dominante din societate<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><b><u>stigmatizarea
si etichetarea reduce din sansele si oportunitatile pe care o persoana le-ar fi
avut, daca nu ar fi fost etichetata si stigmatizata ca infractor.<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><b><u>etichetarea
si stigmatizarea ca infractor impinge, din nou, spre criminalitate<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><b><u>organele
de control social conditioneaza prin insasi actiunea lor argumente noi pentru
criminalitatea de viitor<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 63.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 57.0pt; mso-list: l1 level1 lfo2; tab-stops: list 57.0pt; text-align: justify; text-indent: -21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>112.</b><!--[endif]-->Stricto sensu (in sens
restrins), prevenirea criminalitatii vizeaza: <b><u>numai masurile preventive antefactum</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 57.0pt; mso-list: l1 level1 lfo2; tab-stops: list 57.0pt; text-align: justify; text-indent: -21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>113.</b><!--[endif]-->Prevenirea generala,
din punct de vedere strict legalist al legii penale, presupune: <b><u>insasi existenta legii penale si, in
particular, a sanctiunilor prevazute de aceasta reprezinta un facto inhibator
asupra intentiilor criminale</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
116. Prevenirea speciala, din punct de vedere strict legalist
al legii penale, presupune: <b><u>trecerea
la aplicarea legii impotriva persoanelor care au comis infractini<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 57.0pt; mso-list: l1 level1 lfo2; tab-stops: list 57.0pt; text-align: justify; text-indent: -21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>114.</b><!--[endif]-->Dupa criteriul
directiilor principale ale activitatii de prevenire aceasta se subdivide in<b><u>: prevenirea sociala, preventia situationala<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 57.0pt; mso-list: l1 level1 lfo2; tab-stops: list 57.0pt; text-align: justify; text-indent: -21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>115.</b><!--[endif]-->Dupa criteriul
nivelurilor de realizare a prevenirii criminalitatii intalnim: <b><u>prevenirea primara , - prevenirea
secundara, prevenirea tertiara</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 57.0pt; mso-list: l1 level1 lfo2; tab-stops: list 57.0pt; text-align: justify; text-indent: -21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>116.</b><!--[endif]-->Prezenta fizica in
teren a dispozitivelor politienesti apartine: <b><u>prevenirii secundare</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 57.0pt; mso-list: l1 level1 lfo2; tab-stops: list 57.0pt; text-align: justify; text-indent: -21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>117.</b><!--[endif]-->Reperarea, arestarea,
judecarea si condamnarea efectiva a infractorilor apartine de: <b><u>preventia tertiara</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 57.0pt; mso-list: l1 level1 lfo2; tab-stops: list 57.0pt; text-align: justify; text-indent: -21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>118.</b><!--[endif]-->Folosirea masurilor de
natura tehnica in prevenirea criminalitaii, iluminatul public sisteme video si
de alarmare etc.,apartine, prevenirii fondata pe : <b><u>strategii directe</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 57.0pt; mso-list: l1 level1 lfo2; tab-stops: list 57.0pt; text-align: justify; text-indent: -21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>119.</b><!--[endif]-->In viziunea Consiliului
Europei este de preferat: <b><u>concentrarea
masurilor de prevenire pe ansablul faptelor infractionale<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 57.0pt; mso-list: l1 level1 lfo2; tab-stops: list 57.0pt; text-align: justify; text-indent: -21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>120.</b><!--[endif]-->In viziune europeana
este de preferat: <b><u>axarea studiului
asupra unei criminalitatii specifice</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 57.0pt; mso-list: l1 level1 lfo2; tab-stops: list 57.0pt; text-align: justify; text-indent: -21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>121.</b><!--[endif]-->Organizarea prevenirii
criminalitatii din persectiva participarii publicului la politica in domeniul
criminalitatii presupune, printre altele:<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><b><u>includerea
notiunilor de drept penal si de criminologie in programele de invatamant<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><b><u>extinderea
si ameliorarea calitatii statisticilor criminalitati<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt; mso-list: l0 level2 lfo1; tab-stops: list 81.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->-<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><b><u>trasmiterea
spre cetateni a informatiilor privind criminalitate in maniera de ale inlatura
prejudecatile privind criminalitatea si justitia penala<o:p></o:p></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 57.0pt; mso-list: l1 level1 lfo2; tab-stops: list 57.0pt; text-align: justify; text-indent: -21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>122.</b><!--[endif]-->Potrivit viziunii
europene, este permisa medierea dintre delicvent si victima? <b><u>Da</u><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 57.0pt; mso-list: l1 level1 lfo2; tab-stops: list 57.0pt; text-align: justify; text-indent: -21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b>123.</b><!--[endif]-->Supravegherea
telecomunicatiilor este permisa, ca regula generala, in spatiul european, in
conditii definite legal: <b><u>da</u></b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">GRILA CRIMINOLOGIE 2015 AN IV <o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">1. De cand s-au facut
studiile stiintifice despre criminalitate ca fenomen social?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. incepand cu sec. al XVII-lea<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">2. Cum a fost
considerata crima ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. manifestare diabolica, expresie a pacatului<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">3. Cum a fost apreciata pedeapsa pentru
crima ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. retributie pentru raul facut ori ca ispasire a
pacatului savarsit<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">4. Ce a constituit
modelul de inspiratie a pedepselor ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. Legea talionului<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">5. Cum se face aplicarea pedepselor ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. diferentiat in functie de pozitia sociala a faptuitorului
sau victimei<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">6. Cum erau pedepsele
pentru demnitari ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. mai blande pentru delicte minore si mai aspre
pentru delicte grave<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">7. Cand si unde au
aparut primele preocupari pentru legiferare si pentru cunoasterea legii ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">c. Grecia Antica (incepand cu secolul VII i.e.n.)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">8. Care dintre
legiutorii de mai jos au ramas in istorie pentru asprimea legilor elaborate ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. Drakon<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">9. Cui a apartinut
asertiunea conform careia “pedeapsa constituie sanctiunea pentru fapta comisa<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">si trebuie orientata catre un scop care sa constituie temeiul juridic al
aplicarii” ?<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. Platon<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">10. Ce personalitate
a identificat rolul preventiv al pedepsei ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. Platon<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">11. In operele carui
autor antic se regaseste problema criminalitatii ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. Homer<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">12. Care dintre
lucrarile de mai jos au influentat in mod decisiv criminologia?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. Despre infractiuni si pedespe<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">13. Cine este autorul
lucrarii “Despre infractiuni si pedepse” ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">a. Cesare Beccaria<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">14. Caruia dintre
autorii de mai jos apartin ideile "triumful dreptului natural conform
caruia toti oamenii sa fie egali in fara legii si sa aiba aceleasi drepturi si
obligatii":<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">b. Beccaria<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">15. Carui criminolog
apartine opera "Omul delincvent":<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. Cesare Lombroso<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">16. Care este teza
centrala din opera lui Lombroso ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. infractorul este o persoana predestinata sa
comita delicte datorita unor stigmate fizice si psihice inascute<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">17. Cine este
cunoscut in literatura de specialitate ca fiind parintele criminologiei
antropologice ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. Lombroso<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">18. Cine a analizat rolul factorilor
sociali in determinarea criminalitatii ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. Enrico Ferri<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">19. Cine este
considerat in literatura de specialitate intemeietorul criminologiei sociale ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">b. Enrico Ferri<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">20. Carui cercetator
criminolog apartine paternitatea criminologiei ca denumire ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">c. R. Garofalo<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">21. Ce criminologi sustin ca factorii
preponderent biologici determina criminalitatea ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">b. cei din scoala italiana<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">22. Cine a elaborat
teoria potrivit careia raspunderea pentru savarsirea faptelor antisociale
revine societatii ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. A. Lacassagne<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">23. Caror factori
apartin etiologiei criminalitatii conform criminologilor francezi ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">b. factorii preponderent sociali<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">24. Cine a influentat
antropologia criminala ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. cercetarile desfasurate in acest domeniu,
incepand cu Lombroso s.a.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">25. Cum au foat
denumite primele manifestari stiintifice desfasurate la inceputurile criminologiei
?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. antropologie criminologica<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">26. Care este
considerat momentul ce internationalizeaza cercetarile criminologie, dandu-le
un nou avant ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. infiintarea Societatii Internationale de Criminologie
in 1934<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">27. Unde are sediul,
Societatea Internationala de Criminologie ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. Paris<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">28. Care este
obiectivul principal al Institutului European Pentru Controlul si Prevenirea Criminalitatii
?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. schimbul de informatii intre tarile europene
in vederea prevenirii si combaterii criminalitatii<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">29. Unde are sediul
Institutul European Pentru Controlul si Prevenirea Criminalitatii ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">b. Helsinki<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">30. Care este
denumirea revistei Societatii Internationale de Criminologie ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. Annales Internationales de Criminologie<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">31. Care tip de
criminologie marcheaza cronologic aparitia criminologiei ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. criminologiile specializate<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">32. Care dintre
personalitatile de mai jos numeau criminologia “regina fara regat” ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. Th. Sellin<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">33. Controversele
privitoare la obiectul de studiu al criminologiei de ce au au fost determinate
?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. dezvoltarea criminologiei in cadrul altor
stiinte<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">34. În ce rezidă
consecinta aparitiei criminologiei in cadrul altor stiinte ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">a</span></b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">. fragmentarea obiectului de
studiu<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">35. Ce a vizat
cercetarea criminologica în primele ei forme ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. studiul infractorului<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">36. O alta preocupare
a criminologiei din perspectiva obiectului de studiu ce a mai vizat ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. fapta antisociala<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">37. În ce consta
eroarea principala a unor criminologi care considerau infractiunea ca obiect de<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">studiu ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. atribuirea unei sfere foarte largi
infractiunii care ar include si fapte civile, morale, religioase<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">38. Care dintre
criminologii enumerati considera obiectul criminologiei format din doua
niveluri (studiul crimei; penologia, metodele de prevenire, tratament si
resocializare):<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">a. Hans Goppinger<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">39. Cine a abordat pe
trei nivele obiectul criminologiei, (crima, criminalul si criminalitatea) ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. Jean Pinatel<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">40. Aratati care
criminolog a impartit criminologia in criminologie generala si criminologie
clinica:<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">b. Jean Pinatel<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">41. Ce urmărea criminologia generala, in
opinia lui J. Pinatel ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. sa unifice si sa compare datele
criminologiilor specializate<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">42. Cine a definit
obiectul de studiu al criminolog. ca fiind alcatuit din:"proc. elab.
legilor, ale incalcarii acestora si ale reactiei sociale impotriva celor care
incalca legile, si interactiunile dintre acestea":<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">a. E. Sutherland<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">43. Cine afirma ca:
"definirea noii politici de aparare sociala trebuie sa se bazeze pe datele
stabilite de criminologie, stiinta complexa care se sprijina pe biologie,
psihologie, sociologie si stiinte juridice":<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">c. J. Pinatel<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">44. Care este scopul general al
criminologiei ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. realizarea unei politici penale eficiente apta
sa combata si previna fenomenul infractional<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">45. Prin ce se
realizează identitatea de scop ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. stiintele penale<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">46. De cine este dată
deosebirea dintre criminologie si stiintele penale ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. modul de concretizare a scopului (prima este o
stiinta normativa, in timp ce criminologia este o stiinta a </span><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">47. Prin ce se
remarcă scopul imediat al criminologiei ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. indentificarea cauzelor care conduc la
producerea criminalitatii<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">48. Ce presupune
functia descriptiva a criminologiei ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. studierea si cunoasterea criminalitatii
dintr-o zona teritoriala (tara, regiune, oras) intr-o perioada de timp (1 – 10
ani)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">49. Cine a introdus
conceptele folosite in cadrul functiei descriptive: “ mediul, terenul, personalitatea
si actul” ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">b. J. Pinatel<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">50. Sub ce acceptiuni
este analizat conceptul de mediu ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. fizic sau geografic si cel social (mediul
personal si mediul social global)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">51. Cine a făcut
distinctiile privitoare la mediul personal sau psihosocial ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. E. de Greeff<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">52. Prin ce este
definit controversatul concept „personalitate”?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. subiectul uman considerat ca unitate
biopsihosociala, purtator al functiilor epistemice, pragmatice si axiologice<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">53. Ce defineste
conceptul de situatie, specific functiei descriptive ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. ansamblul de imprejurari subiective si
obiective ce preced actul criminal care include participarea directa si nemijlocita
a personalitatii<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">54. Cine a studiat
conceptul operational “ situatii precriminale” ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. O. Kimberg<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">55. Ce evidentiază
caracterul complexului “ personalitate-situatie” ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. savarsirea unor infractiuni este favorizata de
unele imprejurari<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">56. Cărei tp de
criminologie apartine complexul personalitate-situatie si constituie schema<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">fundamentala a
explicarii trecerii la act ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. criminologiei clinice<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">57. Ce reprezintă
actul infractional, din perspectiva criminologica ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. raspunsul pe care personalitatea il da unei
anumite situatii<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">58. Care este obiectivul functiei
explicative ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">a. intelegerea esentei, naturii, cauzelor si
conditiilor care favorizeaza fenomenul infractional</span><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">\<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">59. Care sunt conceptele operationale
specifice functiei descriptive?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">b. factorul, conditia, cauza, mobilul, indicele<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">60. Care este
criminologul cu contributii insemnate in analiza functiei explicative?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. H. Mannheim<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">61. Ce defineste factorul criminogen?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">b. orice element obiectiv care intervine in
producerea infractiunii<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">62. Ce vizează
cercetarea de predictie ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. anticiparea modificarilor cantitative si
calitative in dinamica fenomenului infractional atat in privinta tipologiilor infractionale,
cat si autorii implicati<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">63. Care sunt conceptele specifice
functiei predictive ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">a. prezent, viitor, probabilitate, similitudine,
hazard, risc, prognoza<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">64. Ce presupune
functia profilactica?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. sintetizarea rezultatelor privind etiologia
criminalitatii si transpunerea lor intr-un sistem corect de prevenire<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">65. Ce fel de stiintă
reprezintă studiul criminologiei ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. stiinta care studiaza fenomenul infractional
si actioneaza in prevenirea si combaterea acestuia<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">66. Ce reprezintă
criminalitatea reala ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. numarul de infractiuni savarsite intr-o
perioada de timp determinata<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">67. Ce reprezintă
criminalitatea aparenta ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. numarul de infractiuni inregistrate in
sistemul justitiei penale<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">68. Ce reprezintă
criminalitatea legala ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. faptele pentru care s-au pronuntat hotarari
judecatoresti de condamnare ramase definitive<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">69. Ce presupune
continutul reactiei sociale ante-factum ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. elaborarea de programe de masuri care vizeaza
prevenirea si combaterea faptelor antisociale<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">70. Ce vizează
continutul reactiei sociale post-factum ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. tragerea la raspundere penala a celor care au
comis infractiuni, tratamentul, educarea si reeducarea care sa permita
reinsertia sociala<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">71. Care sunt conceptele specifice
operabile in cadrul functiei profilactice?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. reactie sociala, modul clasic de prevenire,
control social, raspuns social, tratament resocializare, reinsertie sociala<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">72. Cum este
considerată « observarea » ca metoda de cercetare in criminologie ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. una dintre metodele de baza care surprinde
frecventa, starea naturala a fenomenelor, conexiunile si conditionarile factoriale<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">73. Ce stă la baza
observării empirice ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. are caracter subiectiv si se fundamenteaza pe
aspecte spectaculoase<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">74. Ce presupune
observarea stiintifica ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. contemplarea intentionata a realitatii fiind
orientata catre un scop determinat<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">75. Ce reprezintă
cifra neagra a criminalitatii ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. diferenta dintre criminalitatea aparenta si
criminalitatea reala<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">76. În ce constă
specificul “experimentului” in criminologie?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. ofera posibilitatea cercetatorului sa
descifreze coexiunile intre diferite fenomene si legaturile de cauzalitate
dintre ele<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">77. De ce este
condiŃionată realizarea scopului propus de experimentator ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">b. respectarea unor reguli general valabile pentru
orice experiment<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">78. Care este scopul
principal la metoda clinica?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. investigarea individului in complexitatea sa
in vederea stabilirii unui diagnostic si prescrierii unui tratament<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">79. În ce constă
deosebirea intre metoda clinica si celelalte metode ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. punctul de plecare (anamneza sau studiul de
caz)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">80. Care dintre
criminologii de mai jos considera ca notiunea de tratament imbraca in criminologia
clinica cel putin doua acceptiuni?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">b. J. Pinatel<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">81. Ce are specific metoda tipologica?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. cunoasterea fenomenului criminal, de la
general la individual<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">82. Reprezentantii
cărei scoli au realizat primele tipologii criminale ? </span></b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. <u>reprezentantii scolii italiene</u><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">83. Care criminolog a
stabilit opt tipuri de criminali? </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">c. <u>Seeling</u><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">84. Ce are ca specific metoda comparativa?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. cel putin doua grupuri (criminali si
non-criminali) pe care le studiaza pentru a stabili asemanarile si </span><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">85. Ce au la baza
metodele de predictie ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. un principiu comun - ipoteza unui anumit numar
de factori care fac posibila aparitia conduitei delincvente<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">86. Ce presupune «
observarea » ca tehnica de cercetare in criminologie ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">c. urmarirea, surprinderea si examinarea manifestarilor
sau atitudinilor comportamentale ale unor grupuri sau subiecti infractori
aflati in detentie sau libertate<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">87. Ce reprezintă «
observarea » ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. tehnica fundamentala de percepere si
interpretare a fenomenului infractional<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">88. In raport cu telurile urmarite cum
poate fi « observarea « ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">c. sistematizata sau nesistematizata<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">89. Dupa modul in care observatorul
percepe problema in realitate, cum poate fi “observarea”?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. directa sau indirecta<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">90. In ce situatii
observarea dobandeste caracter systemic?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. cand se fac cercetari de diagnostic ce privesc
aspecte semnificative intr-un context dat<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">91. Teoria lui A.
Normandeau despre observatorul anonim, ce releva ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. posibilitatea de a patrunde profund in
intimitatea grupului studiat si limitarea in privinta miscarii si a
intrebarilor<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">92. Ce are specific pentru grupurile
aflate in penitenciar “observarea”?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. abilitatea sau deprinderea de a crea puntea de
dialog intre obsevator si grupul studiat<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">93. Aratati motivul
pentru care este utilizat chestionarul in cercetarile criminologice.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. poate fi folosit pentru un numar mare de
subiecti cu o structura eterogena, aflati pe arii geografice<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">94. Care dintre
tipurile de chestionare studiaza factori de natura subiectiva?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. chestionarul de opinie<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">95. Conceptul “
Planul in cinci dimensiuni de alcatuire a chestionarelor”, cui apartine ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. G. Gallup<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">96. Ce asigură
reusita chestionarului ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. forma, marimea si continutul acestuia<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">97. Cine constituie
principala cale de obtinere a rezultatelor scanate prin folosirea chestionarului
?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. formularea si succesiunea intrebarilor<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">98. Ce conditii
trebuie sa respecte « întrebarea esentiala » intr-un chestionar ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. sa fie plasata intre alte intrebari, iar intre
alternativele de raspuns varianta corecta de raspuns sa nu fie nici prima nici
ultima<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">99. Care din
intrebarile aflate in structura chestionarului il pun in tema cu aspectul
cercetat?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">c. intrebarile introductive<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">100. Care este rolul intrebarilor filtru?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. selecteaza subiectii, oprindu-i sa treaca la
intrebarea urmatoare<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">101. Care este rolul intrebarilor de control ?<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. verifica sinceritatzea subiectului chestionat<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">102. Cum puteti
defini interviul ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. tehnica de cercetare fundamentala ce permite
culegerea de date privitoare la un anumit aspect<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">103. Ce conditii
trebuie sa indeplineasca intrebarile din chestionar?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. sa fie clare, concise, ordonate, cronologic
sau psihologic si nesugestive<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">104. Ce presupune, in
principal, interviul?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. o relatie pasagera interpersonala<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">105. Dupa gradul de
formalism, interviul cum poate fi apreciat ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. formal si flexibil<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">106. In ce consta
specificul interviului formal ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. obliga cercetatorul sa parcurga intrebarile
stabilite anterior<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">107. In ce consta
esenta interviului neformal ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">c. crearea climatului corespunzator confesarii
subiectului<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">108. In ce consta
diferenta dintre interviul conversatie si interviurile formal si neformal ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. rolul mult mai activ al cercetatorului care
trebuie sa fie moderator, un iscusit<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">109. De ce este data
substanta interviului conversatie ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. dialogul liber si sincer dintre cercetator si
delincvent, pe o anumita tema<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">110. Ce lipseste
interviului ghidat fata de interviul formal?
</span></b><u><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">c. rigiditatea</span></u><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">111. De ce este data
substanta interviului ghidat ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. tema prestabilita si intrebarile formulate pentru
lamurirea ei<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">112. Cum este
considerat interviul clinic?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. o categorie aparte, folosit in psihiatrie
pentru a cunoaste trecutul subiectului dupa declaratiile sale<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">113. Care este
criteriul care face distinctia intre interviul direct si indirect?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">c. felul in care intra in posesia datelor si in care
acestea se interpreteaza<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">114. Care este criteriul care clasifica
interviurile in sensibile, neutre si severe?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">a. relatia care se stabileste intre operator si
subiectul intervievat<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">115. Care dintre
interviurile parcurse nu este recomandat in cercetarile criminoiogice?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. cel sever<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">116. Prin ce se
releva deficienta majora a analizei statistice ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. infatiseaza decat partea exterioara,
cantitativa, a fenomenelor, nu si pe cea calitativa<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">117. Care este rolul
si menirea analizei de continut ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. aplica metode si procedee standardizate ce
vizeaza determinarea unitatilor de masura, alegerea categoriilor specifice de
verficare si cuantificare a rezultatelor<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">118. Care sunt
caracteristicile generale ale testului ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. rezolvarea unor sarcini identice de catre toti
subiectii examinati in scopul aprecierii succesului sau esecului ori notarii numerice a reusitei<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">119. Care sunt cele
mai utilizate teste in cercetarile criminologice ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. testele de personalitate si de eficienta<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">120. Ce are ca fundament orientarea
biologica ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. factorii biologici care stau la baza actului
criminal<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">121. Cine este
considerat a fi parintele teoriei atavismului evolutionist ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. C. Lombroso<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">122. Pe studiile
carui cercetator criminolog s-au bazat studiile lombrosiene ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">c. F. J. Gall<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">123. Care a fost
prima categorie de persoane studiate de C. Lombroso ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. militarii italieni din diferite zone ale tarii<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">124. Care a fost
numarul soldatilor cercetati de Lombroso ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. 3000<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">125. Care a fost numarul
delincventilor cercetati de Lombroso ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. 6000<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">126. Care este
substanta ce sta la baza teoriei atavismului evolutionist ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. stigmatele anatomice (malformatii congenitale
existente la anumite segmente ale corpului)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">127. Care a fost
efectul aprofundarii teoriei lombrosiene ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. aparitia altor anomalii de natura fiziologica
constitutionala si psihologica, inclusiv denegerescenta epileptica<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">128. Ce datoreaza C.
Lombroso lui E. Ferri?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. denumirea de "criminal inascut"<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">129. Care a fost cota
procentuala aplicabila, estimata de Lombroso din totalul de criminali ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. 65-70%<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">130. Care a fost cota
ulterioara aplicabila la totalul criminalilor ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. 30-35%<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">131. La ultima
corectie a cotei procentuale (30-35%) care ar reprezenta criminalul inascut,<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">criminologul
Lombroso, ce mai adauga ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. tipurile de criminali:
pasionali, ocazionali, din obisnuinta sau epileptic<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">132. Care este substanta teoriei
ereditatii ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. considera factorul ereditar principala cauza
in geneza criminalitatii<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">133. Cine este
considerat a fi fondatorul teoriei ereditatii ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. Ch. </span><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">Goring<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">134. Care au fost argumentele cu care a
combatut Ch. Goring teoria lombrosiana ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. trasaturile stabilite de acesta se regaseau in
egala masura atat la grupul martor cat si la cel incriminat<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">135. Pe ce se baza
rolul ereditatii in etiologia factorului criminal ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. studiile efectuate asupra gemenilor, arborelui
genealogic si cele de antropologie comparata<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">136. Cine a adus cele
mai aprigi critici privind studiile asupra gemenilor si concluziile rezultate<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">din acestea ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">b. H. Mannheim<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">137. Unde a aparut curentul biotipurilor
criminale ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">c. Germania, SUA, Italia<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">138. Ce constituie
fundamentul teoriei biotipurilor criminale, dupa E. Kretschmer ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. relatiile care se nasc intre diferite tipuri
biologice si anormalitatea mentala si a caracterului<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">139. Cum se prezinta
tipologiile lui E.Kretschmer dupa conformatia fizica ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">b. astenic, atletic, picnic si mixt<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">140. In ce constau
relatiile existente intre tipologiile lui E. Kretschmer si criminalitate ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. distributii infractionale relativ egale si o
anumita corelatie intre tipul infractional si tipul de infractionalitate savarsita<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">141. Care este fundamentul cercetarilor
tipologului american W. Sheldon ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">b. dezvoltarea diferita a embrionului uman care
influenteaza dezvoltarea corporala si trasaturile energo-dinamice ale
personalitatii<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">142. In ce fel de
categorii se impart tipurile criminale dupa teoria lui W. Sheldon ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">c. endomorf-viscerotonic, mezomorf-somatotonic si
ectomorf-cerebrotonic<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">143. Potrivit
cercetarilor si experimentelor efectuate la ce tip se intalnesc cele mai multe
cazuri de<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">delincventa ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">b. mezomorf<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">144. Cui apartine
teoria constitutiei delincvente ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">b. B. di Tulio<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">145. De ce este dat
fundamentul teoriei constitutiei delincvente ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. elementele ereditare si congenitale precum si
cele dobandite in prima parte a vietii<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">146. Carui tip (dupa
Kretschmer) ii este specifica infractionalitatea contra persoanei ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. atletic<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">147. Care tip este
inclinat spre comiterea infractiunilor contra proprietatii ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">a. astenic<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">148. Carui tip îi sunt specifice fraudele,
escrocheriile ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. picnic<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">149. Ce reprezinta
conceptul “prag” din teoria constitutiei delincvente ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. nivelul de la care excitatiile exterioare il
determina pe individ sa comita fapte antisociale<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">150. De ce elemente
este sustinuta varianta moderna privind rolul factorilor biologici in criminalitate<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. anomaliile cromozomiale (unii infractori au in
cariotipul lor un cromozon Y in plus)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">151. Cine este
considerat exponentul principal al orientarii psihologice in criminologie ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. Sigmund Freud<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">152. La ce se referea
prima abordare a teoriei lui Freud ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. inconstient<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">153. In ce consta
diferenta dintre inconstient si preconstient ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. prin procesele gandirii preconstientul poate
fi stimulat poate devenind constient<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">154. Care este
factorul determinant al vietii psihice, dupa Freud, ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. pulsiunile inconstiente<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">155. Conform
teoriilor lui Freud, din ce elemente este alcatuita personalitatea ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. eul, supereul si sinele<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">156. Cine constituie
nucleul personalitatii sau constiinta de sine ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. eul<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">157. Cine este
considerata a fi constiinta morala a individului ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. supereul<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">158. De cine este
reprezentata componenta biologica a personalitatii, care nu este traita in mod<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">constient ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. sinele<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">159. La ce nivel se
situeaza diferenta dintre infractor si noninfractor, conform teoriilor lui
Freud ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. supereului<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">160. Prin ce se
realizeaza echilibrarea pulsiunilor instinctive cu constiinta morala ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. sublimare<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">161. Cine poate
constitui o alta modalitate psihanalitica de echilibrare a pulsiunilor
instinctive cu<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">constiinta morala ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">b. compensarea<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">162. La ce conduce esuarea tentativelor de
sublimare ori compensare a pulsiunilor interioare ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. trecerea in actul infractional<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">163. Cui apartine
teoria psihanalitica a complexului de vinovatie ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">a. S. Freud<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">164. Cui apartine
teoria complexului de inferioritate ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. A. Alder<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">165. In ce consta
substanta complexului de inferioritate ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. dorinta de a depasi prin orice mijloace
conditia proprie<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">166. Cui apartine
teoria personalitatii criminale ? </span></b><u><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">c. J. Pinatel</span></u><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">167. Care trasaturi reprezinta nucleul
central al personalitatii criminale ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">a. trasaturile negative<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">168. De cine este
data diferenta dintre infractori si noninfractori, potrivit teoriei
personalitatii<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">criminale ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. trecerea la act sau diferenta de grad<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">169. Ce este
caracteristic la modelul conflictual ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">b. lipsa unor norme care sa reglementeze situatiile cu potential
conflictual<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">170. Unde se regaseste fundamentarea
teoretica a modelului conflictual ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. filozolfia lui K. Marx si F. Engels<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">171. Cui apartine
expresia "cauzele crimei sunt sociale, nu biologice, cu mici exceptii,
crima este rezultatul unui comportament social normal"?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. W. Bonger<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">172. Ce presupune
modelul consensual ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. omul se confrunta cu aventura vietii dotat cu
un patrimoniu bio-genetic si socio-cultural de mare diversitate<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">173. De cine este
data diferenta dintre modelul consensual si cel conflictual ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. abordarea fenomenului infractional<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">174. Ce a inspirat
aparitia curentului interactionist ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. scoala sociologica a interactionismului
simbolic creat de un grup de cercetatori americani<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">175. Ce presupune
conceptul de interactiune in relatiile de grup sau individuale ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. actul unui participant la reactia sociala este
un raspuns la un stimul declansat de altcineva, constituindu-se un nou stimul
pentru urmatorul raspuns s.a.m.d.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">176. Cui apartine
asertiunea "personalitatea unui individ se formeaza lent, in timp si ca
efect al interactiunilor dintre oameni''?
</span></b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a<u>. G. H. Mead</u><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">177. Carui curent sau
model apartine teza "prin activitatea institutiilor statului se poate
determina ceea ce se numeste cariere penale''?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">c. interactionist<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">178. Care a fost
principala preocupare a adeptilor curentului interactionist ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. etichetarea criminalului si nu de cauza care a
dus la comiterea crimei<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">179. Care sunt
teoriile reunite in cadrul curentului interactionist ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. a etichetarii, stigmatizarii, reactiei sociale
si interactioniste<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">180. Ce dezvolta
criminologia reactiei sociale ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. viziunea interactionista asupra ansamblului
proceselor care alcatuiesc reactia sociala fata de criminalitate<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">181. Ce au relevat in
cercetarile lor, W. Chambliss si R. Seidman ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. raportul dintre cei bogati si puternici si cei
dominati<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">182. Unde apare
criminologia radicala critica sau noua criminologie din cadrul modelului conflictual
?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. Anglia si SUA<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">183. Cine da
substanta noii criminologii ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. actul deviant este rezultatul unei stari
conflictuale si structurile sociale<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">184. Ce a stat la
baza aparitiei modelului curativ in modelul nou de politica penala ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. societatea capitalista creeaza premisele si
conditiile stimulatoare ale criminalitatii<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">185. Cui apartine
asertiunea “ceea ce justifica pedeapsa este utilitatea acesteia sau, mai exact,<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">necesitatea sa” ? </span></b><u><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">b. J. Bentham</span></u><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">186. Cine a solicitat abolirea pedepsei cu
moartea pentru prima data ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">b. C. Beccaria<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">187. Carei scoli
apartine teoria liberului arbitru ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. scolii clasice de drept penal<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">188. Cine a stabilit obiectivele pedepsei
?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">b. J. Bentham<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">189. Cine a fundamentat modelul preventiv
?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">c. E. Ferri<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">190. Pe se baza
modelul preventiv de politica penala ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">a. tezele doctrinei pozitiviste<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt;">191. Cui apartine asertiunea “sistemul
sanctionator nu este cel care are rol determinant in<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">prevenirea comiterii
de fapte antisociale” ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;">c. E. Ferri<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">192. La ce se
refereau masurile cu caracter preventiv propuse de E. Ferri ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. limitarea consumului de alcool, iluminatul
strazilor, reducerea timpului de lucru<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">193. In ce tari a
aparut doctrina apararii sociale in dreptul penal ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">b. Franta, Italia, SUA<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">194. Carei institutii
apartine teza potrivit careia pedeapsa nu este singurul mijloc de lupta contra<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">fenomenului
infractional ?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-weight: bold;">c. doctrinei apararii sociale<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: FR;">195. Care dintre cei
de mai jos este considerat reprezentant de seama al doctrinei apararii sociale
?<o:p></o:p></span></b></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-weight: bold;">c. Marc Acel<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
Angeliquehttp://www.blogger.com/profile/07943574215172731457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7762461349644374717.post-51972908263623504552015-01-29T05:32:00.000-08:002015-01-29T05:32:25.894-08:00Criminologie<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 18pt;">CAPITOLUL I<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 18pt;">NOŢIUNI GENERALE
DESPRE CRIMINOLOGIE<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">1.1 Definiţia
criminologiei<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">#</span></b><span style="font-family: Times New Roman,Bold;"><span style="font-size: 21.3333339691162px;"><b>Criminologie</b></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Prin definiţie înţelegem "operaţia logico - semantică
exprimată într-o propoziţie concisă prin care se indică proprietăţile esenţiale
ale unui obiect sau fenomen".</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În acelaşi timp, în construirea definiţiei trebuie să se ţină
seama de cele două elemente distincte, inseparabile care sunt obligatorii -
genul proxim căruia aparţine obiectul şi diferenţa specifică, care-1 separă de
celelalte obiecte.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Ca să putem defini Criminologie ca ştiinţă, trebuie să ţinem seama
şi de faptul că ştiinţa, ca noţiune generică, constituie un ansamblu coerent de
cunoştinţe relative la unele categorii de fapte, de obiecte sau fenomene supuse
legilor şi verificate prin metode experimentale.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Termenul de Criminologie este un cuvânt compus, provenind
din latinescul "Crimen" - crimă şi grecescul "logos" -
ştiinţă. El a fost folosit pentru prima dată în lucrările sale, de antropologul
francez Paul Topinard, însă el s-a răspândit şi generalizat după anul 1885 când
juristul italian Rafaele Garofalo şi-a publicat lucrarea sa intitulată
"Criminologia". </span><span lang="FR" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În materie de definiţii a criminologiei există o abundenţă de
posibilităţi de definire, plecând de la abordarea foarte generoasă a lui Ferri
care susţinea că criminologia este suma tuturor ştiinţelor penale, incluzând
chiar şi dreptul penal, care nu ar fi decât capitolul juridic al acestei
ştiinţe. La polul opus se află susţinătorii ideii că criminologia este total
distinctă de dreptul penal, fiind o ştiinţă pur teoretică care se ocupă doar de
sistematizarea datelor cu privire la factorii şi mecanismul delincvenţei.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În criminologie se spune că există atâtea definiţii ale
criminologiei câţi criminologi sunt. Din totalitatea de definiţii existente cea
mai verosimilă este cea a lui R. Gassin care susţinea că criminologia este
„ştiinţa care studiază factorii şi procesul de realizare a conduitei
infracţionale şi care determină, plecând de la factorii şi procesul
infracţional, cele mai bune mijloace de luptă pentru a stăpâni sau pe cât
posibil să reducă răul social cauzat de infracţiune.” </span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">Criminologia generală
</span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">este acea ramură a criminologiei, care studiază fenomenul
criminalităţii în ansamblul său, crima, criminalul, cauze ale criminalităţii,
soluţii de combatere a criminalităţii, fiind principala ramură a criminologie
dar şi o ramură de sinteză. În general în facultăţile de drept se studiază
criminologia generală.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">Criminologia
teoretică </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">este acea ramură a criminologiei care studiază teoretic<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">şi mai puţin aplicativ explicarea acţiunii infracţionale.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">Criminologia specială
</span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">se ocupă cu studiul unor părţi sau sectoare de criminalitate
(criminalitatea minorilor, crima organizată etc.).</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">Criminologia clinică </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">este o ramură de ştiinţă aplicativă, asemănătoare cu medicina
clinică, având misiunea de a efectua examene complexe ale unui singur criminal,
în urma căruia pune un diagnostic privind cauza comiterii infracţiunii şi apoi
face o estimare asupra conduitei viitoare a criminalului respectiv.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">Criminologia aplicată
</span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">este acea ramură care se ocupă în principal de studiul ştiinţific
al mijloacelor de luptă contra delincvenţei (mijloace juridice sau empirice).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">Criminologia
etiologică </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">este acea ramură a criminologiei care se
ocupă de studierea cauzelor, condiţiilor sau factorilor care determină sau care
favorizează fenomenul criminal (explicaţii biologice, sociologice, psihologice
sau multifactoriale).</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">Criminologia dinamică
</span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">este acea ramură a criminologiei teoretice care se ocupă cu
studierea fenomenului criminal din punctul de vedere al mecanismelor şi
proceselor care însoţesc trecerea la actul criminal.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">Criminologia empirică
</span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">este acea ramură a criminologiei care foloseşte metoda empirică de
cercetare a fenomenului infracţional, fără a se lăsa influenţată de teoriile
criminologice ale comportamentului infracţional în general. Ea studiază faptul,
ceea ce este, nu ceea ce ar putea să fie (de exemplu costată că într-un anumit
loc este o problemă legată de consumul de droguri şi atunci analizează
fenomenul faptic şi propune soluţii fără a se lăsa influenţată de teoriile
criminologice care ar explica acel comportament).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">Criminologia
restaurativă </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">este acea ramură a criminologie în care
victima devine un actor important şi care se concentrează pe repunerea
lucrurilor în situaţia anterioară comiterii infracţiunii, în măsura în care mai
este posibil, atât în ceea ce-l priveşte pe autor cât şi pe victim (medierea
între autor şi victimă, sancţiuni alternative, etc.)</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">1.2. Obiectul criminologiei<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Obiectul de studiu al criminologiei îl constituie criminalitatea ca
fenomen social fapta penală comisă, făptuitorul, victima şi reacţia socială
împotriva criminalităţii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Pentru a se afirma că ştiinţa criminală a trebuit să dovedească că
are obiect propriu de cercetare, metode şi tehnici ştiinţifice de cercetare, să
facă evaluări, parteneriate şi să propună măsuri eficiente de combatere şi
prevenire a criminalităţii , ca fenomen social.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Obiectul criminologiei este definit la cel de-al 2 lea Congres
Internaţional de Criminologie - Paris (1950) ca fiind: criminalitatea ca fenomen
social, infracţiunea, infractorul, victima şi reacţia socială împotriva
victimei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">1) Criminalitatea </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">“ ca orice fenomen
social” reprezintă un sistem cu proprietăţi şi funcţii proprii.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Analiza ştiinţifică specifică criminologia operează cu termeni specifici,
cum sunt: - criminalitatea reală – este un concept ce presupune totalitatea
faptelor penale săvârşite pe un anumit teritoriu , într-o perioadă determinată.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- criminalitatea aparentă cuprinde totalitatea faptelor penale
sesizate justiţiei şi cercetării criminologice.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- criminalitatea legală cuprinde totalitatea faptelor penale
pentru care s-au pronunţat hotărâri definitive de condamnare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- cifra neagră a criminalităţii – faptele infracţionale comise şi
rămase necunoscute din diferite motive reprezintă diferenţa dintre<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">criminalitatea reala şi criminalitatea aparentă. Cifra neagră a
criminalităţii face obiectul cercetării criminologice.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">2) </span></b><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">Infracţiunea </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">ca domeniu al sistemului face
obiectul cercetării criminologiei în cadrul criminalităţii ca fenomen social.
Ea are identitate şi particularităţi proprii<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Este definită în Codul Penal al României la art. 17 ca fiind fapta
prevăzută de legea penală, săvârşita cu intenţie care prezintă pericol social.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Sub aspect criminologic interesează proiecţia fenomenului criminalităţii
în plan material, uman ,social şi juridic.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">3) Infractorul </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">face obiectul cercetării
criminologice datorită condiţiilor bio-psiho-sociale care îl determină pe om să
încalce legea. Persona care încalcă legea este considerată un eşec al procesului
de socializare , educare dezvoltare biologică normală.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">4) </span></b><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">Victima împrejurării </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">cercetări de dată
recentă releva existenta unei realităţi cauzale între victimă şi autor.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">5) </span></b><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">Reacţia socială </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">prezintă interes în
identificarea modalităţilor prin care fenomenul infracţional poate fi prevenit
si combătut. Astfel reacţia socială poate interveni ante – factum prin programe
şi măsuri de prevenire dar şi post – factum prin acţiuni de socializare ,
reeducare etc.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">1.3 Crima - </span></b><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">un prim obiect al cercetării criminologice<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Noţiunea de crimă folosită în studiile de criminologie are o
accepţiune mai largă şi se referă la infracţiune în general şi nu la noţiunea
de crimă folosită în limbajul penal ce are un sens mai restrâns şi face
referire la infracţiunea contra vieţii ori alte fapte mai grave.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Termenul de infracţiune este înlocuit în criminologie cu cel de
"crimă" de la care de fapt, etimologic, îi vine şi numele. Un alt
concept utilizat în literatura de specialitate este cel de "acţiune
criminală".<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Emile Durkheim afirma în lucrarea sa "Regulile metodei
sociologice" că "Noi numim crime toate actele pedepsite şi mai
definim crima obiectul unei ştiinţe speciale, Criminologia.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Totalitatea acestor fapte umane reprezintă criminalitate şi, ca
elemente ale acesteia, criminologia le analizează individual, le descrie, le
stabileşte conexiunile şi caracteristicile în cadrul general al criminalităţii,
explicându-le cauzele şi condiţiile producerii lor.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">In acelaşi timp susţinem, aşa cum afirma primul criminolog român
Traian Pop, citat şi de Tudor Amza, ca infracţiunea (sau crima), fiind legată
de societate, a existat şi va exista întotdeauna. "Vor exista mereu
criminali, precum există săraci, neputincioşi, imbecili. Această inegalitate
este inerentă societăţii. Astfel, este o utopie a ne gândi la stârpirea
absolută a criminalităţii, tot ce putem face este ca s-o reducem şi s-o
îmblânzim".<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Spre deosebire de studiul criminalităţii care este de natură
cantitativă, cel al crimei, ca fenomen individual, este de natură calitativă,
acesta fiind cunoscut în literatura de specialitate sub numele de
micro-criminologie, în opoziţie cu macro-criminologia. </span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">O altă distincţie în abordarea criminologică a infracţiunii, faţa
de criminalitate, este aceea ca în prima situaţie studiul se face în strânsă
legătură cu persoana criminalului, prin tehnici numite clinice, iar în cazul
criminalităţii, studiul se realizează în strânsă corelaţie cu factorii
socio-economici care o determină, iar tehnicile cele mai utilizate de cercetare
sunt statisticile, anchetele şi celelalte tehnici împrumutate din sociologie şi
psiho- sociologie.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Crima. </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Înţelesurile posibile ale
noţiunii de crimă:</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">a) sensul comun – în sens comun prin crimă se desemnează, de
regulă, o infracţiune intenţionată îndreptată împotriva vieţii persoanei, fie că
este vorba de omor, de omor calificat, pruncucidere; aceeasi denumire o regăsim
utilizată în cazul unor infracţiuni care au un alt obiect juridic principal,
dar care au ca rezultat moartea unei persoane.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">b) sensul penal – în sens penal crima desemnează o infracţiune
gravă, pentru care legiuitorul stabileşte pedepse diferite şi proceduri
speciale, in raport cu celelalte infracţiuni;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Acest sens este dat de împărţirea tripartită a infracţiunii în:
crime, delicte şi contravenţii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În doctrina penală noţiunea de crimă a fost şi este utilizată şi
in sensul general de infracţiune, de faptă penală.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">c) sensul criminologic – în sens criminologic noţiunea de crimă
are o accepţiune largă, referindu-se la infracţiune în general. Este însa
inexact a pune semnul egalităţii între infracţiune şi noţiunea de crimă
utilizată în criminologie. Datorită oscilaţiei în timp şi spaţiu a legii
penale, cu puţine excepţii, ceea ce ieri era considerat drept crimă astăzi nu
mai este si invers, ceea ce un stat sancţionează ca infracţiune altul nu o face
şi invers.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Nu se poate vorbi astăzi de o definiţie a crimei , completă si
unanim acceptată de către doctrina criminologică. În sens criminologic noţiunea
de crimă trebuie să pornească de la conceptul de infracţiune din dreptul penal,
însă trebuie să meargă dincolo de acesta.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Conform art. 17 alin. 1 din Codul penal, pentru ca o faptă să fie
considerată infracţiune trebuie să îndeplinească cumulativ trei condiţii
esenţiale:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">a) să fie prevăzută de legea penala;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">b) să prezinte pericol social;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">c) să fie comisă cu vinovăţie.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În sens criminologic noţiunea de crimă desemnează fapta penală sau
fapta cu justificată aparenţă penală. În preocupările criminologiei intră si
studierea comportamentelor deviante</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;">.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În funcţie de structura crimei, avem crime ale obiectului (obiectul
fiind o persoană, un bun etc.), crime după subiect (după forma de vinovăţie ,
după mobilul de răzbunare, lăcomie etc.), crime după latura obiectivă (crima de
rezultat şi crima de pericol ) şi crime după latura subiectivă(crime din intenţie
sau culpă, crime spontane sau premeditate etc.). De asemenea crimele se pot
clasifica după stările psihice ale autorului sau ale victimei (crime cu cruzime
, crime pasionale, crime prin provocarea victimei etc.)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În funcţie de motivaţia actului criminal , unele crime îmbracă
aspectul unor reacţii comportamentale explozive, primitive, ca în cazul celor
impulsivi, cu prag de reacţie la frustrare scăzut ( de exemplu, crima de adulter,
sau pot fi crime subtile, greu de descoperit, aşa cum este crima organizată.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În funcţie de rapiditatea consumării actului criminal, unele crime
se înfăptuiesc ca o consecinţă a unei crime psihice acute (a unui raptus
psihic, cum ar fi reacţia soţiei – victimă împotriva soţului – agresor,
întâlnindu-se , într-o abordare de criminologie multiple astfel de crize:
fiziologice, parafiziologice sau patologice, în relaţie cu o crimă – crizele de
pubertate, crizele menstruale, crizele de sevraj toxicoman, crizele de afect
patologic.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În funcţie de reacţia legii faţă de crimă, unele crime pot fi
premeditate, maligne, iar altele cu pericol social mai mic, benigne (eutanasia)
etc.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În funcţie de făptuitor, crimele pot fi individuale şi
participative ( ca autor, instigator, complice), mai ales la infracţiunile
grave, crime în doi (un cuplu criminal putând acţiona la sugestie, inducţie sau
tocmit, ca în cazul crimelor săvârşite de minori , amanţi etc., crime de grup,
adică ceea ce se numeşte crimă organizată mare, cu o conducere a grupului
delincvent cu informatori, cu executori şi realizată astăzi la nivel
internaţional, cum ar fi terorismul, traficul de droguri sau de arme, şi crima
organizată mică ( ce include furtul din buzunare, furtul prin efracţie a
bandei, furturile de autovehicule şi escrocheriile sau înşelăciunile). În
sfârşit, există şi crime ale mulţimii ( ce includ jaful , distrugerea şi care
de regulă au loc după conflicte sociale , agitaţii de masă, greve). În aceste
împrejurări , mulţimea devine o grupare heterogenă, neorganizată , care
acţionează sub influenţa contagiunii psihice colective , când conştiinţa comună
a unui fapt cuprinde şi invadează conştiinţa fiecăruia dintr-o astfel de
mulţime.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">1.4 Criminalul<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Acesta este de fapt "creatorul" criminalităţii. Din
punct de vedere juridic, criminalul este persoana care a comis cu vinovăţie una
sau mai multe infracţiuni prevăzute de legea penală.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">"Trecerea la act" (comiterea infracţiunii), concept
introdus în limbajul de specialitate de Etienne de Greef, este activitatea prin
care o persoană devine subiect al studiului criminologie, activitate care-i
deosebeşte pe indivizii infractori de non infractori. </span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Ca subiect de studiu, persoana care a comis infracţiunea,
criminalul, trebuie să fi fost şi condamnat printr-o hotărâre judecătorească.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Criminalul era singurul obiect de studiu la începuturile
Criminologiei, când aceasta era cunoscută sub numele de dată după cel de-al
doilea război mondial, în SUA. răspândindu-se ulterior în ţările anglo-saxone,
în ţările scandinave, ulterior în fosta R.F. Germania şi Elveţia -
"antropologie criminală".<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Lucrarea lui Cesare Lambrozo "L'uomo delinquente",
publicată la Milano, în 1876, este rezultatul cercetărilor autorului, efectuate
asupra a câtorva mii de infractori, stabilind anumite caracteristici tipice
acestor categorii de oameni.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Criminalul, în Criminologia zilelor noastre, continuă să fie
figura centrală a cercetărilor ştiinţifice, el fiind analizat atât medical,
psihologic cât şi social, urmărindu-se formarea personalităţii acestuia
anterior comiterii crimei, "antifactum" precum şi în momentul
"trecerii la act dar şi "post factum", stabilind în funcţie de
individualitatea persoanei un program de reinserţie socială a acesteia.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">1.5. Distincţia
dintre criminologie şi alte ştiinţe juridice sau </span></b><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">nejuridice<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">a. Distincţia dintre
criminologie şi </span></b><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">dreptul penal<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Criminologia porneşte de la unele concepte de drept penal
(infracţiune, pedeapsă), dar spre deosebire de dreptul penal ea nu are un
caracter normativ. Ea analizează fenomenul criminal ca realitate individuală şi
socială şi nu doar ca fenomen juridic. Juridismul este calea practică prin care
unele concluzii criminologice pot fi aplicate în societate. De exemplu printr-o
cercetare criminologică se constată că a apărut în societate un fenomen negativ
nou (de exemplu fenomenul terorist actual), în acest caz criminologii vor
decide care este cea mai bună metodă de a stăpâni fenomenul respectiv şi propun
un set de măsuri ( legislaţie specială în domeniu, sau noi texte de
incriminare, sau modificarea procedurii penale etc). Modificarea concretă a
cadrului normativ este apanajul penaliştilor, care transformă soluţiile
teoretice în soluţii concrete, pe care le şi aplică practic. Studiul eficienţei
unui anumit cadru normativ penal este tot un demers criminologic (de exemplu se
constată că agravarea sancţiunilor pentru anumite fapte în loc să diminueze,
dimpotrivă îl accentuează sau cel puţin nu are vreo influenţă semnificativă
asupra fenomenului).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">b. Distincţia dintre
criminologie şi criminalistică<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Criminalistica cuprinde ansamblul metodelor şi tehnicilor
utilizate pentru stabilirea faptelor şi dovedirea vinovăţiei infractorilor,
cuprinzând medicina legală, balistica, etc. Criminalistică nu are o legătură
directă cu criminologia pentru că ea are un scop exclusiv probator al faptelor,
ţinând mai mult de desfăşurarea procesului penal, pe când criminologia are ca
obiectiv explicarea acţiunii criminale. Cu toate acestea pot fi evidenţiate
anumite legături în sensul că informaţiile oferite de criminalistică cu privire
la modul de comitere a unor fapte, pot fi folosite de criminologi în elaborare
explicaţiilor actului infracţional. Şi reciproca este valabilă, în sensul că
cercetările criminologice pot ajuta criminaliştii la perfecţionarea metodelor
de identificare a infractorului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">c. Distincţia dintre
criminologie şi sociologia devianţei<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Devianţa din punct de vedere sociologic se referă la orice
conduită socială şi la orice act social, care sunt diferite de comportamentele
şi acţiunile generale ale membrilor unei societăţi şi care riscă, prin această
diferenţă, să provoace reacţii ostile sau sancţiuni din partea colectivităţii.
Criminologia din acest punct de vedere are o sferă mai restrânsă decât
sociologia devianţei, deoarece studiază în principal devianţa criminală comisă
cu vinovăţie , pe când sociologia devianţei studiază orice comportament
deviant, cu sau fără semnificaţie penală. Criminologia studiază infracţiunea şi
din perspectivă psihologică sau biologică, nefiind limitată la o abordare sociologică
a criminalităţii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">1.6.Tehnici de
cercetare criminologică<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Pentru a putea fi explorat un anumit fenomen acesta trebuie
cunoscut atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Pentru a se
realiza acest demers criminologia a împrumutat mai multe metode de evaluare a
fenomenului infracţional.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Prin </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">tehnici de cercetare criminologică vom înţelege ansamblul de
procedee concrete care permit colectarea de o manieră organizată a
informaţiilor referitoare la fenomenul infracţional</span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">.
Măsurarea criminalităţii se face tradiţional prin intermediul statisticilor criminalităţii.
Acestea pot să fie statistici publice sau private; naţionale sau
internaţionale; poliţieneşti, judiciare sau penitenciare. Cu toate acestea,
toată lumea este de acord că statisticile tradiţionale au şi neajunsuri majore.
În primul rând sunt suspectate de a fi inexacte, sursele acestor inexactităţi
pot să fie erori involuntare cu referire la culegerea datelor sau prelucrarea
lor, faptul că sunt făcute în momente inoportune pentru cunoaşterea exactă a
fenomenului sau chiar faptul că uneori sunt modificate în mod deliberat. Din
acest motiv cercetare criminologică a făcut apel la metode de cercetare noi.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Anchetele de autoconfesiune </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">se
realizează prin chestionarea unui grup reprezentativ din ansamblul populaţiei
cu privire la faptul dacă individul respectiv a comis infracţiuni şi ce fel de
infracţiuni. Prezintă marele avantaj al anonimatului şi al sursei directe de
informaţiei, însă prezintă neajunsul major că aceste mărturisiri pot fi
suspectate de subiectivism.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Anchetele de victimizare </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">constau
în chestionarea unui grup de persoane reprezentativ asupra faptului dacă au
fost victima vreunei infracţiuni şi care anume a fost aceea. Avantajul
utilizării anchetelor de victimizare constă în faptul că pot releva şi acele
infracţiuni care nu au fost avute în vedere de statisticile judiciare sau
poliţieneşti, şi pot scoate la lumină eficienţa sistemului poliţienesc prin
prisma diferenţelor care se semnalează între statisticile poliţiei şi datele ce
rezultă dintr-o anchetă de victimizare. Prezintă şi neajunsuri deoarece aceste
anchete nu pot să releve şi infracţionalitatea al cărei subiect pasiv este
statul. De asemenea există şi riscul unor erori de memorie sau de exagerare a
fenomenului de către persoane care au crezut că au fost victimele unor
infracţiuni.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Evaluarea costului crimei </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">constă
în evaluarea criminalităţii plecând de la costul economic al infracţiunii şi
presupune estimarea monetară a prejudiciilor şi a costului combaterii şi
prevenirii ei. Dezavantajul ei major este că nu ia în calcul decât prejudiciile
materiale nu şi pe cele morale. Mai mult decât atât la infracţiunile de pericol
abstract nu se poate face o evaluare credibila a costului lor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Sondarea sentimentului de insecuritate </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">constă în efectuare unor sondaje de opinie periodice.
Cuantificarea infracţionalităţii se face plecând de la sentimentul de
insecuritate al publicului. Poate să-i fie obiectat acestei tehnici faptul că
apelarea la sentimentul de insecuritate este foarte nesigură, fiind influenţată
de parametri care nu au legătură cu fenomenul infracţional ( manipularea
mediatică, independenţa media, teama de crimă sau preocupare pentru sentimentul
infracţional).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Cercetarea criminologică utilizează şi <b>tehnici sociologice </b>(
observaţia spontană sau organizată, chestionarea, interviul, etc.), <b>tehnici
de cercetare </b></span><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">psihologică </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">( testele psihologice,
psihanaliza etc. ), <b>tehnici istorice de evaluare </b>(criminalitatea într-o
anumită perioadă istorică), <b>tehnici comparatiste </b>( analizarea
criminalităţii prin compararea cu datele din alte ţări) sau chiar </span><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">investigaţii medicale
</span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">(psihiatrice, neurologice, antropometrice, genetice).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">La nivelul microcriminalităţii se mai utilizează şi studiul
biografiilor criminale sau studiile de urmările.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Toate tehnicile de cunoaştere a criminalităţii vizează stabilirea <i>volumului
</i>acesteia, a <i>structurii </i>acesteia, a </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">evoluţiei în timp </span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">şi a </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">evoluţiei în spaţiu</span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 18pt;">Capitolul 2<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 18pt;">CRIMINOLOGIA
ETIOLOGICĂ<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">I. Explicaţii de
natură biologică ale comportamentului infracţional<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">2.</span></b><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">1. Trăsături comune tuturor explicaţiilor de ordin biologic<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Efervescenţa creată de descoperirile ştiinţifice ale secolului
XIX, a determinat oamenii de ştiinţă să caute explicaţia comportamentului
infracţional în structura biologică a individului. Răspunsul căutat de atâtea
mii de ani părea să fi fost tot timpul la vedere. La început aceşti autori s-au
bucurat de o mare notorietate, demersul lor determinând şi crearea unei noi
ştiinţe şi anume antropologia criminală, iar mai apoi, aceasta din urmă, s-a
numit criminologie.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Dincolo de diferenţele care există între autorii care au susţinut
că infracţiunea are o cauză biologică, se pot evidenţia mai multe trăsături
comune tuturor explicaţiilor de ordin biologic.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Comportamentul infracţional, în opinia acestor autori, nu poate fi
imputat individului, deoarece acesta este o disfuncţie a organismului (fie că
ea este de natură antropometrică, cromozomială sau genetică).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În al doilea rând, se susţine că infractorul este victima
propriului său organism, el nu are libertatea de a decide comiterea sau nu de
infracţiuni, el fiind constrâns de status-ul său biologic. În consecinţă
infractorul nu trebuie să fie pedepsit ci trebuie tratat, putându-se aplica şi
tratamente preventive, înainte de comiterea unei fapte, pentru ca acest
criminal înnăscut să nu ajungă să şi comită infracţiuni.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Poate că ceea ce a determinat aceştia autori să susţină această
abordare, este ideea lui Aristotel, că trebuie să existe o concordanţă între
formă şi fond, mai exact între aspectul unui individ şi moralitatea sa. G.B.
Della Porta a susţinut că există o legătură evidentă între fizionomia unui
individ şi calităţile sale morale (cap de brută, privire de asasin). F.J. Gall
a încercat să stabilească o corelaţie între forma craniului şi funcţiile
intelectuale ale omului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">2.</span></b><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">2. Reprezentanţi de seamă ai explicaţilor de natură biologică<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">a. Cezare Lombroso, </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">(1835-1909) este cel
care a consacrat acest tip de abordare a fenomenului infracţional punând bazele
</span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">şcolii pozitiviste </span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">italiene</span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">. El a susţinut teoria
criminalului atavic conform căreia criminalii nu sunt altceva decât rămăşiţele
unui stadiu timpuriu de dezvoltare. El fost influenţat de ideile evoluţioniste
ale lui C. Darwin. şi teoria recapitulaţiei a lui E. Haeckel. Conform teoriei
recapitulaţiei, dezvoltarea individului, de la nou-născut la adult,
recapitulează dezvoltare speciei, repetând pe scurt şi rapid toate stadiile de
dezvoltare a speciei sale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Astfel criminalii nu reuşesc să parcurgă toate stadiile de
evoluţiei a speciei umane şi rămân la un stadiu anterior de evoluţie.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">C. Lombroso a susţinut şi a argumentat cu picanterii faptul că omul
civilizat, în epoca copilăriei sale, în mai multe privinţe, prezintă însuşirile
omului sălbatic (copilul este mincinos pentru a capta atenţia, egoist, indolent
şi leneş etc.). A mai susţinut că crima este o copilărie prelungită sau o
sălbăticie rămasă în mijlocul civilizaţiei şi faptul că la organismele
inferioare crima este regula (adulterul la berze, asocierea castorilor
răufăcători, calul care şchiopătează doar pentru a nu merge la lucru, albinele
care după ce au descoperit alcoolul nu mai lucrează etc.). La sălbatici este
exemplificată ideea cu cazurile de canibalism juridic, prostituţie în onoarea
oaspeţilor, violul ca modalitate de căsătorie, etc. La omul normal ajuns la o
dezvoltare deplină nu există comportament infracţional. Ulterior a recunoscut că
nu doar aspectul fizic influenţează ci şi unele maladii mentale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Susţinerile lui Lombroso ar putea fi reduse la câteva idei de
bază.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- Criminalii se deosebesc de non-criminali prin numeroase anomalii
fizice sau psihice (mărimea capului, asimetria feţei, dimensiunile excesive ale
pomeţilor, defecte ale ochilor, urechi de dimensiuni neobişnuite, nas strâmb,
buze cărnoase, dentiţie anormală, lungimea excesivă a braţelor, bărbie
proeminentă sau excesiv de lungă, abundenţa, varietatea şi precocitate zbârciturilor,
idioţii, imbecilii, paranoicii, epilepticii, istericii, cei cu sistem emoţional
instabil, etc.).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- Criminalul este un anumit tip de specie umană, un tip
antropologic degenerat, fiind un tip înnăscut.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- Criminalul este un tip uman a cărui evoluţie nu s-a finalizat,
fiind un sălbatic într-o lume modernă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- Criminalitate se moşteneşte, determinând o altă carieră
criminală.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Fiind de formaţie medic, metoda s-a de bază a fost una
experimentală, constând în măsurarea craniilor unor deţinuţi şi apoi prin colectarea
şi prelucrarea datelor antropometrice. Dacă la început susţinerile sale au
declanşat un interes imens în lumea ştiinţifică, spre sfârşitul carierei a
trebuit, sub presiunea cercetărilor făcute, să accepte că există şi criminali
care nu sunt înnăscuţi şi că există şi alte împrejurări care influenţează
comportamentul infracţional.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Marele său merit este că prin această dezbatere a declanşat un
interes imens pentru antropologia criminală, care din 1885 se va numi
criminologie.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">b. R. Garofalo </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">(1852-1934) are meritul de a
fi consacrat denumirea de criminologie, înlocuind mai vechea denumire de
antropologie criminală. El publică în anul 1885 cartea sa numită „Criminologie”
care face o evaluare a cercetărilor în acest domeniu.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">El susţine că doar delictele naturale ar trebui incriminate,
deoarece acestea lezează sentimentele altruiste specific umane: <i>mila </i>şi <i>cinstea.
</i>Delictele artificiale sunt o pură creaţie legislativă a puterii politice,
având un caracter conjunctural. Criminalul, fiind indiferent afectiv, este un
monstru în plan moral, dar substratul fiziologic al monstruozităţii sale nu a
putut fi încă dovedit ştiinţific. Recunoaşte însă că este imposibil să se
stabilească un criteriu exact de delimitare a oamenilor oneşti de criminali.
Face parte din şcoala pozitivistă italiană deoarece consideră criminalul ca
fiind un anormal, o fiinţă diferită de restul oamenilor oneşti.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">c. E. Kretschmer </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">(1888-1964) consideră
că există o corelaţie între constituţia corporală şi înclinaţia pentru
comiterea anumitor infracţiuni. Tipul picnicform (cuprinde indivizii corpolenţi
şi scunzi, adeseori inteligenţi şi expansivi) este înclinat spre înşelăciuni
sau fraude. Tipul leptomorf ( cuprinde indivizii înalţi şi slabi, slab adaptaţi
social) este înclinat spre infracţiuni contra patrimoniului şi au tendinţa de
recidivă. Tipul atletomorf (cuprinde indivizii atletici) are tendinţă de
criminalitate brutală şi tendinţă de recidivă. Tipul disoplastic ( cuprinde
acei indivizi înapoiaţi fizic şi intelectual) sunt înclinaţi spre delicte sexuale
şi operează în mod neaşteptat.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">d. H.A. Witkin şi S.
A. Mednik, </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">cercetători danezi, plecând de la cazul
unor criminali celebri care aveau o anumită anomalie cromozomială, în urma unui
studiu amplu ( realizat în 1977), au susţinut că există o corelaţie între
comportamentul infracţional şi anomaliile genetice, în sensul că indivizii care
au formula cromozomială 47xyy, având un cromozom y suplimentar, sunt predispuşi
la un comportament infracţional într-o pondere de 42 %, spre deosebire de
oamenii fără aberaţii cromozomiale pentru care riscul infracţional ar fi de
doar 9.3%. La fel şi în cazul când aberaţia cromozomială este de tipul 47xxy.
Cromozomul y suplimentar ar determina comportamentul agresiv, fiind astfel
„cromozomul criminal”. Cercetări complexe au demonstrat că o stabilirea unei
astfel de corelaţii este hazardată.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">e. Dupre </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">susţine că există trei
instincte care domină activitatea umană:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">instinctul de conservare, instinctul de reproducere </span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">şi <i>instinctul de asociere</i>. Aceste instincte sunt susceptibile
de anomalii prin exces, prin atrofie sau chiar inversiune. Anomaliile acestor
instincte pot determina un comportament infracţional.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">f. H. Laborit </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">a susţinut că activitatea
infracţională este determinată de contradicţia dintre individul biologic şi
omul social. Primul se caracterizează prin etajarea creierului pe trei nivele.
Primul nivel este reprezentat de creierul vechi, comun la toate speciile care
comandă comportamentul instinctiv. Al doilea nivel este reprezentat de calota
corticală sau sistemul limbic caracteristic mamiferelor superioare care coordonează
afectivitatea. Ultimul nivel, neo-cortexul, constituie pentru om baza
funcţională a imaginaţiei şi creativităţii. Omul social se naşte într-o reţea
socio-culturală, care trebuie să-i creeze automatisme de gândire şi acţiune necesare
menţinerii ordinii sociale. Această cuprindere în reţeaua socioculturală poate genera
un sentiment de insatisfacţie şi apoi angoasă care se poate depăşi de
respectivul individ, în modul cel mai simplu şi mai brutal şi anume prin
încălcarea regulilor sociale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">g. E. O. Wilson</span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">, a creat <i>sociobiologia </i>explicând
apariţia anumitor instituţii sociale plecând de la structura genetică.
Sociobiologia este capabilă, în opinia lui Wilson să explice numeroase fenomene
ce ţin de societatea umană: războaie, deviaţii sexuale, altruism şi egoism,
religia, morala şi cultura, aşa cum sociobiologia a explicat anumite
comportamente la animale. Impactul sociobiologiei a fost la fel de însemnat ca
şi enunţarea teoriilor lombrosiene, doar că dezbaterea a coborât de la
structura craniului la genetică. Până acum nu s-a descoperit nici o genă a
infractorului deşi s-au realizat numeroase cercetări. Nu lipsit de interes este
şi faptul că eventuala descoperire a unei astfel de gene a criminalului ar pune
serioase probleme de etică socială. Doctrina nazistă a aplicat exact o astfel
de dogmă cu privire la existenţa unei rase superioare, rasele inferioare
trebuind să fie eliminate ( evrei, ţigani, etc.).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">II. Explicaţii de
natură psihologică ale comportamentului infracţional<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">2.1. </span></b><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">Trăsături comune tuturor explicaţiil</span></b><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">or de ordin psihologic<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Viziunea psihologică propune următoarea explicaţie: comportamentul
antisocial este determinat de problemele de personalitate. Există nuanţe ale
trăsăturilor de personalitate, infractorul putând fi un nevrozat emotiv, un
egocentric, un imatur afectiv. El este influenţat de complexe din propria
perioadă de formare a personalităţii (conflictele din perioada infantilă, cele
legate de sexualitate, cele legate de sentimentul de inferioritate).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Omul, spre deosebire de explicaţiile de ordin biologic, nu se
naşte criminal, dar se naşte cu tendinţe spre criminalitate. Uneori, din cauza
unor tulburări de personalitate, tendinţele se şi concretizează într-un
comportament antisocial.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Ca urmare a studiilor efectuate, nu s-a dovedit că nivelul de
inteligenţă al individului, aşa cum este consacrată măsurarea lui astăzi, are o
influenţă majoră asupra comportamentului infracţional. Au existat şi păreri
contrare care s-au bazat în general pe o impresie personală a autorului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Dacă o persoană comite o infracţiune în stare de
iresponsabilitate, chestiunea tratării ei nu revine criminologie şi exclusiv
medicinei. Criminologia trebuie să se ocupe de indivizii responsabili din punct
de vedere intelectual care comit infracţiuni.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Răspunsul la întrebarea de ce un nebun comite fapte antisociale
trebuie să încerce să îl dea psihiatria şi nu criminologia.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">2.2. Rep</span></b><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">rezentanţi de seamă ai explicaţilor de natură psihologică<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">a. Z. Freud </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">a încercat să demonstreze
existenţa unei personalităţi antisociale ce ţine însă de sfera psihologie
normale. Teoria freudiană a fost elaborată în 2 etape:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">A. Într-o primă fază Freud a considerat că structura psihicului
uman era compusă din </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">inconştient </span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">(izvorul tuturor impulsurilor
instinctive, şi nu poate fi relevat în nici un mod), </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">preconştient </span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">( care putea fi relevat în anumite circumstanţe speciale) şi </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">conştient</span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">. Între cele trei nivele ale psihicului uman impulsurile circulă
ascendent şi descendent.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">B. Într-o a doua fază Freud a considerat că viaţă psihică este
guvernată de 3<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">instanţe: <i>Eul</i>, <i>Sinele </i>şi <i>Supraeul</i>.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Eul </span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">este conştiinţa de sine,
nucleul personalităţii în alcătuirea căruia intră cunoştinţele şi imaginea
despre sine, precum şi atitudinile conştiente sau inconştiente despre cele mai
importante interese şi valori.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Supraeul </span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">este conştiinţa morală,
expresie a existenţei individului în societate, purtătorul normelor
etico-morale şi al regulilor de convieţuire socială. Este achiziţia recentă şi
fragilă a individului fiind un triumf un elementului conştient asupra
elementului inconştient din care provine atât <i>Eul </i>cât şi <i>Supraeul</i>.
<i>Sinele </i>este polul pulsional al personalităţii, depozitar al tendinţelor
instinctive predominat sexuale şi agresive, care pune organismul în tensiune.
Este alcătuit dintr-un complex de instincte şi tendinţe refulate, are un
caracter apersonal şi nu e trăit conştient. Este o realitate psihică adecvată
dar nerelevată conştiinţei realităţii obiective fiind componenta biologică a
personalităţii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Mecanismul de funcţionare al psihicului uman se bazează pe
colaborarea între cele 3 instanţe. Astfel, <i>Eul </i>încearcă să realizeze un
echilibru între pulsiunile instinctive pe de o parte, şi conştiinţa morală pe
de altă parte. Procesul prin care instinctele se transformă în comportamente
sociale se numeşte <i>sublimare</i>. Dacă un instinct nu reuşeşte a fi sublimat
atunci el este deturnat spre alte activităţi prin procesul numit compensare.
Dacă nici prin compensare nu se reuşeşte stăpânirea instinctului atunci, <i>Supraeul</i>,
ca un fel de represiune, trimite pulsiunea în inconştient, care va putea să
erupă în mod necontrolat (ticuri, manifestări violente etc.).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Eşuarea tentativelor de sublimare sau compensare a conflictelor
interioare ale individului pot conduce la o inadaptare a celui în cauză şi, în
final, pot determina trecerea la actul infracţional.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">b. A. Adler </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">a susţinut <i>teoria
complexului de inferioritate</i>. El susţine că fiecare individ are înnăscut
sau dobândit un sentiment de inferioritate în funcţie de diferite criterii
(aspect fizic, vârstă, inteligenţă, rasă, clasă socială, instrucţie).
Sentimentul de inferioritate declanşează dorinţa individului de a-şi depăşi
propria condiţie prin compensare sau supracompensare. Acest mecanism stă la
baza progresului individului. Dacă deficienţa nu e depăşită, sentimentul de
inferioritate poate să degenereze în complex de inferioritate. Complexul de
inferioritate poate genera comportamentul infracţional deoarece este o cale
facilă ca individul să îşi compenseze complexul. (cei care comit infracţiuni
pentru a ieşi din anonimat prin apariţia media, etc.)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">c. E. De Greef </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">a susţinut </span><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">teoria psihomorală</span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">. Conform acesteia, structurile afective sunt guvernate de două
categorii de instincte: <i>de </i></span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">apărare </span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">( manifestat prin teamă, fugă,
agresiune etc.) şi <i>de simpatie </i>(presupune acceptarea celuilalt).
Inteligenţa individului poate soluţiona eventualele conflicte dintre cele două
instincte, dar de regulă în caz de conflict omul preferă securitatea în
detrimentul simpatiei. În cursul copilăriei aceste instincte se pot altera
determinând un sentiment de injustiţie, o stare de inhibiţie şi în final
indiferenţa afectiva. În opinia lui De Greff procesul criminogen cuprinde 3
etape.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Prima, <i>faza asentimentului temperat </i>când are loc o
degradare progresivă a personalităţii ca urmare a unor frustrări repetate. Apoi
<i>faza asentimentului formulat </i>când individul acceptă comiterea crimei şi
îşi caută justificările, iar în final ultima etapă este reprezentată de </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">criză </span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">când individul aşteaptă doar momentul potrivit pentru comiterea
crimei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În opinia acestui autor, diferenţa dintre un infractor şi un
noninfractor este dată de gradul de indiferenţă afectivă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">d. J. Pinatel </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">a susţinut </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">teoria
personalităţii criminale</span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">. Astfel trăsăturile morale
frecvent întâlnite la infractori ( egocentrismul, labilitate psihică,
agresivitate şi indiferenţa afectivă), luate izolat nu sunt specifice doar
infractorilor ci doar reunirea lor într-un ansamblu articulat ar reprezenta
nucleul central al personalităţii criminale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Infractorul nu este o specie umană particulară diferită de oamenii
normali, diferenţa e dată de nivelul pragului delincvenţial. Fiecare om în
împrejurări excepţionale poate deveni infractor, diferenţa e dată doar de
intensitatea stimulului pentru infracţiune care la oamenii oneşti trebuie să fie
foarte ridicat pentru a determina un comportament infracţional spre deosebire
de cei care au o personalitate criminală.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">III. Explicaţii de
natură sociologică ale comportamentului infracţional<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">3.</span></b><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">1. Trăsături comune tuturor explicaţiilor de ordin sociologic<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Toate explicaţiile de natură sociologică mută centru de greutate,
de pe individ şi de pe fizicul sau psihicul său, pe mediul social în care se
naşte sau în care trăieşte.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Se susţine că nu structura psihică sau fizică a omului îl
determină să comită infracţiuni ci mediul social. Toate aceste teorii pleacă de
la premisa că omul este o fiinţă prin esenţă socială, fără o societate în care
să trăiască neputând fi imaginată existenţa umană. De aceea societatea în care
trăim este cea care ne influenţează comportamentul. Crima trebuie analizată
doar din perspectivă socială, deoarece în lipsa societăţii nu se poate comite o
faptă care să fie antisocială.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Mediul social, ca şi cauză exogenă a comportamentului criminal,
interesează sub patru aspecte:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- Impactul poziţiei geografice şi a urbanismului. Această abordare
a plecat de la apariţia primelor statistici criminale, sau de la preocuparea
tot mai accentuată a autorităţilor de a explica fenomenul infracţional plecând
de la o analiză empirică şi statistică a fenomenului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- Influenţa condiţiilor economice a indivizilor. Aceste explicaţii
au fost dezvoltate şi chiar aplicate în blocul comunist. Dacă oamenii ar fi
egali din punct de vedere economic, ar dispărea lupta dintre clasa
îmbogăţiţilor şi cea a săracilor, astfel s-ar pierde şi motivaţia de a se
comite infracţiuni. Urmarea ar fi că în societatea comunistă perfectă dreptul
penal s-ar desfiinţa de la sine.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- Influenţa condiţiilor socio-economică în procesul de integrare
pluriculturală a emigranţilor. Abordarea a fost determinată de existenţa unor
zone cu criminalitate crescută în zonele cu foarte mulţi emigranţi.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- Efectul de etichetare pus de societate infractorului. Cu alte
cuvinte criminalitatea este creată de organismul social care incriminează
anumite comportament, care pune anumite etichete individului. Cel care încalcă
o regulă socială nu este un infractor ci este doar etichetat ca fiind
infractor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Toate aceste abordări nu înlătură însă responsabilitatea
autorului, care indiferent de mediul social din care provine sau în care
trăieşte poate să decidă liber dacă să comită infracţiuni sau nu.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">3.2. Repre</span></b><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">zentanţi de seamă ai explicaţilor de natură sociologică<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">a. L. Quetelet</span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">( 1796-1874) şi <b>A. Guerry </b>(
1802-1866), adepţi ai </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">şcolii </span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">geografice </span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">au elaborat legea termică a criminalităţii. Conform acesteia,
infracţiunile contra persoanei predomină în sud şi în anotimpul cald, în schimb
infracţiunile contra patrimoniului predomină în nord şi mai ales iarna.
Constatarea lor a plecat de la analiza primelor statistici criminale realizate
la nivelul Franţei şi apoi publicate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">b. A. Lacassagne </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">( 1843-1924) mentor al </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">ş</span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">colii lyoneze </span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">a elaborat o teorie
sociologică ce poate fi rezumată în câteva aforisme.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">„ </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">Orice act dăunător existenţei unei colectivităţi este o crimă”<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">„ Orice crimă este
un obstacol în cale progresului”<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">Mediul social este
supa de cultură a criminalităţii; </span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">microbul
este </span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">criminalul, un
element care nu are importanţă decât în ziua în care găseşte supa care îl face
să fermenteze”<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">„ Societăţile îşi
au criminalii pe care îi merită”.<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">c. K. Marx </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">( 1818-1883) şi <b>F. Engels </b>(
1820-1895), reprezentanţi ai </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">şcolii socia</span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">liste </span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">au susţinut că infracţionalitate este generată de inegalitate
economică, iar pentru că baza capitalismului este inegalitate economică, acesta
este tot o cauză a criminalităţii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">d. G. Tarde </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">( 1843-1904), fondatorul </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">şcolii
interpsihologice</span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">, a susţinut că mediul este factorul
criminogen principal, iar </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">imitaţia </span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">are rolul preponderent în
formarea comportamentului infracţional (şcoala străzii este ca o academie
pentru infractori). Astfel un comportament imoral va ieşi în evidentă şi va
putea fi imitat de ceilalţi. Este nu doar un pericol prin el însuşi ci şi un
izvor pentru cei care îl cunosc şi care pot să-l imite. Cu toate acestea Tarde
nu consideră că imitaţia înlătură alegerea individului, care rămâne responsabil
şi vinovat pentru faptele sale, propunând o mai bună individualizare a
sancţiunilor ţinând cont de particularităţile infractorului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">e. E. Durkheim </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">( 1858-1917) principalul
reprezentant al </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">şcolii </span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">sociologice</span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">, el a susţinut că infracţiunea este un fenomen de <i>normalitate </i></span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">socială</span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">, criminalitatea existând de când se cunoaşte lumea. Fenomenele
sociale au aceleaşi legături de cauzalitate ca şi fenomenele fizice din mediul
înconjurător. Faptele de ordin moral fiind fapte sociale înseamnă că
infracţionalitatea este un fapt normal al societăţii, este un fenomen natural
legat de condiţiile fundamentale ale vieţii sociale. Crima se defineşte prin
raportare la imaginea comună pe care membrii societăţii o au asupra ceea ce ar
trebui să fie comportament normal. Mai mult decât atât crima este şi un factor
de sănătate publică.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Tot el introduce şi conceptul de anomie, cu sensul de slăbire a
rolului normelor sociale, atunci când acestea nu permit individului
satisfacerea unor idealuri de bunăstare economică sau status social. Într-o
astfel de situaţie, individul, ca să-şi atingă idealurile, este capabil să
treacă peste prescripţiile normei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Utilitate pedepsei este dată de faptul că ea protejează
integralitatea regulilor încălcate de infractor, pedeapsa fiind riscul
profesional al infractorului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Ca metodă de cercetare el acordă o importanţă deosebită faptului,
studiului empiric al realităţilor concrete şi verificabile.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">f. V. V. Stanciu, </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">criminolog de origine
română a studiat criminalitatea din Paris, concluzionând că mediul urban are o
influenţă deosebită asupra criminalităţii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Cercetarea mai multor arondismente pariziene, a dus la concluzia
că inadaptabilitatea emigranţilor la mediul parizian explică săvârşirea anumite
infracţiuni, iar construcţia de locuinţe foarte modeste şi suprapopulate
produce o poluare prin zgomote şi condiţii de promiscuitate care exacerbează
starea nervoasă a locatarilor şi conduc adesea la crimă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">g. C. R. Shaw </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">(1895-1957) a susţinut </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">teoria ecologică</span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">. Conform acesteia circumstanţele sociale şi economice ale unei
zone geografice determină o influenţă decisivă asupra nivelului criminalităţii.
Teoria a fost elaborată urmare a cercetărilor efectuate în anii 30 în Chicago,
conducând la formula celebră arie delincvenţială. (zone rău famate)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">h. E. H. Sutheland </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">( 1883-1950), a
dezvoltat </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">teoria asociaţiilor
diferenţiate</span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Ideea centrală a autorului este aceea că comportamentul criminal
este unul </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">învăţat</span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">. El a susţinut mai multe teze:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- comportamentul criminal este unul învăţat şi nu moştenit, cel
care nu a avut o sursă de învăţare nu poate să inventeze crima;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- învăţarea se realizează în contact cu alte persoane, printr-un
proces complex de învăţare;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- învăţarea se realizează mai ales în cadrul unui grup restrâns de
persoane;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- procesul de învăţare presupune asimilarea tehnicilor de comitere
a infracţiunilor, orientarea mobilurilor, a raţionamentelor şi atitudinilor;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- un individ devine criminal dacă interpretările defavorabile
respectului legii domină interpretările favorabile, cei care devin criminali
sunt în contact cu modele criminale, fiind departe de modele oneste;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- formaţia criminală nu se dobândeşte doar prin imitaţie fiind
nevoie de un proces mai complex de învăţare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">i. T. Sellin </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">a susţinut <i>teoria
conflictelor de culturi</i>. După el crima rezultă din conflictul care se naşte
în societate între norme de conduită diferite. El lansează doar ipoteze cu un
gard mai mare de probabilitate, fiind sceptic în ceea ce priveşte răspunsul la
întrebarea care ar fi cauzele comportamentului infracţional. <i>Conflictul
cultural </i>desemnează lupta dintre valorile morale aflate în dezacord. Uneori
prin respectarea regulilor de conduită ale unui grup, s-ar putea să încalci
reguli ale altui grup. Prin cultură autorul desemnează totalitatea ideilor,
instituţiilor şi produselor muncii care, aplicate la grupuri determinate de
fiinţe umane, permite a se vorbi de regiuni culturale, despre tipuri de
cultură. Sursa acestei teorii au reprezentat-o situaţie emigranţilor în SUA.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">j. R. K. Merton </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">a fost adeptul <i>teorie
anomiei</i>. După el, anomia este o stare socială de absenţă sau de slăbire a
normei. Cultura reprezintă ansamblul de valori sociale care stabileşte
scopurile spre care să tindă un individ. Organizarea socială printr-un ansamblu
de norme şi instituţii stabileşte care sunt mijloacele prin care se pot atinge
scopurile. Existenţa unui eventual conflict între mijloacele legitime şi
posibilităţi, determină o stare de anomie şi în final determină individul să
încalce norma care nu-i permite atingerea scopului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">k. H. Becker</span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">, a lansat <i>teoria
angajamentului</i>, în conformitate cu care individul respectă legea pentru a
nu pierde avantajele pe care le presupune viaţa socială în care este angajat.
Infractorul care nu este implicat în viaţa socială, prin comiterea unei
infracţiuni, el nu are nimic de pierdut. Mai mult decât atât, el enunţă câteva
tehnici de neutralizare folosite de infractor pentru a-şi justifica faptele:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- societatea este de vină deoarece ea l-a determinat să devină
infractor;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- activitatea infracţională o consideră ca fiind legală;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- consideră juste acţiunile sale, el doar făcând de unul singur
dreptate;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- condamnarea oamenilor legii care sunt mai corupţi şi mai
infractori decât el;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- el acordă prioritate unor interese de grup, chiar dacă grupul e
în conflict cu legea.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">l. D. Szabo </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">este autorul al </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">teoriei integrării
culturale diferenţiate</span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">. În opinia lui fiecare
societate prezintă o combinaţie specifică de trei elemente: structura socială
(distribuţia populaţiei după diverse criterii), cultura ( ansamblu de cutume,
valori şi reguli de orientare a conduitei) şi personalitatea de bază ( profilul
psihologic dobândit urmare a procesului de socializare). În funcţie de gradul
de convergenţă a acestor trei elemente există societăţi integrate unde
criminalitate este redusă, există societăţi parţial integrate unde
criminalitatea este mare şi societăţi neintegrate unde criminalitatea este
foarte ridicată.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">IV. Explicaţii de
natură multifactorială ale comportamentului infracţional<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Nemulţumiţi de nici una dintre explicaţiile unilaterale ale
fenomenului infracţional, unii autori, au reuşit să treacă peste diferenţele de
abordare dintre explicaţiile de ordin biologic, psihologic sau sociologic,
propunând explicaţii multifactoriale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">a. E. Ferri</span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">, un admirator declarat al lui
Lombroso, a susţinut că omul comite infracţiuni, nu ca o libertate a sa de
voinţă ci prin tirania fatală a organismului său anormal şi a mediul exterior.
Combinaţia acestor multipli factori conduce la specificitatea fiecărui
infractor. Există trei categorii de factori care îl determină să comită
infracţiuni: <i>factori antropologici </i>(structura fizică, structura psihică,
vârsta sexul), <i>factori cosmo-telurici </i>( climat sol, producţia agricolă)
şi <i>factori de mediu social </i>(densitatea populaţiei, religia, sistemul de
educaţie, alcoolismul, organizarea economică şi politică etc.)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Pe plan juridic el a propus înlocuirea noţiunii de
responsabilitate penală cu cea de responsabilitate socială. Aceasta din urmă
poate fi angajată fără a fi necesară şi vinovăţia, fiind suficientă <i>periculozitatea
</i>sa. Un individ ar putea să fie periculos social chiar înainte de a comite
infracţiuni şi pentru aceasta ar trebui să i se aplice </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">măsuri de siguranţă
</span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">care trebuie să înlocuiască pedepsele. (dintre măsurile de
siguranţă pot fi amintite: deportarea celor irecuperabili, pedeapsa capitală,
măsuri medicale preventive etc). Din păcate aceste măsuri de siguranţă, pentru
înlăturarea persoanelor prezumate social periculoase, au fost experimentate de
Germania nazistă, de Italia fascistă şi de Uniunea sovietică comunistă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Pentru a stabili cine este în stadiul de persoană irecuperabilă
sau dimpotrivă recuperabilă, Ferri propune introduce examinarea medicală a
infractorului, propune urmărirea evoluţie sale spre recuperare şi studiul
mediului social căruia îi aparţine infractorul.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">b. F. von Liszt</span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">, celebru penalist german,
conciliind cauzele endogene cu cele exogene ale comportamentului infracţional a
spus simplu: <i>Crima este produsul </i></span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">factorilor individuali şi a factorilor
sociali care sunt prezenţi în momentul comiterii </span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">crimei. </span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Consecinţa acestor afirmaţii
care par doar simple constatări este că în aplicarea unei pedepse trebuie să se
ţină seama atât de gravitate faptei cât şi de periculozitatea infractorului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">c. S. şi E. Glueck</span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">, la Universitatea Harvard au făcut în anii 40 ai secolului trecut
un amplu studiu asupra cauzelor pentru care copiii din zonele sărace nu devin
infractori. Concluzia a fost că infracţionalitatea nu are cauze exclusiv
biologice, nu are cauze nici exclusiv socio-culturale, ci că ea derivă din
interacţiunea anumitor forţe somatice, intelectuale, socio-culturale sau ţinând
de caracterul persoanei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Delincvenţii se deosebesc de non-delincvenţi din cinci punte de
vedere: fizic, caracter, atitudine, psihologic şi socio-cultural.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 18pt;">Capitolul 3<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 18pt;">CRIMINOLOGIA
JUDICIARĂ<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">3.1. Dreptul de a pedepsi<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Prima întrebare la care va trebui să răspundem este aceea de a şti
dacă există sau nu un drept de a pedepsi. Indiscutabil că abordarea acestei
chestiuni din perspectivă filozofică ar determina o analiză interminabilă, de
aceea preferăm să răspundem la această întrebare aşa cum a făcut-o T. Pop, în
cursul său de criminologie. El considera că infracţiunea este o consecinţă
firească a vieţii sociale şi, în aceeaşi măsură pedeapsa trebuie să fie
consecinţa firească a comiterii infracţiunii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Ea este absolut necesară pentru conservarea ordinii şi vieţii
sociale, fiind reacţia firească a societăţii împotriva actului antisocial. Din
acest motiv pedeapsa este un fenomen natural, îndeplinind o funcţie necesară
apărării sociale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Următoarea întrebarea care se pune, în cazul în care am stabilit
că există un drept de a pedepsi, este aceea de a stabili fundamentul acestui
drept. Răspunsurile la această întrebare pot fi încadrate în trei categorii:
teorii absolute, teorii utilitare, si teorii eclectice.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Sistemele bazate pe teorii absolute nu se preocupă în mod special
de scopul sau de utilitatea pedepsei ci au mai presus de toate satisfacerea
unor idei pasionale, (răzbunarea), mistice ( îmbunarea zeilor), religioase
(expiaţiunea divină) sau morale (ideea de justiţie). Este drept şi just ca cel
care a comis o infracţiune să-şi primească răsplata pentru fapta sa, ea fiind o
retribuţie proporţională cu râul comis, este mijlocul de expiaţiune a
infracţiunii. Forma cea mai rudimentară a expiaţiunii a fost răzbunarea
privată, apoi răzbunarea socială, răzbunarea religioasă sau expiaţiunea divină
şi talionul.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Sistemele bazate pe teoriile utilitariste pornesc de la ideea că
pedeapsa se justifică prin necesitate sa şi ea nu serveşte nici unei idei sau
pasiuni, ci doar unor interese practice. Nu este important fundamentul pedepsei
ci sunt mult mai importante funcţia şi scopul pedepsei. Societatea are dreptul
să pedepsească, nu din considerente de ordin moral ci pentru că pedeapsa este o
măsură şi utilă pentru conservarea şi apărarea ei. Ceea ce s-a întâmplat nu se
poate modifica şi de aceea, trebuie să ne preocupe viitorul, ca infractorul să
nu mai comită în viitor alte infracţiuni.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Sistemele bazate pe teoriile eclectice încearcă să medieze aceste
extreme, pedeapsa având un dublu fundament, adică se aplică în scopuri
pragmatice dar este limitată în acelaşi timp şi de exigenţe de ordin moral.
Dreptul de a pedepsi se întemeiază în acelaşi timp pe justiţie şi utilitate. El
are două limite justiţia şi utilitatea.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">3.2. </span></b><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">Evoluţia dreptului de a pedepsi<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În doctrina criminologică se consideră că în evoluţia dreptului de
a pedepsi distingem 4 perioade:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">a. </span><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">Perioada răzbunării </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">cu două epoci
distincte:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">epoca răzbunării private</span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">. În
această perioadă infracţiunea şi pedeapsa aveau un caracter privat. Pedeapsa
izvora din dorinţa de răzbunare a individului şi din instinctul de conservare
al victimei care aplica ea însăşi pedeapsa. Responsabilitatea penală era
obiectivă şi colectivă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">epoca răzbunării publice</span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">. În
această perioadă pedeapsa este o reacţie socială izvorâtă din pasiunea
vindicativă a societăţii şi în interesul ei. Responsabilitatea penală era
colectivă şi obiectivă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">b. </span><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">Perioada răzbunării divine sau expiaţiunii</span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">. Această concepţie teocratică atribuie dreptului de a pedepsi o
origine divină. Statul , autorităţile sunt reprezentanţii vizibili ai
divinităţii, iar legile sunt o revelaţie divină. Prin infracţiune se lezează
divinitate, iar pedeapsa este mijlocul prin care divinitatea va fi satisfăcută.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">c. </span><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">Perioada de tranziţie </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">determină
apariţia primelor corective ale răzbunării, şi anume <i>talionul </i>şi </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">compoziţia</span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">. Talionul a fost prima limitare a dreptului de a pedepsi şi un
progres însemnat în evoluţia dreptului de a pedepsi. Genul şi măsura răzbunării
sunt limitate la genul şi măsura infracţiunii. (ochi pentru ochi, os pentru os
şi dinte pentru dinte). Compoziţia este un al doilea pas important în evoluţia
dreptului de a pedepsi, fiind o limitare nu numai a răzbunării ci şi a
talionului, şi constă în transformarea economică a răzbunării şi talionului. Ea
costă în compensarea cu bani a răzbunării. Dacă la început negocierea
compensaţiei o făceau victima şi infractorul, ulterior autoritatea este cea
care stabileşte această compensaţie, trecându-se treptat spre perioada etatică.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">d. </span><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">Perioada etatică </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">are 4 epoci:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">perioada barbară</span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">. Această perioadă se
caracterizează prin atrocitatea pedepselor bazate pe ideea intimidării şi
exemplarităţii. Pedepsele aplicate erau pedepsele corporale, neexistând
pedeapsă privativă de libertate. Arestarea avea doar un caracter preventiv şi
dura până la aplicare sancţiunii corporale (moartea, bătaia, mutilările).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">Perioada umanitară</span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">. Unul dintre
iniţiatorii reformării dreptului penal este Cesare Beccaria, iar consacrare
definitivă a umanitarismului se realizează odată cu revoluţia franceză. Ideile
dominate ale epocii umanitare au constituit şcoala clasică penală. Se
înlocuiesc pedepsele corporale cu cele privative de libertate, se consacră
principiul <i>nullum crimen sine lege </i>şi <i>nulla poena sine lege</i>,
egalitatea pedepselor, personalizarea pedepselor, etc.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">Epoca pozitivistă</span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">. Iniţiativa reformării
scolii clasice o are tot un italian, Cesare Lombroso. Influenţat de ideile
evoluţioniste a lui Darwin şi teoria recapitulaţiei a lui E. Haeckel, el afirmă
că infractorul nu este decât o varietate biologică inferioară omului normal.
Infracţiunea nu este decât un produs, al cauzelor sau anomaliilor
antropologice. Criminalul este înnăscut iar pedeapsa nu se poate justifica pe
considerente morale, pentru că infractorul nu are nici o vină că s-a născut
infractor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Pedeapsa este doar o măsură de apărare a societăţii, nefiind nici
măcar necesar ca infractorul înnăscut să comită infracţiuni. Din raţiuni de
apărare împotriva unei potenţiale infracţiuni a criminalului înnăscut se pot
lua preventiv măsuri de siguranţă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">epoca contemporană</span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">. Este dominată de
conceptul de „<i>drepturi fundamentale al omului</i>.” Orice sancţiune poate fi
aplicată doar în măsura în care nu contravine vreunui drept fundamental ale omului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">3.</span></b><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">3. Sistemul sancţionator actual<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Acesta este alcătuit din două mari categorii de sancţiuni.
Sancţiuni privative de libertate şi sancţiuni neprivative de libertate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Dintre </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">sancţiunile privative de libertate </span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">cele
mai cunoscute, şi cele mai des folosite sunt închisoarea pe timp determinat şi
închisoarea pe întreaga durată a vieţii (aceasta din urmă are un caracter
excepţional în România fiind aproximativ 75 de persoane condamnate la pedeapsa
detenţiunii pe viaţă dintr-un total de peste 41 de mii de persoane aflate în
penitenciare. Pentru a îşi realiza scopul pedeapsa privativă de libertate
trebuia să fie executată într-un anumit regim. De aceea sunt cunoscute
următoarele regimuri de executare a pedepsei închisorii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">a. Regimul de
închisoare celulară. </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Acesta presupunea izolarea
totală a condamnatului ziua şi noaptea. În aceeaşi celulă mănâncă, doarme şi
munceşte iar când este scos la plimbare trebuie să poarte o cagulă pentru a nu
putea fi identificat.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Modelul pentru acest regim de închisoare a fost închisoarea
ecleziastică, în care cel care era închis trebuia să mediteze la faptele sale,
fără a mai fi influenţat de tentaţiile lumii înconjurătoare. S-a constat,
practic, că acest regim de executare nu favorizează meditaţia, iar dacă se
aplică pe o perioadă ce depăşeşte o lună de zile poate determina tulburări de
ordin psihic. Sistemul celular determină o agravare a caracterului aflictiv al
sancţiunii, este foarte costisitor, e dificil de organizat şi nu se poate
individualiza în funcţie de progresul condamnatului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">b. Regimul aburnian. </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Acesta presupune
izolarea în timpul nopţii şi viaţa în comun în timpul zilei pentru muncă, hrană
şi exerciţii fizice. Există şi o restricţie absolută şi anume trebuie
respectată legea tăcerii în mod absolut, adică condamnaţii nu aveau voie să
comunice între ei. Este mai puţin traumatizant psihic ca şi sistemul de izolare
celulară, are elemente de socializare şi e mai avantajos economic de organizat.
Cu toate acestea legea tăcerii nu putea împiedica total discuţiile între condamnaţi
şi implicit pericolul „contaminării” dintre ei, iar nerespecarea legi tăcerii
impune sancţiuni disciplinare suplimetare care de obicei constau în izolarea
celulară.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">c. Regimul progresiv </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">presupune un program de
tratament în penitenciar şi o adaptare progresivă spre viaţa liberă,
evitându-se trecerea brutală a condamnatului din starea de deţinere în starea
de libertate. După condamnare deţinutul trebuie observat, iar în funcţie de
rezultatele observaţiei este trimis să-şi execute pedeapsa într-un anumit penitenciar.
Apoi urmează o fază de ameliorare a regimului de detenţie constând în munca în
semi-libertate, apoi liberarea condiţionată şi în final eliberarea lui.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">d. Regimul de
deţinere în comun </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">este cel mai simplu, cel mai
avantajos economic. Se folosesc doar criteriile generale de separare ( femei -
bărbaţi, minori - majori, recidivişti - nerecidivişti). Condamnaţii stau
împreună ziua şi noaptea, în dormitoare comune şi muncesc în ateliere comune.
Un astfel de sistem mai mult corupe decât educă, condamnatul fiind supus
influenţelor negative ale colegilor de celulă. Există pericolul de a se
constitui asociaţii de infractori în chiar interiorul celulei sau chiar
apariţia unor mici tirani în calitate de şefi ai acestor celule. Există şi
riscul victimizărilor în interiorul celulei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Constatarea eficienţei reduse a sistemului de sancţiuni privative
de libertate a dus la apariţia aşa numitelor sisteme alternative de sancţionare
(</span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">munca în folosul
comunităţii, sistemul de probaţiune, mediere penală, compoziţia penală </span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">etc). Acestea sunt mai avantajoase pentru că unele au costuri
economice mult mai reduse pentru comunitate, deoarece statul nu mai plăteşte
cazarea infractorilor în penitenciare. Deşi infractorul simte efectul aflictiv
al sancţiunii, acesta poate să ducă o viaţă socială normală şi din acest motiv
nu vor fi probleme cu reintegrarea lui. Acesta poate să-şi susţină economic
familia şi nu are contact cu mediul infracţional din penitenciare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Aplicarea sistemelor alternative de sancţionare presupune acceptul
condamnatului, ceea ce înseamnă de multe ori o recunoaştere şi o acceptate a
responsabilităţii pentru faptele sale. Însă, pentru infracţiunile grave singura
soluţie este reprezentată de pedeapsa închisorii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Dintre </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">sistemele de sancţionare neprivative de libertate </span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">cel mai cunoscut este amenda care se poate aplica fie singură fie
alături de sancţiunea privativă de libertate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Ea poate fi foarte uşor individualizată iar în caz de eroare
judiciară este foarte uşor să fie despăgubită victima erorii judiciare, spre deosebire
de sancţiunile privative de libertate, unde o eventuală eroare judiciară nu
poate fi înlăturată decât pentru viitor, suferinţa inutilă fiind despăgubită
doar economic. Pentru cei care nu au venituri, sancţiunea amenzii rămâne fără
consecinţe aflictive, deoarece ei nu au din ce să plătească amenda. Eficienţa
este redusă şi atunci este vorba de cei cu venituri mari, pentru care o amendă
de 10 000 de euro nu reprezintă mare lucru spre deosebire de o persoană cu
venituri mici, când o astfel de pedeapsă ar avea un efect major asupra
situaţiei sale economice. S-au încercat şi se aplică tot felul de sisteme prin
care stabilirea cuantumului amenzii se raportează şi la situaţia economică a
infractorului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Pentru realizarea reeducări infractorilor se pot aplica şi anumite
</span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">sancţiuni
restrictive de drepturi </span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">( pierderea drepturilor
electorale, interdicţia de a exercita o profesie sau meserie, pierderea
dreptului de a se afla pe teritoriul unui stat sau pe teritoriul unei
localităţi, confiscarea anumitor bunuri etc).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">3.</span></b><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">4. Pedeapsa capitală<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Un aboliţionist convins din perioada modernă a umanităţii a fost
Cesare Beccaria, care trecând dincolo de dezbaterile de ordin filosofic despre
faptul dacă este justificată sau nu aplicare pedepsei capitale, el face o
analiză utilitaristă, adică este eficient sau nu pentru sistemul de sancţiuni
penale aplicarea pedepsei cu moartea.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Unul din primele argumente plecă de la teoria contractualistă,
conform căreia funcţionarea societăţii este legală de contractul care se
încheie între cetăţean şi stat.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">„</span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">Cine e, oare, cel care a dorit să lase altor oameni dreptul de a</span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">-l ucide ? </span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">Cum, oare, sfera părţii minime a libertăţii fiecăruia, cedată
societăţii, poate să cuprindă cel mai important dintre toate lucrurile, viaţa ?
Şi dacă totuşi acest lucru a fost făcut, cum se împacă acest principiu cu
altul, care spune că omul nu e stăpân pe viaţa sa, şi cum ar fi putut da altuia
sau societăţii întregi </span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">acest drept ?<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Beccaria argumentează de ce pedeapsa cu detenţiunea pe viaţă este
mai aflictivă decât pedeapsa capitală: </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">„Pentru ca o pedeapsă să fie justă, nu
trebuie să aibă decât acele grade de intensitate care sunt suficiente să</span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">-i </span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">îndepărteze pe oameni de infracţiuni</span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">; </span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">dar nu există vreun om care, reflectând la aceasta, să poată alege
pierderea totală şi perpetuă a propriei libertăţi, oricât de avantajoasă ar
putea fi o infracţiune</span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">; </span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">aşadar,
intensitatea pedepsei cu robie perpetuă, substituită pedepsei cu moartea, are
tot ceea ce trebuie pentru a îndepărta orice suflet hotărât să o comită</span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">;<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">„…sufletul nostru
rezistă mai bine violenţei şi durerilor extreme, dar trecătoare, decât timpului
şi durerii neîncetate</span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">; deoarece se poate spune </span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">că se concentrează
astfel, cu toată fiinţa lui, un moment pentru a respinge primele dureri, dar
elasticitatea lui viguroasă nu este de ajuns să reziste la acţiunea îndelungată
şi repetată a celorlalte dureri</span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">”.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">” </span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">Celui care ar spune că robia perpetuă este tot atât de dureroasă
cât moartea, şi în consecinţă la fel de crudă, eu îi voi răspunde că, adunând
toate momentele nefericite ale robiei, ea va fi şi mai crudă, dar ea se întinde
pe toată viaţa, iar moartea îşi exercită toată forţa într</span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">-un moment; </span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">şi acesta este avantajul pedepsei cu robia, că</span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">-</span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">l înspăimântă mai mult pe cel care o vede decât pe cel care o
suportă</span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">; deoarece </span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">primul ia în considerare întreaga sumă a momentelor nefericite,
iar cel deal doilea este împiedicat de nefericirea momentului să se gândească </span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">la cea viitoare.<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Toa</span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">te suferinţele se amplifică în imaginaţie, iar cel care suferă
găseşte resurse şi consolări necunoscute şi necrezute de spectatorii care</span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">-</span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">şi pun propria sensibilitate în locul sufletului nesimţitor al
celui nefericit</span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">”.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Aduce argumente ce ţin de inconsecvenţa legiuitorului: „<i>Mi se
pare un </i></span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">lucru absurd că legile, care sunt expresia voinţei publice, care dezaprobă
şi pedepsesc omorul, comit unul chiar ele şi, pentru a îndepărta cetăţenii de
la asasinat, ordonă un asasinat public</span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">”.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Unul din argumente constă în modul cum este perceput un călău, ca
şi executant al pedepsei capitale: „</span><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">Care sunt sentimentele fiecăruia despre </span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">pedeapsa cu </span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">moartea ? Să le citim în atitudinile de indignare şi de dispreţ cu
care fiecare om îl priveşte pe călău, care e totuşi un executant nevinovat al
voinţei publice, un bun cetăţean care contribuie la binele public, instrumentul
necesar siguranţei publice în interior, aşa cum sunt soldaţii valoroşi în
exterior. Care este deci originea acestei contradicţii ? Şi de ce este de
neînlăturat la oameni acest sentiment în pofida raţiunii? Pentru că oamenii, în
adâncul sufletului lor, partea care mai mult decât oricare alta păstrează încă
forma originală a vechii sale naturi, au crezut mereu că viaţa lor nu este în
puterea nimănui în afară </span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">de neces</span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">itate, care conduce
universul cu sceptrul său de fier”</span></i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">„Pedeapsa cu
moartea devine un spectacol pentru cei mai mulţi şi un obiect de compasiune
amestecată cu dispreţ pentru alţii</span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">; </span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">aceste două
sentimente ocupă mai mult loc în sufletul spectatorilor decât t</span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">eama </span></i><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Italic'; font-size: 16pt;">salutară pe care legea pretinde că o inspiră”.<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Cu toate acestea problema aplicării sau nu a pedepsei capitale nu
a încetat să provoace dezbateri aprinse între aboliţionişti şi cei care doresc
în continuare aplicarea pedepsei capitale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În Europa lucrurile sunt decise din punct de vedere juridic,
deoarece Convenţia Europeană a Drepturilor Omului interzice expres aplicarea
pedepsei capitale, dar această soluţie nu este împărtăşită de SUA unde şi
astăzi se aplică pedeapsa capitală.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Paradoxal este că între 1967 şi 1977 , pedeapsa capitală a fost
abolită în SUA pentru ca apoi să se reintroducă, justificându-se că nu este o
pedeapsă neobişnuită şi crudă pentru a fi în contradicţie cu Constituţia
Statelor Unite.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Unul dintre principalele argumente în favoarea aplicării pedepsei
capitale este efectul disuasiv sau descurajant pentru potenţialul infractor. Cu
toate acestea statistic nu s-a putut dovedi acest efect. Criminalitatea nu a
scăzut în SUA după reintroducerea pedepsei capitale, iar în ultimii ani deşi
numărul execuţiilor a crescut alarmat, nu acelaşi lucru se poate spune şi
despre efectul disuasiv pe care trebuia să-l aibă această sancţiune.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">S-a pus în discuţie şi modalitatea concretă de executare a
pedepsei care pune serioase probleme de etică. Curtea Supremă de Justiţie a
SUA, a recomandat statelor să nu mai folosească scaunul electric şi să
utilizeze injecţia letală. Dar, pentru a fi siguri de efectul produs,
injectarea trebuie făcută sub un control medical, ceea ce este în contradicţie
cu deontologia medicală care interzice participarea la uciderea unei persoane.
Cu toate acestea au fost situaţii în care efectul injecţiei letale s-a produs
în altă ordine decât cea anticipată de călău. Mai întâi condamnatul a fost ucis
în chinuri groaznice, generându-i-se un stop cardiac, iar mai apoi şi-a produs
efectul şi substanţa anestezică, care ar fi trebuit să producă prima efectul
sedativ.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În ceea ce priveşte problema costurilor pedepsei capitale
lucrurile sunt doar în aparenţă simple. În SUA s-a calculat că sumele cheltuite
pentru a se ajunge până la executarea pedepsei capitale sunt echivalentul a
aproximativ 40-50 de ani de detenţie într-un penitenciar de maximă securitate,
ceea ce echivalează cu costul deţinerii pe întreaga durată a vieţii. De altfel
doar statele foarte bogate îşi permit să aplice pedeapsa capitală. Costurile
sunt foarte ridicate pentru că trebuie respectate nişte condiţii speciale de
procedură, durata unui proces ajungând uneori la 12-15 ani.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Dintre cei condamnaţi la pedeapsa capitală doar o mică parte ajung
să fie şi executaţi (200 de executaţi în anul 2000 din 3500 de condamnaţi). E adevărat
că există ţări unde pedeapsa capitală se aplică cu costuri minime, dar acestea
nu pot fi luate în calcul deoarece nu se respectă regulile minimale ale unui
proces echitabil.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">O altă problemă la fel de gravă este faptul că în caz de eroare
judiciară nu se mai poate face nimic pentru cel executat. În ultimii 100 de ani
se recunosc oficial 10 erori judiciare în aplicarea pedepsei capitale în statul
Texas (stat campion la execuţii).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Nici o procedură penală nu este infailibilă, fiind capabilă de
erori judiciare, ori acceptarea acestor „daune colaterale” ni se pare
nejustificată. Faptul că o persoană nu este condamnată la moarte nu înseamnă că
nu răspunde penal pentru faptele sale, condamnarea la detenţiunea pe viaţă
practic duce la înlăturarea definitivă a persoanei din societate. Riscul de
evadare este foarte redus în cele mai multe închisori de acest gen.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Neaplicarea pedepsei capitale e şi o chestiune de civilizaţie,
societatea actuală dispunând de mijloacele necesare pentru a nu se comporta aşa
cum s-a comportat infractorul cu victima. Statul prin aplicarea pedepsei
capitale, practic face ceea ce legea îi interzice infractorului să facă, adică
să ucidă. Pentru că răzbunarea primitivă, sau talionul sunt adânc înrădăcinate
în conştiinţa omului mediu, nu e foarte uşor a se modifica aceste percepţii. De
aceea credem că în cazul organizării unui referendum pe această temă, cei care
doresc aplicarea pedepsei capitale ar putea avea succes, sau cel puţin ar
pierde la un scor apropiat.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Acesta poate este motivul principal, dincolo de dezbaterile
criminologice, pentru care în SUA, democraţia populară menţine pedeapsa
capitală, iar politicienii şi judecătorii care sunt aleşi se feresc să
acţioneze împotriva majorităţii alegătorilor. În SUA există şi state unde
pedeapsa capitală a fost abolită şi nu există o diferenţă cantitativă sau
calitativă semnificativă a infracţionalităţii între statele aboliţioniste şi
cele care aplică în continuare pedeapsa capitală.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Am prezentat doar câteva aspecte din complexa problematică a
pedepsei capitale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">3.</span></b><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">5. Individualizarea sancţiunii<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">a. Generalităţi. </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Individualizarea sancţiunii se realizează în trei etape:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Individualizarea legală, individualizarea judiciară şi
individualizarea administrativă. Individualizarea legală presupune ca
legiuitorul în mod abstract să stabilească o sancţiune pentru o fapta abstractă
( omorul se sancţionează cu detenţiune severă între 15 şi 25 de ani şi
interzicerea unor drepturi). Individualizarea judiciară presupune aplicarea
unei pedepse concrete între limitele prevăzute de lege (de exemplu 22 de ani în
cazul omorului). Individualizarea administrativă presupune individualizarea
regimului de executate ( detenţie în condiţii de maximă securitate, dreptul
condamnatului de a munci fără supraveghere, etc). Legiuitorul se limitează de a
stabili de fapt cadrul individualizării, individualizarea realizându-se în
concret de organele judiciare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Teoretic, ca regulă generală, prescrisă de altfel şi în codul
penal, individualizarea se face ţinând cont de un criteriu obiectiv (fapta
comisă) şi un criteriu subiectiv ( persoana infractorului). Aceste împrejurări
avute în vedere trebuie să existe în materialitate şi trebuie consemnate în
hotărâre, motivându-se alegerea sancţiunii şi a cuantumului ei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În practică judecătorii nu îşi motivează alegerea cuantumului, aşa
cum nici procurorii nu manifestă o preocupare specială pentru acest subiect,
mulţumindu-se să utilizeze formulări generale ( o pedeapsă orientată spre maxim
sau o pedeapsă orientată spre minim). Nici avocaţii în pledoariile lor sau în
concluziile formulate în scris nu ating decât foarte rar acest subiect,
concentrându-se pe existenţa faptei, a vinovăţiei şi tot formulări generice de
genul ( aplicarea unei pedepse orientată spre minim).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Apare un paradox, pe de o parte, întreg mecanismul judiciar penal
se concentrează pe sancţionarea infractorului, iar atunci când se pune problema
aplicării unei anumite sancţiuni concrete subiectul este tratat cu uşurinţă.
Asta poate releva faptul că sistemul penal nu este interesat în mod special de cuantumul
sancţiunii (aceasta fiind o chestiune colaterală) ci este interesat în mod
special în a sancţiona infractorul. Realizarea scopurilor pedepsei se face în
acest fel printr-o abordare pur teoretică, mecanicistă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În şcolile de drept se studiază în mod special aspectul normativ
al sancţiuni, adică mecanismul legal de individualizare fără a se accentua
suficient şi dimensiunea practică ( adică individualizarea concretă a unei
pedepse). Experienţa practică a magistratului fiind de fapt singura care îl poate
ajuta în acest demers, evident cu riscul inerent oricărui debut în cariera de
judecător, când va aplica sancţiuni destul de eterogene.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">S-a pus problema dacă este necesar să se stabilească limite legale
ale pedepsei sau judecătorul poate să aplice sancţiunile ţinând cont de
circumstanţele concrete a făptuitorului. Răspunsul la această întrebare depinde
de nivelul de încredere pe care cetăţenii îl au în sistemul judiciar şi în
sistemul legislativ. O încredere mai mare în puterea politică, ce poate fi controlată
prin procesul electoral, va conduce spre un interval destul de restrâns a
limitelor legale de pedeapsă pentru a diminua posibilităţile de individualizare
ale judecătorului. Dimpotrivă existenţa unui sistem judiciar credibil va
determina stabilirea unor limite foarte largi de sancţionare sau chiar
posibilitatea acordată judecătorului de a alege el sancţiunea care i se va
părea potrivită pentru reeducarea infractorului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Unele state au renunţat la a stabili un minim special al
sancţiunii lăsând libertatea judecătorului de a decide plecându-se de la ideea
că au trecut vremurile în care trebuia să ne apărăm prin legi de abuzul
judecătorilor. Tot din acelaşi motiv s-a renunţat şi la sancţiunile aplicate <i>ope
legis </i>(cazul pedepselor accesorii care decurg din pedeapsa principală a
închisorii).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">b. Individualizarea
sancţiunii raportată la persoana infractorului.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În general în alegerea sancţiunii predomină folosirea criteriului
obiectiv. Cuantumul sancţiunii depinde de elementele obiective ale faptei
(acţiune, inacţiune, modul de săvârşire, mijloacele folosite, locul şi timpul,
pluralitatea de fapte, pluralitatea de acte, pluralitatea de făptuitori), se
ţine seama de obiectul juridic al infracţiunii, de urmările faptei şi de forma
şi gradul de vinovăţie.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Individualizarea raportată la persoana infractorului, starea sa
psihofizică (aptitudinea de a evalua caracterul antisocial, temperament,
caracterul) este, de obicei, cea mai văduvită, acordându-se o importanţă
specială antecedentelor judiciare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Contează mult şi atitudinea după comiterea faptei ( repară
prejudiciu, căinţă, a ajutat victima), dar se ţine seama şi de statutul social
al infractorului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Una din explicaţiile pentru care organele judiciare utilizează cu
preponderenţă criteriul obiectiv al faptei este generală şi de dificultatea de
a avea o informaţie de calitate şi completă despre persoana infractorului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Metodele comune de cunoaştere a personalităţii infractorului sunt:
expertiza psihiatrică, evaluare medico-psihologică şi ancheta socială.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Un studiu realizat în Franţa asupra acestui aspect a pus în lumină
realităţi alarmante. Astfel în ceea ce priveşte carenţa calitativă a informaţiei
a rezultat, după studiul a 200 de dosare de individualizare, că se cunosc
despre condamnat următoarele date:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- caracteristicile socio-demografice (vârstă, sex, naţionalitate,
rezidenţă) în procent de 90%;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- istoria vieţii infractorului este cunoscută în procent de 6%;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- mediul de viaţă actual în procent de 50 %;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- caracteristicile criminologice ale infracţiunii în 5% din
cazuri;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- datele despre infracţiune şi pedeapsă din perspectivă pur
juridică ( încadrarea juridică, sancţiunea aplicată şi cuantumul acestora) în
procent de 90-94%.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Aceste rezultate arată o preocuparea orientată spre cunoaşterea
caracterului obiectiv al faptei şi o preocupare redusă pentru persoana
infractorului, sau mai precis a acelor elemente ce ţin de persoana
infractorului care ar putea influenţa eficienţa sancţiunii penale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În ceea ce priveşte carenţa calitativă a informaţiilor, acelaşi
autor a prezentat un alt studiu care explică carenţa calitativă a informaţiilor
prin:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- unicitatea expertului evaluării psihologice sau psihiatrice;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- timpul foarte scurt de examinare a infractorului (45 minute
pentru 50% din cazuri, şi doar pentru 20 % mai mult de 2 ore).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- unicitatea întâlnirii dintre expert şi examinat 65%. Doar în 10%
din cazuri au<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">fost 3 întâlniri;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- folosirea unor metode de investigare de o complexitate redusă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">La toate aceste carenţe cantitative şi calitative se poate adăuga
şi faptul că justiţia nu este ţinută de aceste rezultate pronunţând soluţii
care infirmă concluziilor experţi.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Prin comparaţie am putea spune că şi sistemul nostru judiciar
suferă de lipsa de informaţii, atât la nivel cantitativ cât şi la nivel
calitativ. Anchetele sociale au un caracter pur formal, expertizele psihologice
se acceptă în puţine dosare, iar expertizele medico-legale se fac acolo unde
legea prevede obligativitatea lor. Judecătorul le acordă eficienţă doar dacă
pun în discuţie discernământul infractorului, pentru a se respecta condiţiile
legale de angajare a răspunderii penale. Dacă rapoartele medicolegale
concluzionează că a existat discernământ în momentul comiterii faptei ele şi-au
îndeplinit menirea.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">c. Factori care
influenţează alegerea pedepsei. </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Pe lângă factorii
expliciţi, prezentaţi anterior (cei ce ţin de gardul de pericol social al
faptei şi de persoana infractorului), doctrina criminologică a pus în evidenţă
şi o altă categorie de factori care influenţează individualizarea sancţiunii.
Dintre factorii care influenţează cuantumul sancţiunii pot fi amintiţi factorii
ce ţin de funcţionarea justiţiei şi factori generaţi de contextul local şi
internaţional de la momentul individualizării sancţiunii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Dintre factorii ce ţin de funcţionarea justiţiei pot fi amintiţi:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- interesul şi pledoaria procurorului;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- pledoaria avocatului;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- numărul de cauze cu acelaşi obiect;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- politica penală a momentului;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- existenţa unui judecător unic sau instanţe colegiale;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- vârsta şi experienţa judecătorilor;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- specializarea judecătorilor;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- calitatea alcătuirii dosarului penal;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- situaţia financiară a acuzatului;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- apartenenţa la o anumită etnie, rasă, sau faptul dacă este
emigrant;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- durata arestării preventive;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- exigenţa instanţelor de apel sau recurs;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- caracterul eligibil sau nu a funcţiei de judecător;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- independenţa judecătorului faţă de influenţele economice,
politice sau<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">sociale;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- opiniile doctrinare;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- starea psihică a judecătorului;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Dintre factorii legaţi de contextul local sau internaţional pot fi
amintiţi:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- existenţa unei infracţiuni foarte mediatizate în acea perioadă
sau chiar campanii media pentru reprimarea respectivei infracţiuni;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- situaţia economică locală;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- presiuni internaţionale pentru înăsprirea unor sancţiuni;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- existenţa unor modificări legislative.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Trebuie amintiţi şi factorii luaţi în calcul în mod voit, de
exemplu imperativele de gestiune a infractorilor ( gradul de aglomerare din
penitenciare, dificultăţile practice de aplicare a unei anumite sancţiuni,
modul cum funcţionează serviciile de probaţiune, etc.).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Toţi aceşti factori influenţează sancţiunea şi cuantumul ei, iar
uneori, din păcate, sunt mai importanţi decât criteriile legale de
individualizare. Indiscutabil că unii dintre ei pot fi înlăturaţi, dar
majoritatea vor continua să influenţeze procesul concret de individualizare
judiciară. Influenţa acestor factori nu poate fi catalogată întotdeauna ca
fiind un fapt pozitiv sau negativ, ci pur şi simplu ca un fapt ce trebuie luat
în calcul.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Analizându-se mai multe dosare penale, empiric s-a putut constata
că există uneori chiar anumite standarde de sancţionare. Un lucru pe care îl
ştie aproape orice practician este acela că arestarea de către judecător a unui
inculpat în timpul procesului este un indiciu temeinic că i se va aplica o
sancţiune privativă de libertate cu executare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">De exemplu în Franţa sancţiunea privativă de libertate se aplică
de obicei în cazul tuturor crimelor, a formelor grave de delicte contra
patrimoniului şi a infracţiunilor ce ţin de regimul stupefiantelor. Dimpotrivă
sancţiunea cu închisoare, dar a cărei executare se face în mediu deschis se
aplică în caz de conducere sub influenţa alcoolului, sau formele banale de
infracţiuni contra patrimoniului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În România sistemul de sancţiuni, prevăzut de codul penal încă în
vigoare, obligă judecătorul să aplice sancţiuni cu închisoarea, amenda penală
aplicându-se doar în caz de insultă şi calomnie. În general pentru
infracţiunile din culpă se aplică o sancţiune cu închisoarea cu suspendare
condiţionată la fel ca şi pentru conducerea sub influenţa alcoolului. Unui
recidivist i se va aplica de regulă o sancţiune privativă de libertate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Toate aceste standarde penologice create <i>de facto, </i>au şi o
influenţă nefastă deoarece de multe ori judecătorul din comoditate aplică
aceste standarde, fără a mai analiza în amănunt situaţia particulară a
infractorului. Fenomenul este favorizat în România şi de supraaglomerarea
instanţelor cu dosare penale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">La ora actuală există două tendinţe contrare în materie de
individualizare. Pe de o parte, în Europa, se discută despre o lărgire a
posibilităţilor judecătorului de a aplica sancţiuni deoarece el cunoaşte mult
mai bine decât legiuitorul care este situaţia de fapt şi poate propune cea mai
bună soluţie. În sens contrar, în SUA, tendinţa este inversă şi anume de a
uniformiza sancţiunile foarte diverse ce se puteau aplica pentru aceeaşi faptă,
elaborându-se chiar grile de sancţionare. Se pare că nimeni nu e mulţumit se
situaţia în care se află şi doreşte să experimenteze soluţiile celuilalt.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">d. </span></b><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">Eficienţa individualizării. </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Plecând
de la premisa că individualizarea s-a făcut cu respectarea tuturor canoanelor
ştiinţifice, atâtea câte sunt ele, nu trebuie să credem că o astfel de
sancţiune va avea succesul scontat şi că infractorul nu va mai comite noi
infracţiuni. Există infractori care au comis o anumită infracţiune fiind
aproape cert că nu vor recidiva şi atunci sancţionare lor pare inutilă. În
acelaşi timp, există şi infractori care vor recidiva indiferent de cuantumul
sancţiunii aplicate, caz în care individualizarea pare la fel de inutilă. O a
treia categorie de infractori este formată din persoane ca ar putea atât să
recidiveze cât şi să devină persoane oneste. În cazul acestei ultime categorii
de infractori individualizarea sancţiunii poate fi elementul care înclină
balanţa într-o parte sau în alta. Sistemul de sancţiuni penale are ca premisă
existenţa doar a ultimei categorii de infractori pentru care individualizarea
poate fi soluţia salvatoare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 18pt;">Capitolul 4<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 18pt;">FORME DE CRIMINALITATE<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">I. Delincvenţa
juvenilă<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">4.1. </span></b><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">Scurt istoric privind evoluţia conceptului de “minoritate penală”<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Minoritatea penală este un concept cunoscut de unele popoare din
timpuri străvechi şi şi-a găsit expresia juridică în legislaţia scrisă sau în
dreptul cutumiar al primelor aşezări statale. Deşi informaţiile în această
privinţă sunt lacunare ori incerte, se poate afirma că încă din cele mai vechi
timpuri, copilul a fost considerat ca o categorie juridică distinctă, cu
drepturi şi răspunderi limitate, care trebuia să beneficieze de un altfel de
tratament juridic. Această diminuare a responsabilităţii a fost consacrată în
primul rând prin dispoziţiile cu caracter penal. De aceea s-a şi spus că
“dreptul minorului”, ca ansamblu coerent de norme juridice, codificat în unele
state, îşi are originea din vechile legislaţii penale, care atenuau răspunderea
copiilor şi adolescenţilor pentru săvârşirea unor fapte considerate
infracţiuni.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Cercetările de istorie a dreptului au scos la iveală faptul că
criteriul de vârstă este avut în vedere doar ca element de compoziţie a
pedepsei, în codul unui sistem de drept bazat pe justiţia privată, în care
ideea de recuperare a prejudiciului prin răscumpărare şi prin echivalenţa
pedepsei cu paguba suferită este predominantă. De exemplu, în dreptul vechilor
evrei, atenuarea pedepsei în cazul unei fapte comise de un copil este
determinată de considerente strict obiective, care aveau în vedere capacitatea
de muncă a vinovatului. Răscumpărarea celui care urma să fie sacrificat
religios pentru fapta săvârşită costa mult mai puţin decât cea a unui adult în
vârstă de pâna la 60 de ani. Mai mult, una dintre cele mai vechi legislaţii ale
lumii, cea babiloniană (codul lui Hammurabi), consideră răspunzător pentru un
prejudiciu nu pe cel care l-a căutat, ci persoana care este aptă de a da
satisfacţie materială victimei sau rudelor acesteia. Neglijarea totală a
criteriului subiectiv privind vinovăţia făptuitorului şi luarea în considerare
numai a elementului obiectiv şi material a fost şi una din cauzele pentru care
pedeapsa se aplică unor grupuri sau colectivităţi şi chiar animalelor şi
cadavrelor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Ideea răspunderii subiective este întâlnită totuşi într-o formă
rudimentară în operele unor filozofi greci. De exemplu, Aristotel consideră că
actele care au fost săvârşite involuntar, de pildă uciderea din culpă, nu
trebuie pedepsite, întrucât nu au fost săvârşite cu intenţie. De pe această
poziţie, el susţine iresponsabilitatea penală a copilului. Aceeaşi teză este
susţinută şi de Platon pentru anumite fapte comise de un copil.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">La romani apare cu mai multă claritate ideea de responsabilitate
determinată de maturizarea fiziologică şi psihică. Legea celor XII Table
consacră pentru aşa-numiţii “impuberi” un regim sancţionator diferit de cel al
adulţilor. Impuber era considerată persoana care nu avea capacitatea de a procrea
din cauza imaturităţii sale biologice. Se poate spune că minoritatea penală,
bazată pe ideea unei răspunderi subiective a făptuitorului pentru fapta sa, îşi
are originea în dreptul şi instituţiile juridice ale statului roman.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În vechiul drept francez se făcea distincţie între copii şi
impuberi. “Copiii – scria Jousse – adică aceia care nu au ajuns încă la vârsta
de 7 ani, fiind incapabili de răutate şi neavând încă destulă minte ca să ştie
ce fac, sunt cu totul scutiţi pentru faptele lor şi prin urmare, chiar când
savârşesc o crimă, nu trebuie pedepsiţi. Şi tot aşa este şi în etatea puţin
depărtată de copilărie... Impuberii, adică cei care au mai puţin de 14 ani (băieţii)
şi 12 ani (fetele) sunt scuzabili, iar dacă acela care a săvârşit crima este
aproape de pubertate, nu este cu totul scuzabil”.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Studiile de drept comparat, referitoare la regimul penal al
minorilor, au pus în evidenţă o serie de similitudini, dar şi de diferenţe
între Franţa şi alte state europene. De exemplu, în Anglia se admitea în principiu
că minorul care nu a împlinit vârsta de 7 ani nu răspunde penal, iar cel între
7 şi 14 ani este pedepsit ca un adult, dacă se dovedeşte că avea capacitea de
a-şi da seama de vinovăţie. În Spania, “Codul din 1263 al lui Alfons al X-lea”
consacră principiul că minorul care nu a împlinit 12 şi respectiv 14 ani, în
cazul fetelor şi respectiv băieţilor, nu era pedepsit penal. De asemenea, se
prevede că minorul care nu a împlinit 17 ani nu putea fi supus torturii şi
beneficia de o răspundere atenuată. O ordonanţă regală din secolul al XV-lea
scuteşte pe minorul de pînă la 20 de ani de pedeapsa galerelor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În Ţările Române, Pravilele lui Matei Basarab din Muntenia şi
Pravila lui Vasile Lupu în Moldova (sec. XVII), prevăd o serie de dispoziţii
prin care se consacră iresponsabilitatea minorului care nu a împlinit 7 ani
(aşa numiţii “coconi”) şi o răspundere atenuată pentru cei în vârstă de până la
12 ani în cazul fetelor şi 14 ani în cazul băieţilor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Sfârşitul acelui veac, cu reformele introduse după Revoluţia Franceză
din 1789, va constitui un model de cotitură în dreptul minorului şi în modul
cum va fi conceput în secolele XIX şi XX sisitemul represiunii judiciare, în
statele europene. De exemplu, Cesare Becarria, Marchiz de Bonesana (1738-1794),
publică în 1766 celebrul său tratat “Despre infracţiuni şi pedepse”, care
constituie în aceeaşi măsură, o critică lucidă a sistemului sancţionator
medieval şi o pledoarie pentru moderaţia şi echitatea pedepselor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În domeniul ştiinţelor medicale, studiile de neurologie, deşi
limitate şi parţial subordonate unor idei preconcepute referitoare la
capacitatea înnăscută a omului de a deosebi binele de rău, stabilesc o serie de
corespondenţe între diferite comportamente sociale anormale şi substratul lor
psihic şi neurologic. Georges Cabanis (1775 – 1808) studiază raporturile dintre
natura fizică şi cea morală, iar Phillipe Pinel (1745 – 1826) introduce ideea
nouă că în toate aberaţiile comportamentale, de la cele antisociale şi până la
cele strict patologice, intervine un proces de dereglare a capacităţii
raţionale, care poate fi corectat printr-un tratament moral. Se punea problema
transpunerii în dreptul pozitiv a unei noţiuni folosite în doctrina juridică a
epocii şi anume aceea de “discernământ”.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În mod implicit, noţiunea de “discernământ” primeşte o conotaţie
evolutivă legată nu numai de gradul de maturizare psihică şi somatică, ci şi de
experienţa socială a făptuitorului. În practica juridică, discernământul a fost
acceptat ca fiind capacitatea unui minor de a înţelege sensul, valoarea, sau
urmările unei anumite acţiuni/inacţiuni concrete şi de a-şi determina şi dirija
în mod normal voinţa în raport cu acea acţiune/inacţiune concretă.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Pe fondul acestor tendinţe generale în dreptul european şi a
condiţiilor consolidării puterii centrale de stat şi elaborării unor legislaţii
unitare, au fost redactate codurile penale moderne, în care tratamentul penal
al minorilor devine obiectul unor reglementări distincte şi derogatorii de la
normele dreptului comun. Este un proces de lungă durată care începe în secolul
al XIX-lea şi se continuă în secolul al XXI-lea. Această evoluţie lentă este
marcată de perioade tranzitorii de stagnare sau de regres, care nu au
împiedicat însă elaborarea şi aplicarea, în unele ţări dezvoltate, a unui sistem
de dispoziţii ce au fost grupate sub denumirea de “drept al minorilor”.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">4.2. </span></b><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">Caracterizarea delincvenţei juvenile<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În general, noţiunea de delincvenţă juvenilă cuprinde o
multitudine de noţiuni, conduite şi situaţii de viaţă care sunt legate între
ele, dar aduse în acelaşi plan prin utilizarea normativului penal.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Termenul de delincvenţă juvenilă se referă la conduitele morale
ale tinerilor care nu au împlinit încă vârsta de 18 ani (vârsta majoratului în
majoritatea statelor lumii) şi la diferite forme de comportament, precum şi la
diferite categorii de minori sau adolescenţi:</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- cei ce încalcă legea penală (adevăraţii delincvenţi);<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- cei abandonaţi de părinţi sau educatori şi care se integrează în
unele anturaje nefaste cu potenţial delincvent;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- cei ce au fugit de la domiciliu sau din mediul şcolar ca urmare
a aplicării unei pedepse aspre, brutale, şi vagabondează prin diferite locuri;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- cei ce au nevoie de protecţie şi îngrijire din mai multe motive
(dezorganizarea familiei, decesul părinţilor, manifestarea tulburărilor de
comportament).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Pentru a fi clasificaţi ca fiind delincvenţi, tinerii trebuie să
manifeste un comportament a cărui natură delictuală nu se poate defini decât
prin consecinţele sale. Dacă acea consecinţă nu s-a produs, atunci tânărul nu
poate fi decât un potenţial delincvent, ce este sancţionat totuşi în mod
preventiv (masuri disciplinare, internare, supraveghere, încredinţare). Putem
trage concluzia că delincvenţa juvenilă, în ansamblul ei, nu este altceva decât
consecinţa absenţei sprijinului moral oferit de adult, a lipsei de protecţie şi
îngrijire primite în familie, a eşecului activităţii de educaţie morală primită
în şcoală.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Un minor delincvent este, de fapt, o victimă şi nu un vinovat
conştient de responsabilităţile ce i se impută.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Delincvenţa juvenilă apare astfel, ca un efect al lipsei de
responsabilitate din partea părinţilor şi a familiei, a educatorilor, a
factorilor răspunzători de formarea conduitei morale a tânărului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În unele ţări, în lucrările de sociologie a devianţei, termenul de
delincvenţă juvenilă sau fenomen delictual se referă strict la ansamblul
abaterilor şi încălcărilor normelor juridice penale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">De asemenea, în cadrul legislaţiei penale a diferitelor ţări,
crima (infracţiunea) se deosebeşte de delincvenţa juvenilă prin faptul că prima
intră sub incidenţa dreptului penal, iar a doua referindu-se la delictele
civile sau penale comise de tineri.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În ţara noastră, conform Codului Penal şi legilor penale speciale
pentru desemnarea ansamblului de acte şi fapte penale sancţionate, comise de
minori, dar şi de adulţi, este folosită noţiunea de infracţionalitate (fenomen
infracţional), care poate fi utilizată interşanjabil cu noţiunea de
delincvenţă. Din punct de vedere strict juridic, un comportament
delincvenţional este definit ca un tip de conduită ce încalcă legea, privită ca
ansamblu de reguli normative, edictate şi aplicate de către autoritatea statal
– politică.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Unii autori, pornind de la caracteristicile comune ale acestei
forme particulare de devianţă, manifestate în societate, disting următoarele
trăsături ale delincvenţei:</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- violarea unei anumite legi (penală, civilă, militară) ce
prescrie acţiuni şi sancţiuni punitive împotriva celor ce o încalcă;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- manifestarea unui comportament contrar conduitelor morale ale
grupului, fie ele formale sau informale, implicite sau explicite;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- săvârşirea unei acţiuni antisociale ce are un caracter nociv
pentru indivizi şi grupurile din care fac parte aceştia.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Perspectiva juridică nu poate realiza o delimitare strictă între
comportamentul delictual al tinerilor şi particularităţile comportamentului
infracţional al adulţilor, deoarece ea nu permite identificarea cauzelor, ci
doar fixarea unui set de criterii cu ajutorul căruia putem face distincţia
între o conduită ilicită, deviantă de la norma legală şi un comportament
normal, acceptat în societate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Din acest motiv, noţiunea de delincvenţă juvenilă este confundată
adesea cu cea de criminalitate (infracţionalitate), de unde şi existenţa unor
ambiguităţi în ceea ce priveşte termenii: delict, infracţiune, delincvenţă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În articolul 17 din Codul Penal se prevede că „ infracţiunea este
o faptă ce prezintă pericol social, săvârşită cu vinovăţie şi prevăzută de
legea penală.”</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"> </span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Se poate observa de aici că o faptă poate deveni infracţiune doar
dacă dobândeşte anumite trăsături: să prezinte pericol social, să fie săvârşită
cu vinovăţie şi să fie prevăzută de legea penală. Prima trăsătură a
infracţiunii, aceea de pericol social, se referă la aspectul material sau
obiectiv al infracţiunii, a doua priveşte latura morală sau subiectivă, iar a
treia are în vedere aspectul legal al infracţiunii (incriminarea).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În consecinţă, când ne referim la termenul de delincvenţă juvenilă
trebuie să cunoaştem sensul în care dorim să utilizăm această noţiune: dacă o
utilizăm pentru a desemna o conduită ce este dependentă de competenţa oficială
a sistemului penal, ea nu implică şi evaluarea măsurii în care această conduită
este sau nu indezirabilă. Dacă din punct de vedere normativ „caracterul
indezirabil poate fi, dar nu înseamnă că şi este, o condiţie esenţială a
incriminării, aceasta nu implică să fie si o condiţie a faptelor ca atare.”</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Caracterul indezirabil al faptelor imputabile unui adolescent este
şi el produsul unei percepţii generale a publicului în legătură cu noţiunea de
delict sau infracţiune, ce trebuie să intre sub incidenţa legii şi să fie
sancţionate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Astfel, comportamentul de evadare, fuga din familie, numită de
legislaţia pentru minori „vagabondaj”, pot fi considerate uneori ca făcând
parte dintr-un comportament normal, bazându-se pe multiplele motivaţii legate
de conflictele cu familia, cu părinţii sau educatorii, sau chiar de tendinţa de
a se aventura, tipică vârstei adolescentine. Furtul de bunuri poate reprezenta
iarăşi un act cu ajutorul căruia adolescentul îşi afirmă curajul şi gustul
pentru risc sau pur şi simplu, o acţiune întâmplătoare, favorizată de o anumită
„ocazie”.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Din aceste motive, „cariera infracţională” a unui adolescent nu se
aseamănă cu cea a unui adult, faptele sale ilicite putând fi cauza unei greşeli
ale educatorului în procesul de educaţie şi nu motivaţii antisociale ale
tânărului făptuitor. Scopul legislaţiei nu este de a trata şi sancţiona
delincventul adolescent ca pe cel adult, ci mai degrabă de a-l reeduca şi
proteja, deşi noţiunea de culpabilitate se menţine aceeaşi în ambele cazuri.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În sensul general juridic, delincvenţa juvenilă include acele
încălcări ale normelor de convieţuire socială ce afectează mai mult ordinea
publică, drepturile şi îndatoririle colectivităţii, decât relaţiile particulare
dintre indivizi.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">E. H. Sutherland</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;">7 </span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">considera
că un comportament infracţional comportă următoarele caracteristici:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- prezintă o intenţie antisocială deliberată, urmărind un scop
distructiv;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- are consecinţe antisociale – prejudiciază interesele societăţii;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- cuprinde fuzionarea intenţiei cu acţiunea culpabilă;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- fapta este probată juridic şi poate fi sancţionată ca atare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În anul 1955, are loc primul Congres al Naţiunilor Unite pentru
Prevenţia Criminalităţii şi Tratamentul Delincvenţilor. Toţi participanţii au
fost de acord că este imposibil să se ajungă la o definiţie lipsită de echivoc
a termenului de delincvenţă ca atare, datorită ambiguităţilor şi confuziilor
asociate noţiunii de delincvenţă juvenilă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Există, în acest sens, trei tipuri de interpretări:</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">1) juridică – în sensul strict al termenului, minorul sau tânărul
începând de la o vârstă au o anumită responsabilitate penală;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">2) formulată în termeni de inadaptare socială – diferite categorii
de minori sau tineri se confruntă cu o serie de dificultăţi de adaptare psihică
şi socială;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">3) formulată în funcţie de ameninţările la adresa minorilor –
aceştia pot fi supuşi unor rele tratamente sau abuzului sexual în interiorul
sau în afara familiei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Mai mulţi sociologi, printre care şi S. Rubin</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;">9 </span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">lucrează cu noţiunea de delincvenţă
juvenilă chiar şi în cazul copiilor care n-au comis acte de natură penală, ci
se află în situaţia de a avea nevoie de protecţie socială, întrucât sunt
abandonaţi, neglijaţi sau maltrataţi Conform Codului Penal, în România, limita
de vârstă de la care un minor răspunde penal pentru fapte ilicite comise, este
de 16 ani. Astfel, un minor care are vârsta de 14 ani nu răspunde penal, iar un
minor care are vârsta cuprinsă între 14 şi 16 ani răspunde penal numai dacă se
stabileşte că a săvârşit fapta cu discernământ, deci este responsabil chiar şi
pentru această vârstă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În concluzie, un minor poate fi considerat delincvent dacă
conduitele lui necesită măsuri speciale de supraveghere, dacă se sustrage în
mod repetat controlului parental sau educaţional, dacă îşi abandonează căminul
familial, dacă nu mai frecventează in mod regulat şcoala, dacă actele sale
încalcă morala, sănătatea şi bunăstarea sa ori a altor persoane, dacă încalcă
legi penale etc.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Pentru a fi definite ca delincvente, actele comise de un minor
trebuie sa întrunească trei condiţii principale, care par a avea un caracter
general:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- să fie comise de persoane care au vârsta stabilita de lege;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- să fie considerate ca acte ilicite de către părinţi, educatori
sau alte persoane;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- să ajungă la cunoştinţa autorităţilor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Definiţiile date termenului de delincvenţă juvenilă necesita unele
revizuiri şi adăugiri, pentru a se evita identificarea comportamentelor
deviante ale minorilor, normale în perioada adolescenţei, cu conduite infracţionale
persistente, caracterizate de motivaţii antisociale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Amploarea fără precedent a mişcărilor contestatare ale tineretului
în lumea contemporană, proliferarea “subculturilor” nonconformiste şi
protestatare specifice acestei categorii de vârstă şi contribuţia hotărâtoare a
tinerei generaţii la schimbările profunde care au modificat structura
social-politică a societăţilor din Europa de Est reprezintă o problemă de un
deosebit interes pentru cercetarea ştiinţifică.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În trecut, diviziunea strictă a rolurilor familiale (tatăl ca şef
necontestat al familiei, mama ca factor de echilibru şi afectivitate, copilul
ca obiect pasiv al unei educaţii bazate pe valori conformiste şi utilitariste)
facilita formarea personalităţii tânărului şi integrarea sa în viaţa socială şi
totodată permitea ca acest proces să se desfăşoare relativ uşor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În prezent, ca urmare a bulversării tradiţiilor şi valorilor,
funcţia de educaţie morală nu se mai localizează strict la nivelul grupului
familial, iar dispersarea procesului de socializare între mai multe instituţii
sociale face ca procesul educativ să devină parte integrantă a unui program
comun de acţiune elaborat de întreaga societate, direct sau indirect. În
consecinţă, procesul educativ a fost perturbat, a devenit mai puţin eficient,
iar tineretul a devenit mai libertin, se revoltă mai uşor contra interdicţiilor
impuse de vârsta copiilor, afirmându-şi dreptul la o identitate proprie şi la o
mai mare autonomie morală.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Psihologii şi sociologii au descoperit că există o creativitate
tipic adolescentină, al cărei conţinut contradictoriu se evidenţiază în
multiple conduite de protest sau ostilitate contra autorităţii adultului,
într-o serie de acte agresive pe care aceştia le califică, în raport cu
încălcarea normei morale, ca acţiuni deviante.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Ca fenomen marcat de încălcarea normelor, devianţa nu se manifestă
doar în planul moral. Ea înscrie pe tineri în aria nonconformismului, a
delincvenţei, a inadaptării sociale cu substrat psiho-patologic, în funcţie de
tipul de normă încălcată. Plasat de cele mai multe ori în aria inadaptării
sociale, a tulburărilor de comportament şi personalitate, fenomenul de
delincvenţă juvenilă implică o serie de analize complexe. Cel mai frecvent,
aceste procese au fost puse în sarcina anumitor procese sociale oscilante,
uneori convulsive. Această ipoteză se bazează pe ideea că, dacă delincvenţa ar
avea doar cauze biologice şi psihologice, ea ar trebui să fie, din punct de
vedere cantitativ, relativ constantă. Între procesele cauzale luate în
considerare, criminologii şi sociologii au reţinut, în mod deosebit, procesele
dezorganizării sociale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Anomia</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"> </span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">(de la termenul grecesc
“a nomos” – fără norme) reprezintă o stare specifică societăţilor dezorganizate
social, zguduite de revoluţii sau crize sociale profunde, în urma cărora se
amplifică tendinţele de devianţă socială iar modelele sociale devin confuze.
Pentru unii tineri, starea anomică este resimţită ca un conflict între
structura personalităţii lor în formare şi reperele normative care le
orientează conduita, ca o contestare a valorilor educaţiei paternaliste şi a
oricărui alt tip de normă care nu ţine seama de nevoile lor de creativitate şi
afirmare activă în viaţa socială. Absenţa unor standarde precise, a unui ghid
valoric clar este resimţită ca o stare de angoasă, de dezorientare şi
inadaptare socială, ceea ce face din adolescent un “marginalizat” sau un
deviant.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Conceptul de “anomie” a fost utilizat şi de R.K. Merton, sociolog
american, care îi conferă sensuri noi.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"> </span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În opinia sa, ordinea socială este stabilă atunci când există un
echilibru între scopurile care urmează a fi atinse şi mijloacele legitime
pentru a le realiza. Devianţa şi criminalitatea reprezintă reacţia individului
faţă de neconcordanţa dintre scopurile vehiculate şi valorizate de societate şi
mijloacele disponibile în acest sens. Pentru a-şi atinge idealul, individul
recurge inclusiv la acţiuni ilicite. Cu atât mai mult, tinerii aparţinând
grupurilor defavorizate sunt expuşi drumului spre delincvenţă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">A educa un adolescent în sensul moral, din punct de vedere
pedagogic, înseamnă să-i dezvolţi acestuia anumite trăsături comportamentale şi
să-l faci să se adapteze la constrângerile şi interdicţiile mediului social.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Jean Piaget consideră că această adaptare la mediul fizic şi
social reprezintă „ un echilibru între două mecanisme indisociabile –
asimilarea şi acomodarea, a cărui cucerire durează în tot cursul copilăriei şi
al adolescenţei, şi defineşte structura proprie a acestor perioade ale
existenţei.”</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Pentru a găsi acest echilibru, orice adolescent dezvoltă în plan
moral o serie de conduite originale, oscilatorii, cu ajutorul cărora asimilează
conţinutul normativ al cerinţelor exterioare şi-şi acomodează acţiunile sale
morale la constrângerile şi tabuurile ce definesc aceste cerinţe.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Dacă până la o anumită vârstă, respectiv până la adolescenţă,
orice copil nu face altceva decât să se supună la regulile stabilite de adult,
odată cu perioada maturizării adolescentine, aceste reguli stabilite de adult
sunt înlocuite cu o „morală” a „idealurilor”, a „valorilor” ce determină
aprecierea propriei conduite.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">De cele mai multe ori, acţiunile şi comportamentele adolescentului
(limbajul, raporturile cu adulţii şi cu anturajul) sunt contradictorii cu
valorile moralei cu care adolescenţii ar trebui să-şi construiască propriul lor
univers normativ.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Văzută de către un adult, această contradicţie, încălcare a
moralei ideale reprezintă o „imoralitate” din partea adolescentului. Printre
aceste „imoralităţi” (acte comportamentale negative) se numără: violenţa
fizică, agresivitatea limbajului, indisciplina în mediul familial sau în cel
şcolar, fumatul, consumul de alcool, antrenarea într-o activitate ilicită.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Aceste acte indisciplinare nu reprezintă întotdeauna o faptă
penală în adevăratul sens al cuvântului, ci sunt acţiuni ce violează, încalcă
normele de convieţuire morală. În ansamblul lor, aceste manifestări agresive
reprezintă nişte modalităţi de respingere a autorităţii adultului, prin care
adolescentul îşi poate manifesta ostentativ independenţa şi autonomia morală,
în condiţiile existenţei unei personalităţi caracterizate prin imaturitate şi
labilitate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Aceste fapte, ce nu aduc prejudiciu valorilor sociale, ca în
situaţiile încălcării prin mijloace infracţionale a normelor de natură
juridică, ci afectează „ doar modul de respectare a principiilor moralei
convenţionale şi coercitive impuse de adult, se circumscriu sferei aşa-numitei
”devianţe cu caracter moral”.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Acest tip de devianţă, apare în cazul adolescenţilor cu tulburări
grave de personalitate în perioada de maturizare, datorită existenţei unui
climat inadecvat şi unor erori educative ce împiedică adaptarea acestora la
exigenţele normative impuse. Datorită acestei neadaptări, adolescenţii pot avea
un slab randament şcolar, pot fi indisciplinaţi, pot manifesta atitudini
negative faţă de părinţi, şcoală, cadre didactice, colegi, faţă de ceilalţi
indivizi din societate, îşi pot petrece timpul liber în mod necorespunzător si
nu participă la activităţile educative ce se desfăşoară în mediul şcolar.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Unii specialişti consideră aceste acţiuni ca fiind acte negative
ce aparţin unei manifestări predelincvente<i>, </i>doar în cazul în care se
poate aprecia că se face trecerea treptată de la conduita deviantă la cea
infracţională, bine structurată.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Din punct de vedere criminologic, devianţa penală din România,
care, aşa cum subliniază statisticile judiciare, s-a amplificat în perioada
post-decembristă, se datorează atât devalorizării sistemului normelor sociale în
vigoare, cât şi decalajului existent între scopurile dezirabile şi mijloacele
legitime prin care acestea se pot realiza.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Cei mai mulţi se manifestă printr-o formă de devianţă care nu
încalcă legea penală: agresivitatea limbajului, nonconformism în ţinută,
indisciplină, fuga de mediul familial şi şcolar, consum de alcool, fumat,
anturaje dubioase, etc.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Delincvenţa juvenilă, în ansamblu, este consecinţa absenţei
sprijinului moral şi material oferit de adult, a lipsei de protecţie şi
îngrijire primite din familie, a eşecului activităţii de educaţie primite la
şcoală etc. În multe cazuri, minorul delincvent este o victimă şi nu un vinovat
conştient de responsabilităţile ce-i revin. El nu are conştiinţa inadaptării
sale la cerinţele normative, trăind o experienţă socială diferită de cea a
adultului. Dacă în cazul conduitei infracţionale a adultului sunt specifice
profunde semnificaţii antisociale, ele lipsesc la adolescentul deviant,
reprezentând adesea rezultatul întâlnirii întâmplătoare între o personalitate
imatură şi labilă din punct de vedere moral, şi o ocazie delictuală cu o
anumită semnificaţie.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">De aceea, evaluarea delincvenţei juvenile ca fenomen trebuie să
ţină seama de multiple elemente explicative, între care: eşecul socializării,
absenţa identificării cu modelele morale autentice, declinul funcţiilor
educative tradiţionale ale familiei, insecuritatea afectivă, constituirea unor
subculturi care inversează sensul normelor sociale, tulburările de comportament
cu sau fără substrat patologic, situaţiile anomice din perioadele de criză
socială.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În concluzie, noţiunea de devianţă socială desemnează în înţelesul
său cel mai general, neconformitatea, abaterea sau înlăturarea normelor şi
regulilor sociale. Ea include ansamblul comportamentelor şi conduitelor care
violează aşteptările instituţionalizate, adică acele aşteptări care sunt împărtăşite
sau recunoscute ca legitime. Un comportament deviant este, deci, un
comportament “atipic”, care se îndepărtează sensibil de la poziţia standard şi
transgresează normele şi valorile acceptate şi recunoscute în cadrul unui
sistem social. În ansamblul normelor de devianţă socială se include şi
delincvenţa, care afectează cele mai importante valori şi relaţii sociale
protejate de normele juridice cu caracter penal. Ea reprezintă ansamblul
actelor şi faptelor care, violând regulile juridice penale, impun adoptarea
unor sancţiuni negative din partea agenţilor specializaţi ai controlului
social.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În registrul multiform al devianţei, delincvenţa (sau
infracţionalitatea, după probarea juridică) reprezintă forma cu gradul cel mai
ridicat de periculozitate. Trăsăturile ce o deosebesc de formele simple ale
devianţei se referă la faptul că, în primul rând este violată o anumită lege
(penală, civilă etc.). Această încălcare este însoţită de săvârşirea unei
acţiuni antisociale, ce reprezintă un pericol material sau moral pentru
ceilalţi membri ai societăţii. Astfel că delincvenţa nu se mai defineşte în
funcţie de reacţia celorlaţi membrii ai societăţii sau în funcţie de o
“etichetă”, ci ea se află în raport juridic cu valorile sociale.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Prin termenul de delincvenţă juvenilă se înţelege ansamblul
abaterilor şi încălcărilor de norme sociale, sancţionate juridic, savârşite de
minorii până la 18 ani.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Fenomenul delincvenţei prezintă aspecte şi forme diferite, în
funcţie de săvârşirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor penale comise de
diferiţi indivizi. Pe baza acestor criterii, literatura de specialitate
juridică face distincţie între următoarele tipuri de delincvenţa:</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">a) </span><b><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,BoldItalic'; font-size: 16pt;">delincvenţa reală </span></i></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">–
alcătuită din totalitatea manifestărilor antisociale cu caracter penal ce s-au
comis sau au avut loc în realitate (indică „cifra neagră” a delincvenţei);<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">b) </span><b><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,BoldItalic'; font-size: 16pt;">delincvenţa descoperită </span></i></b><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">– </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">reprezentată
numai de acea parte a faptelor antisociale cu caracter penal săvârşite şi care
au fost identificate de către organele specializate ale societăţii; ea este mai
mică decât cea reală pentru că nu toate faptele penale comise de indivizi sunt
identificate (infracţiuni ce au autori „necunoscuţi”);<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">c) </span><b><i><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,BoldItalic'; font-size: 16pt;">delincvenţa judecată sau legală </span></i></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">– acea
parte a delincvenţei descoperite care este judecată şi sancţionată de către
instanţele specializate ale statului; este posibil ca unele fapte săvârşite şi
descoperite să fie amnistiate sau graţiate şi de aceea este mai mica ca
delincvenţa descoperită.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Delincvenţa reală sau săvârşită prezintă cea mai mare importanţă
pentru evaluarea stării de infracţionalitate, deoarece ea exprimă încălcările
reale ale normelor juridice penale, ca şi periculozitatea socială reală a
tuturor manifestărilor antisociale dintr-o societate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">4.3. Minorit</span></b><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">atea în cadrul reglementărilor Codului penal şi Codului de
procedură penală din România<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Ca formă a devianţei penale, delincvenţa juvenilă reprezintă
ansamblul conduitelor aflate în conflict cu valorile ocrotite de norma penală.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Perspectiva juridică nu poate opera delimitări tranşante între
specificul conduitei delincvente a tinerilor şi particularităţile
comportamentului infracţional al adulţilor, deoarece ea nu permite
identificarea cauzelor, ci doar fixarea unui criteriu cu ajutorul căruia se
face deosebirea între o conduită ilicită şi una licită, socialmente acceptată.
Din această cauză, noţiunea de delincvenţă juvenilă se confundă, de cele mai
multe ori, cu aceea de criminalitate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Legea 3/1970 privind regimul ocrotirii şi sancţionării unor
categorii de minori stabileşte concepţia fundamentală privind ocrotirea şi
reeducarea copiilor şi adolescenţilor care, săvârşind fapte antisociale şi
fiind lipsiţi de discernământ nu răspund penal, fiind totuşi sancţionaţi, chiar
dacă într-o formă mai blândă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Investigarea cazurilor acestora arată faptul că, în marea lor
majoritate ei nu sunt nici infractori înrăiţi, nici elemente marginale
irecuperabile ci, pur şi simplu, copii în derivă, lipsiţi de beneficiile
educaţionale ale unui mediu familial favorabil şi care, datorită stilului
educativ deficitar al părinţilor lor şi eşecului procesului de resocializare
familială, au ajuns să comită fapte antisociale. Altfel spus, ei nu sunt
vinovaţi în mod conştient ci sunt minori-victime ale greşelilor propriilor
părinţi. Dosarele lor relevă că cele mai multe dintre faptele lor antisociale
au la bază tendinţa de evaziune dintr-un mediu familial dezorganizat, lipsit de
resurse afective sau morale şi caracterizat de un stil de educaţie
necorespunzător.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Din punctul de vedere al normei penale se recunoaşte că aceste
fapte nu pot fi imputabile minorilor datorită lipsei lor de discernământ. Din
perspectiva legii penale, nu este suficientă stabilirea gradului de vinovăţie a
unui adolescent care a încălcat normele penale, ci apare necesară evidenţierea
gradului său de maturitate în perceperea caracterului antisocial al faptelor
săvârşite adică evaluarea atitudinilor şi motivaţiilor sale faţă de aceste
fapte.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Una din cele mai importante categorii juridice cu care operează
dreptul penal este aceea de responsabilitate, care exprimă un grad de angajare
a individului în procesul interacţiunii sociale, prin asumarea consecinţelor faţă
de rezultatul faptelor sale. Spre deosebire de această noţiune, cea de
răspundere indică corolarul responsabilităţii, impus din exterior, răspunderea
intervenind post-factum, ca urmare a nerespectării prescripţiilor legale.
Responsabilitatea presupune, însă, capacitatea individului de a înţelege
caracterul faptelor sale şi de a fi stăpân pe ele, de a le înţelege semnificaţia.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Prin urmare, infracţiunea, pe lângă trăsătura pericolului social
este caracterizată de lege şi printr-o trăsătură de natură subiectivă, constând
în vinovăţia făptuitorului. Aceasta presupune ca fapta să fie expresia unei
anumite atitudini psihice a subiectului, în ceea ce priveşte dorinţa de a o
săvârși şi conştiinţa caracterului şi urmărilor acesteia. Cu alte cuvinte,
pentru ca o faptă să constituie infracţiune, să atragă aplicarea unei pedepse,
nu este suficient ca ea să aparţină material făptuitorului, ci trebuie să fie
imputabilă acestuia.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Potrivit art. 19 alin. 1 C. Pen. vinovăţia există “atunci când
fapta care prezintă pericol social este săvârşită cu intenţie sau din culpă”.
Vinovăţia implică, aşadar, acţiunea a doi factori inerenţi vieţii psihice a
persoanei pe de-o parte, conştiinţa sau factorul intelectiv, iar pe de altă
parte, voinţa sau factorul volitiv. Aspectul intelectiv presupune capacitatea
individului de a înţelege pericolul social al faptei comise şi urmările produse
prin săvârşirea ei, iar aspectul volitiv exprimă capacitatea de a dori
săvârşirea faptei în vederea atingerii unor scopuri sau interese bine
delimitate. Desigur că în absenţa acestor elemente ne aflăm în prezenţa unei
incapacităţi penale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Noţiunea de discernământ nu este expres definită de legiuitor,
singura precizare referindu-se la faptul că, până la proba contrarie, orice
individ care a săvârşit o faptă penală se presupune că a acţionat cu
discernământ (cu excepţia minorilor care nu au împlinit 16 ani), având în consecinţă
responsabilitate şi putând fi tras la răspundere penală. În teoria penală,
discernământul este considerat a fi “capacitatea subiectului de a înţelege şi
a-şi manifesta în mod conştient voinţa în raport cu o anumită faptă concretă”,
în timp ce pentru psihiatri el reprezintă o “aptitudine de a deosebi binele de
rău, licitul de ilicit, legalul de ilegal, de a distinge, prevedea şi anticipa
faptele proprii şi de a alege soluţii morale”.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Alte definiţii se referă la discernământ ca la o constantă a
psihicului care acoperă întreaga personalitate, constând în adaptarea eficientă
la mediu, capacitatea de înţelegere, de acţiune şi autocontrol, acceptarea
normativităţii, realizarea conştiiţei de sine etc.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Legea penală română (art. 50 C. Pen) consacră faptul că, până la o
anumită vârstă, minorii nu răspund penal deoarece prezintă o insuficientă
maturizare psihică, neputând să-şi dea seama de caracterul antisocial şi
periculos al faptelor comise sau să fie receptivi faţă de sancţiunile penale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În consecinţă, utilizând drept criterii ale răspunderii penale
vârsta şi discernământul, legiuitorul a stabilit (art. 99 C. pen.) trei
categorii de minori:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">a) minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani şi nu răspund
penal pentru faptele comise, întrucât, în favoarea lor operează o prezumţie
absolută a lipsei de discernământ;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">b) minorii care au împlinit vârsta de 14 ani dar nu au depăşit
vârsta de 16 ani răspund penal numai dacă se dovedeşte că au săvârşit fapta
penală cu discernământ. Această prezumţie este însă relativă, putându-se dovedi
că în momentul săvârşirii faptei nu aveau discernământul necesar, deci fiind în
imposibilitatea de a aprecia corect caracterul şi consecinţele socialmente
periculoase ale faptei;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">c) minorii care au împlinit vârsta de 16 ani şi care răspund penal.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În mai multe ţări, limita de vârstă de la care un minor sau un
tânăr încetează de a mai fi considerat delincvent, pentru a fi definit ca un
infractor adult, este vârsta de 18 ani. În majoritatea statelor americane,
limita de vârstă da la care un minor poate fi judecat la fel ca un adult, este
de 18 ani, iar în alte state, această limită poate coborî până la 16 ani.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În Olanda, minorii care au vârsta de 12 ani pot fi deja
sancţionaţi în cadrul unui regim special, în timp ce în Belgia vârsta
responsabilităţii penale este cea de 18 ani. În Germania, tinerii care au
vârsta de 20 de ani sunt judecaţi de către tribunale speciale pentru tineri,
spre deosebire de ţările scandinave unde tinerii în vârstă de 15 ani, şi de
Anglia, unde tinerii de 18 ani sunt judecaţi de către tribunalele pentru
adulţi. În Austria, în anul 1989, s-a încercat decriminalizarea delictelor
comise de tineri cu vârsta între 14 şi 15 ani.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">4.4 </span></b><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">Consideraţii privind criminalitatea juvenilă din România<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Fenomenul infracţional este una din marile probleme sau tragedii
ale omenirii. Radiografia acestuia evidenţiază în limbajul datelor statistice
că în majoritatea statelor, îndeosebi a celor dezvoltate, un segment important
din numărul faptelor antisociale este rezultatul acţiunilor ilicite desfăşurate
de persoane din generaţia tânără, fapt ce creează îngrijorare cu privire la
perspectivele deloc îmbucurătoare pentru viitorul moralităţii vieţii publice.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Analiza delincvenţei juvenile în perioada de tranziţie a României
nu poate fi făcută în afara fenomenului infracţional global, ori fără a lua în
considerare contextul social, economic, politic şi cultural din această
perioadă. De asemenea, acestă analiză nu poate eluda comparaţia cu perioada
anterioară anului 1990, cu toate că se afirmă că realitatea infracţională din
acea perioadă ar fi fost premeditat deformată, prin trucarea tehnicilor de
raportare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Începând cu anul 1990, delincvenţa juvenilă s-a înscris pe o
traiectorie ascendentă. Raportul infracţiuni – infractori indică faptul că
minorii au săvârşit cel puţin două fapte penale fiecare. Ponderea infractorilor
minori în totalul autorilor de fapte penale reprezintă aproape o treime.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Analiza tipurilor de infracţiuni săvârşite de minori evidenţiază
faptul că cele mai frecvente fapte penale rămân furturile din avutul public şi
particular, înregistrându-se o îngrijorătoare creştere a faptelor antisociale
cu un pericol social ridicat. Nu puţine sunt situaţiile când minorii săvârşesc
infracţiuni deosebit de grave ca omoruri, tentative de omor, loviri cauzatoare
de moarte, tâlhării şi violuri, după cum furturile pe care le săvârşesc
dovedesc multa ingeniozitate şi îndrăzneală: se manifestă o recrudescenţă a
infracţiunilor îndreptate împotriva vieţii şi integrităţii corporale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Cele mai multe infracţiuni s-au săvârşit în mediul urban şi peste
50% dintre acestea s-au comis cu participarea ori sub îndrumarea unor adulţi,
de regulă infractori recidivişti.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Furturile reprezintă un domeniu preferat de acţiune pentru
infractorii minori. Deşi ca mod de operare aceste infracţiuni sunt asemănătoare
celor săvârşite de majori, totuşi ele au şi anumite particularităţi:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- minorii manifestă o anumită fantezie în conceperea furturilor,
în sensul că operează prin pătrundere în locuri inaccesibile unor infractori
majori;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- inconştienţa, lipsa de maturitate, le dau uneori un curaj
deosebit în folosirea unor procedee periculoase de escaladare, coborâre de la
înălţimi mari, pătrundere prin canale şi instalaţii de termoficare, dislocarea
unor porţiuni de acoperiş etc.;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- adesea se inspiră din filmele pe care le văd la televizor;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- imaturitatea lor îi determină să nu manifeste prea multă grijă
pentru a-şi proteja urmele, ceea ce duce la rapida lor descoperire;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- manifestă multă precipitare în a se descotorosi de bunurile
furate, astfel încât pot fi întâlniţi la puţin timp după comiterea faptei
oferind spre vânzare bunurile însuşite.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Vagabondajul constituie un fenomen de mare amploare, prezent în
etapa actuală a societăţii româneşti. Ponderea pe sexe în cadrul acestui
fenomen este de aproximativ 70% băieţi şi 30% fete, cu vârste între 10 şi 14
ani, în majoritate aflaţi în stare de abandon şcolar, mulţi dintre ei fiind
analfabeţi. Sunt caracterizaţi prin conduite voiajere. Majoritatea băieţilor
provin din case de copii sau din familii numeroase, în special rromi. Fetele
provin din familii dezorganizate, sunt abuzate sexual, se prostituează, se
droghează, trăiesc din furturi, utilizează drept locuri de refugiu staţiile de
metrou, sălile de aşteptare din gări, garnituri feroviare, instalaţii de
canalizare, case părăsite sau în construcţie etc.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Devianţa penală care s-a amplificat în perioada de după 22
decembrie 1989 pare să-şi aibă originea, în primul rând, în evenimentele
violente care au avut loc atunci. Să nu uităm că aceste evenimente au mai
primit şi denumirea de “revoluţie a tinerilor”, dându-se sintagmei o conotaţie
pozitivă. Ulterior, au apărut şi efectele secundare şi chiar perverse.
Adolescenţii sau chiar copiii care participau la barajele de pe străzi, la
percheziţionarea adulţilor ori la alte acţiuni, unii dintre ei primind chiar
arme de foc de la adulţi iresponsabili, şi-au imaginat că aşa este bine şi aşa
trebuie să fie şi pe viitor.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"> </span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">S-a
produs o dezinhibare psihică la nivel de masă, care avea să-şi pună ulterior
amprenta pe o largă paletă de comportamente juvenile, de data aceasta având
conotaţie negativă: ireverenţa faţă de părinţi şi cadre didactice, dezinteresul
faţă de procesul de învăţământ, evaziune din mediul familial, dispreţul faţă de
bunurile materiale şi spirituale create “înainte”.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Întrucât societatea este condusă, totuşi, de adulţi, tinerii au
suferit o deziluzie consecutivă: au constatat că între scopurile sociale
dezirabile, visele şi ideile măreţe, dar fără nici o fundamentare socială ori
economică sunt specifice acestei vârste, şi mijloacele legitime de realizare a
lor, există deseori o diferenţă, care uneori este insurmontabilă. La
exacerbarea acestui conflict a contribuit şi o anumită doză de confuzie în
alegerea unui model comportamental. Conflictul este resimţit mai acut de acei
minori care n-au beneficiat de circumstanţe favorabile în mediul familial şi
social de dezvoltare, procesul fiind distorsionat de o serie de carenţe şi
eşecuri educaţionale. Este unul din aspectele sub care se înfăţişează aşa
numitul fenomen de “anomie” la care am mai făcut referire în cadrul acestei
lucrări şi care constă în discrepanţa şi conflictul dintre obiectivele şi
scopurile care rezultă din modelele de viaţă pe care o societate le propune
membrilor săi pe de o parte, şi mijloacele legitime care sunt puse la
dispoziţia lor pentru atingerea acestor scopuri. De multe ori, pentru
realizarea acestor scopuri, mulţi indivizi sau chiar grupuri sociale folosesc
mijloace nelegitime şi interzise prin norme sociale cu caracter moral, juridic,
politic sau religios. Ignorarea acestor norme şi considerarea că orice mijloc
este bun pentru realizarea obiectivelor urmărite duce la apariţia fenomenului
de anomie, care constă în principal dintr-o încercare, reuşită sau nu, de a se
adapta prin mijloace nepermise la modelele de reuşită socială pe care
societatea le instituie ca valori predominante. În societăţile moderne în care
prevalează modelele de reuşită economică subordonate accentului deosebit şi
aproape exclusiv pus pe vaorile materiale, devianţa de la normele consacrate de
comportare, devine în absenţa sau diminuarea funcţiilor de control social
specifice oricărei colectivităţi umane organizate, reguli paralele de
comportare. Existenţa modelelor normative paralele şi contradictorii, care
influenţează concomitent conduitele individuale şi colective, a fost denumită
fenomenul de “paranomie”. Este o formă de duplicitate normativă care poate
marca şi influenţa procesul de socializare şi dezvoltarea morală a minorilor în
familiile de origine sau în alte grupuri de apartenenţă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Perturbările la care ne referim s-au produs la nivelul celor mai
importante grade de socializare a tânărului: familia, şcoala şi mediul social.
Aceste nivele se află întotdeauna în plină interacţiune, astfel încât
perturbarea unuia afectează echilibrul celorlate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Familia a fost afectată puternic de stresul schimbărilor sociale
majore care au condus la stări emoţionale cu repercusiuni grave asupra celulei
de bază a societăţii. Stresul politic mai întâi şi stresul economic ulterior
(şomajul, inflaţia, scăderea nivelului de trai), au determinat disfuncţii în
organizarea vieţii de familie, lipsă de comunicare, tensiuni conjugale,
alcoolism, indiferenţă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Efectele acestor atitudini sunt amplificate de faptul că tinerii
le resimt mai ales ca o atitudine directă la adresa lor, reacţionând în
consecinţă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Situaţia este şi mai gravă atunci când familia are probleme
deosebite în asigurarea funcţiei parentale datorită dezorganizării ori
descompletării grupului familial (deces, abandon, divorţ etc.) ori atunci când
are loc disoluţia totală a grupului familial (ambii părinţi sunt bolnavi
cronici, alcoolici, imorali, condamnaţi pentru săvârşirea de fapte penale).</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Inexistenţa sau erodarea treptată a unor valori morale în
interiorul unor familii susceptibile de a fi considerate ca organizate din
punct de vedere al stabilităţii lor reprezintă unul din factorii concurenţi la
apariţia minorilor delincvenţi. Copii devin inevitabili martori, uneori chiar
participanţi activi la frământările şi căutările familiei în vederea găsirii
unor soluţii de obţinere a unor câştiguri suplimentare prin care să-şi
îmbunătăţească condiţia de viaţă. Nu rare sunt situaţiile când în familie,
tocmai datorită deteriorării situaţiei economice, copiii, în mod premeditat,
sunt învăţaţi să ignore perceptele fundamentale, să încalce valorile civile şi
morale tradiţionale. În astfel de condiţii, imaginea minorilor despre civism şi
moralitate se degradează treptat, iar valorile fundamentale sunt înlocuite cu
alte norme, care de cele mai multe ori contravin atât legislaţiei cât şi
moralei umane.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Şcoala a suferit mai ales ca urmare a faptului că a trecut direct
de la un stil formalist, didacticesc şi festivist, la un stil de o
permisivitate exagerată, care a încurajat indisciplina, absenteismul şi lipsa
de pregătire. Procesul de educaţie a fost marcat şi de faptul că educatorii au
resimţit ei înşişi întreaga gamă de fenomene stresante determinate de procesul
schimbării. Grevele declanşate de aceştia, certurile între cadrele didactice,
acuzele de diverse genuri au subminat respectul firesc pentru această
instituţie.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În plus, în condiţiile date, profesorii au încetat să mai lucreze
constant şi la acelaşi nivel cu toţi elevii, preferând “vârfurile” din clasele
respective, copiii dotaţi şi serioşi care puteau să aducă succese de la
concursurile şcolare la care participau. Cu sau fără voie, s-a ajuns la o
marginalizare a celor cu potenţial intelectual limitat şi fără dorinţa de a
străluci, aceştia manifestând reacţii de absenteism şi chiar abandon şcolar.
Efectul pe termen lung va fi acela al imposibilităţii dobândirii unui nivel
adecvat de instruire şi, ca o consecinţă, incapacitatea tânărului de a ocupa un
statut socio-profesional în conformitate cu aspiraţiile sale, ceea ce-l
determină să ducă o viaţă parazitară, primul pas spre delincvenţă.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Şcoala nu a prevăzut şi nu a ştiut să contracareze efectele
nefaste ale impactului produs de mass-media asupra tinerilor, îndeosebi
proliferarea revistelor pornografice şi a filmelor care fac apologia violenţei.
Incapacitatea minorului de a discerne caracterul exclusiv comercial al acestor
publicaţii îi afectează imaginea despre viaţă în general şi normele existenţei
civile în special, fapt ce se repercutează negativ asupra întregului său
comportament cotidian. Astfel, minorii şi-au creat falşi idoli, creşterea
agresivităţii şi desensibilizare parţială faţă de efectele violenţei. Pe acest
fond s-au comis violurile, tâlhăriile şi omorurile care au avut ca autori
infractori minori. S-a adăugat, în plus, amplificarea tendinţelor de degradare
a simţului civic datorită înţelegerii eronate a principiilor democraţiei ca
efect al perceperii unilaterale a informaţiilor şi, desigur, depărtarea
orizontului cert al asigurării locului de muncă la absolvirea şcolii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">De altfel, realitatea social-economică privită în ansamblul ei nu
poate să rămână fără efect asupra delincvenţei juvenile. Restrângerea
acţivităţii economice sub 50% faţă de 1989, şomajul, inflaţia, scăderea
nivelului de trai, oferă prea puţine speranţe tinerilor, oricât de muncitori şi
de dotaţi ar fi aceştia.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Toate aceste aspecte privind delincvenţa juvenilă atrag atenţia
asupra pericolului potenţial pe care îl reprezintă categoria “minorilor
problemă” pentru starea de sănătate morală a societăţii, considerând că este
momentul în care să se înţeleagă clar că de aceşti “copii problemă” nu se poate
ocupa în exclusivitate doar poliţia şi câţiva asistenţi sociali, ci trebuie să
devină obiect comun al preocupărilor tuturor factorilor socio-economici,
formativ-educativi şi din sfera sănătăţii publice.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">4.5 Rezultatele
cercetărilor </span></b><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">descriptive referitoare la
caracteristicile </span></b><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">sociale, educaţionale şi juridice ale minorilor delincvenţi<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Ignorat sau chiar negat de către factorii de control social din
perioada regimului totalitar, fenomenul delincvenţei juvenile s-a amplificat
sensibil în perioada de tranziţie de după 1989, statisticile oficiale
consemnând creşterea anuală a numărului de minori care intră în conflict cu
legea penală, precum şi sporirea considerabilă a delictelor comise de aceștia
împotriva proprietăţii, vieţii şi integrităţii persoanelor sau normelor de
convieţuire socială. Dincolo de cauzalitatea delincvenţei juvenile şi de
apariţia unor forme noi de manifestare, accentuate de o serie de factori şi
condiţii specifice perioadei de tranziţie (diminuarea controlului familial şi
comunitar, accentuarea pauperizării populaţiei, creşterea numărului de familii
problemă şi copii abandonaţi, disoluţia funcţionabilităţii unor instituţii cu
rol de socializare etc.), evoluţia ei a fost influenţată şi de ineficienţa şi
chiar “eşecul” sistemului de măsuri educative şi pedepse aplicate minorilor
delincvenţi atât înainte, cât şi după 1989, precum şi de întârzierea procesului
de reformă a justiţiei pentru minori din România.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În anul 2004, Administraţia Naţională a Penitenciarelor în
colaborare cu Institutul de Sociologie al Academiei Române au realizat o
cercetare pe un eşantion de 780 de minori aflaţi în custodia Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor pentru a identifica:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">a) cauzele şi condiţiile care generează sau favorizează apariţia
unor comportamente deviante şi delincvente în rândul minorilor internaţi în
centre de reeducare şi penitenciare pentru minori şi tineri;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">b) factorii care determină victimizarea unor adolescenţi, conducând
la perceperea acestora ca fiind “minori în pericol”, “minori în conflict cu
legea penală”, “minori cu tulburări de personalitate” etc., ca şi relevarea<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">importanţei influenţei acestor factori în generarea
comportamentului delincvent al tinerilor;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">c) soluţii şi propuneri de prevenire şi diminuare a actelor de
delincvenţă juvenilă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Principalele metode şi tehnici de cercetare utilizate au fost:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">a) interviul structurat pe baza unui chestionar care a inclus 79
de itemi;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">b) analiza datelor existente în dosarele de penitenciare ale
minorilor internaţi, precum şi a datelor din dosarele medicale, fişele de
evidenţă, dosarele de educaţie şi asistenţă psiho-socială;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">c) studii de caz asupra unor minori aflaţi în custodia
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În urma cercetării efectuate pe ansamblul lotului de minori
investigat au fost obţinute următoarele rezultate:</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- Din punct de vedere al distribuţiei pe sexe, majoritatea
covârşitoare a minorilor internaţi în diversele centre de reeducare şi
penitenciare pentru minori şi tineri erau de sex masculin (96,4%), în timp ce
doar 3,6% erau de sex feminin.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- Din punct de vedere al încadrării juridice, 48,3% dintre minori
erau condamnaţi definitiv la pedeapsa închisorii, 22,1% sancţionaţi cu măsura
educativă a internării într-un centru de reeducare, 19,9% arestaţi preventiv,
iar 9,7% condamnaţi în primă instanţă, aceştia aflându-se, în cea mai mare
proporţie, într-un penitenciar, fie pentru adulţi, fie pentru minori şi tineri.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- Din punct de vedere al vârstei, mai mult de două treimi dintre
minorii internaţi aparţineau segmentului de vârstă de 17 ani, în timp ce
aproximativ o pătrime dintre minorii internaţi aveau vârsta de 18 ani, cei cu
vârste între 14-16 ani deţinând ponderi mult mai reduse.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- Din punct de vedere al pregătirii şcolare, minorii internaţi
erau în majoritate absolvenți ai învăţământului gimnazial – 42,2%, urmaţi de
cei care aveau între 1-4 clase – 28,8%. Este îngrijorător numărul analfabeţilor
– 20,5% - şi faptul că pe măsură ce creşte numărul claselor absolvite, scade
procentul minorilor: 9-10 clase – 6,7%, 11-12 clase 0,8%, şcoală profesională –
1%.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În cazul fetelor, nivelul de instrucţie al acestora este şi mai
precar decât al băieţilor: proporţia persoanelor analfabete fiind de 35,7%,
spre deosebire de 20% la băieţi; de asemenea, dacă băieţii frecventează ciclul
primar în proporţie de 30%, fetele în proporţie de doar 20%.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Aceste caracteristici şcolare ale populaţiei investigate
îngreunează procesul de recuperare al acestora, deoarece abandonul şcolar este
o formă de excludere de la o viaţă socială normală, determinând o diminuare a
perspectivelor de integrare profesională, familială şi socială. Lipsa unui
nivel satisfăcător de instrucţie influenţează, cum este şi feresc, activitatea
profesională a subiecţilor care, datorită lipsei unei pregătiri şcolare
adecvate, nu aveau nici o ocupaţie la data arestării.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Dacă pe ansamblul lotului de minori investigaţi, ponderea celor
fără ocupaţie era de 71%, în schimb numărul minorilor care nu aveau nici o
ocupaţie la data arestării era mai mare în mediul urban (67%) faţă de cel
rural.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Aşa cum era de aşteptat, cei mai mulţi minori fără ocupaţie provin
din categoria celor analfabeţi şi absolvenţi ai învăţământului primar.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În ceea ce priveşte tipologia delictelor comise de minorii
investigaţi, cea mai mare parte au reprezentat-o cele împotriva patrimoniului
şi, în special, furturile (de bani şi diverse obiecte sau valori din locuinţe
particulare, magazine, autoturisme, furturi de buzunare etc.), care au devenit
modalitatea frecventă pentru procurarea unor bunuri de care minorii au fost
privaţi în familia de origine.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">De remarcat este faptul că numărul infracţiunilor de omor este
dublu în mediul rural (8,5%), faţă de cel din mediul urban (4%); de asemenea,
din totalul infracţiunilor săvârşite, cele de viol au cea mai mare pondere la
sate – 14,6% şi doar 3,9% la oraşe. În shimb, infracţiunile de furt şi tâlhărie
au avut loc mai ales în mediul urban: furt – 49,7% (rural - 35%) şi tâlhărie –
38,3% (rural - 35%).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Dinamica infracţiunilor este determinată şi de vârsta
delincvenţilor: pe măsură ce aceştia înaintează către maturitate creşte numărul
delictelor şi se diversifică comportamentele infracţionale. Astfel, în cazul
minorilor care au vârsta de 14 ani, predomină delictele de furt (75%) şi viol
(25%) în timp ce pe măsura înaintării în vârstă încep să apară şi să se
amplifice delictele de omor: 3,6% fiind comise de minorii cu vârsta de 15 ani,
4% de cei cu vârsta de 16 ani, 6,4% de cei cu vârsta de 17 respectiv 18 ani.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">O analiză a comportamentului infracţional din perspectiva
nivelului de educaţie a subiecţilor ne indică faptul că minorii cu un grad de
instrucţie mai ridicat (9-10 clase) se regăsesc mai ales în categoria autorilor
de omoruri şi violuri – câte 13,5%; pe de altă parte din această categorie se
recrutează cei mai puţini autori de furturi (21,2%), dar cei mai mulţi autori
de tâlhării (42,3%). În schimb, din grupul minorilor cu studii primare provin
cei mai mulţi autori de furturi (50%) şi de tâlhării (37,3%).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Aproximativ 10% dintre autorii infracţiunilor de viol au fost
crescuţi în familiile de origine, iar delictele cu violenţă cunosc cea mai
ridicată pondere la minorii crescuţi în familii reconstituite.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Este relevant faptul că minorii proveniţi din centrele de
plasament şi aşa-numiţii “copii ai străzii” au comis doar delicte de furt
(70%), de obicei furturi de alimente şi îmbrăcăminte, care s-ar încadra în
infracţiunile denumite de “subzistenţă”.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">La majoritatea subiecţilor (87,7%) comportamentul infracţional a
fost precedat de activităţi antisociale, cu preponderenţă furturi simple sau
asociate cu alte conduite predelincvente.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Activitatea predelincventă cea mai puţin intensă apare la
condamnaţii pentru viol care, în 39% din cauze, nu au desfăşurat anterior
delictului alte activităţi antisociale, urmaţi de cei condamnaţi pentru omor şi
agresiuni - 26%.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În schimb, în cazul infracţiunilor contra proprietăţii, constatăm
o activiate predelincventă intensă, astfel încât doar 5,7% dintre cei
condamnaţi pentru furt nu au comis activităţi predelincvente şi 10% în cazul
condamnaţilor pentru tâlhării.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Cu privire la gradul de organizare familială, datele cercetării
relevă că mai mult de jumătate dintre minori provin din familii organizate
(53,2%), în timp ce doar 18,5% sunt din familii dezorganizate, 16,7% aparţinând
unor familii monoparentale şi 7,6% fiind din familii concubine, ceea ce
confirmă că nu atât gradul de organizare familială influenţează educaţia şi
socializarea copiilor, cât mai ales funcţionalitatea acesteia, în sensul îndeplinirii
normale a cerinţelor şi exigenţelor educative. Familiile atipice (dezorganizate
prin divorţ, monoparentale sau concubine) nu constituie a priori un factor
favorizant al delincvenţei decât în măsura în care împiedică relizarea funcţiei
de bază: educarea şi socializarea copiilor. Doar în măsura în care familia
dezorganizată este caracterizată de o incapacitate psihologică, pedagogică şi
morală, datorită lipsei autorităţii părinteşti şi a controlului, ea se
constituie într-un context care favorizează socializarea defectuoasă. În acest
sens, este esenţială nevoia minorului de a avea acasă un spaţiu în care să se
simtă în siguranţă. Pentru aceasta, el are nevoie de părinţi calmi,
înţelegători, flexibili în relaţiile cu copilul, dar consecvenţi exigenţelor
impuse. Orice copil are nevoie să simtă că părinţilor le pasă şi se ocupă de
el, că iau parte la evenimentele şi problemele din viaţa lui. Toate acestea
într-un cadru în care să înveţe disciplina, autocontrolul şi modurile de
folosire responsabilă a libertăţii.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Nivelul de instrucţie al părinţilor reprezintă un indicator
important în realizarea funcţionalităţii familiei, mai ales în privinţa
constituirii unui stil educativ adecvat creşterii şi educării minorilor. Din
datele cercetării rezultă că nivelul de instrucţie al părinţilor minorilor
investigaţi este extrem de scăzut, fiind comparabil cu cel al minorilor
investigaţi.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Nivelul de şcolarizare al părinţilor corelează cu cel al al
subiecţilor – 19,5% dintre taţii minorilor analfabeţi fiind la rândul lor analfabeţi,
la fel ca şi 29,5% dintre mamele acestora. Pe măsură ce minorii investigaţi au
absolvit mai multe clase, se constată că şi părinţii acestora au avut un nivel
de instrucţie asemănător, astfel încât în categoria minorilor cu 9-10 clase nu
întâlnim nici un părinte analfabet, apărând primii şi părinţi cu studii
superioare (6%).</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Având în vedere că minorii care au făcut obiectul studiului au
cunoscut în majoritate eşecul şcolar, iar părinţii nu au capacitatea de a-i
ajuta deoarece ei înşişi sunt lipsiţi de o instrucţie adecvată, aceştia vor fi
incapabili să-şi interiorizeze normele şi valorile propuse de şcoală şi să utilizeze
ca modele de viaţă pe proprii profesori. Ca efect, atitudinea lor faţă de
şcoală va fi una ostilă, succesul şcolar îşi va pierde treptat valoarea, locul
lui fiind luat de modelul “şmecherului” sau “afaceristului care a reuşit peste
noapte”, sau al tânărului realizat în străinătate prin mijloace mai mult sau
mai puţin legale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Deşi comportamentul adolescenţilor prezintă oarecare instabilitate
şi impulsivitate, un mediu familial impregnat de carenţe educative poate agrava
aceste tendinţe, stimulându-i să adopte moduri inadecvate de interpretare a
situaţiilor contrariante şi frustrante, şi să aibă conduite inadaptate social.
Specific conduitei morale a adolescenţilor inadaptaţi este disocierea între
viaţa cognitivă şi cea afectivă, lipsa de motivaţie a respectării normelor
morale şi mai ales incapacitatea de interiorizare a semnificaţiei acestora.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Referitor la situaţia materială a familiei, datele cercetării
relevă că aproximativ 27,6% este reprezentat de familiile cu venituri până la
300 lei, 19% cu venituri intermitente obţinute din prestarea unor munci cu
ziua, 7% nu au nici un fel de venit, 7,8% până la 100 lei iar 17,3% dintre familii
obţineau lunar între 300 şi 500 lei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Pe măsură ce veniturile cresc, procentul familiilor este tot mai
mic, astfel încât 10,4% câştigă între 500 şi 1000 lei şi 8,6% peste 1000 lei.
Dacă se ţine cont de faptul că 26,8% dintre minori au peste patru fraţi /
surori, 15,8% au patru fraţi / surori, 14,9% au trei fraţi / surori, 17,8% doi
fraţi / surori, doar 17,6% un singur frate / soră şi doar 6,7% sunt singuri la
părinţi se poate concluziona că ne confruntăm cu o scădere a calităţii vieţii
cu implicaţii adânci în existenţa şi dezvoltarea familiei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Familiile cu situaţia financiară cea mai precară le întâlnim în
cazul minorilor condamnaţi pentru furt: 8,8% nu aveau nici un fel de venituri,
20% venituri intermitente, 10% venituri până la 100 lei, iar 30% până la 300
lei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">O situaţie asemănătoare există şi în cazul infractorilor care au
comis tâlhării: 7% dintre familii nu au venituri, 18% muncesc prin diverse
gospodării având venituri intermitente, 5% câstigă până la 100 lei lunar, iar
28% până la 300 lei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">O situaţie mateială ceva mai bună întâlnim la minorii condamnaţi
pentru viol, unde nu există familii fără venituri, procentul familiilor cu
venituri până la 300 lei fiind de 31%, iar al celor între 300 şi 500 lei de
21%.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Este limpede că realitatea din familiile segmentului studiat
rezonează amplu la ceea ce se întâmplă în viaţa economico-socială, că la
nivelul acestui grup se reflectă deosebit de intens dificultăţile sociale cu
care se confruntă majoritatea populaţiei din ţara noastră în ultimul deceniu.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Cu privire la starea de sănătate a părinţilor, în 23,8% din
familii mama este bolnavă cronic, în 13,6% tatăl, la care se adaugă 16,9%
consumatori de alcool (în general tatăl). Din această perspectivă, cele mai
multe probleme le întâlnim în rândul minorilor care nu au frecventat niciodată
şcoala, ai căror taţi (44,5%) au: un handicap fizic (6%), sunt bolnavi cronic
(13,5%), bolnavi psihic (2,5%) sau consumă în mod excesiv alcool (22,5%). O
situaţie diferită întâlnim la minorii cu un nivel ridicat de instrucţie (9-10 clase)
ai căror părinţi au o stare de sănătate mai bună (63,5%), neexistând nici un
caz de handicapat fizic.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Cel mai ridicat procent al taţilor bolnavi cronic îl întâlnim în
categoria minorilor care au absolvit ciclul gimnazial şi, în general, nu şi-au
continuat studiile.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Starea de sănătate a mamelor cunoaşte o situaţie asemănătoare:
minorii analfabeţi provin din familii unde mamele, în proporţie de 38% sunt
bolnave cronic (30%), psihic (1,5%), au un handicap (1,5%) sau consumă alcool
în exces (5%). La celelalte categorii de minori, aceste procente se diminuează,
menţinându-se totuşi la cote alarmante: 22,7% dintre mamele minorilor cu studii
primare sunt bolnave cronic şi 23% dintre mamele celor cu studii gimnaziale.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Climatul educativ în care are loc socializarea prezintă
următoarele aspecte: în 31,6% dintre familii se manifestau conflicte între
părinţi, iar în 19,2% aceştia erau despărţiţi în fapt. În acest climat, stilul
educativ al părinţilor, al celor care i-au crescut, este definit ca îngăduitor
de către 41,2% dintre minori, indiferent de către 13,5% dintre minori,
sever-echitabil –19,7% şi ambivalent – 13,3%. În ciuda faptului că numărul
minorilor care reclamă un regim educaţional sever inechitabil este mic – 2,6% ,
există un număr mult mai mare – 17,3% asupra cărora au fost utilizate pedepse
corporale, la care se adaugă 7,1% ameninţaţi şi insultaţi, 4,7% minori
maltrataţi fizic şi un procent de 5,8% dintre minori care au fost alungaţi de
acasă. Numărul cel mai mare de minori asupra cărora părinţii au recurs la
pedepse corporale sunt cei analfabeţi, din rândul cărora 22% au fost adeseori
loviţi pentru a se cuminţi. Din nou, minorii cu studii liceale înregistrează
cel mai mare procent (73,1% din rândul acestora) de situaţii în care familiile
de provenienţă s-au străduit să asigure o ambianţă educativă în care părinţii
nu au folosit pedepse corporale.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">De remarcat este faptul că părinţii şi fraţii minorilor infractori
au comis la rândul lor delicte, ponderea taţilor cu antecedente penale fiind de
28,2%, iar cea a fraţilor / surorilor minorilor internaţi fiind de 26,5%, doar
la 2,4% dintre cazuri ambii părinţi având antecedente penale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Numărul taţilor cu antecedente penale este cel mai mare în cazul
infracţiunilor de omor (30,2%) şi viol (30%), în timp ce în cazul mamelor cu
antecedente, pe primul loc se situează cele ai căror copii au comis infracţiuni
de viol (3,5%). În schimb, autorii infracţiunilor de furt au cel mai mare
procent de părinţi în care ambii au antecedente penale (3%). </span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Având în vedere rezultatele obţinute, se poate observa că familia,
ca principal mediator al interacţiunilor dintre copil şi comunitate, în absenţa
realizării la parametri optimi a funcţiei de educare şi socializare a copiilor,
nu poate contribui la învăţarea unor comportamente în acord cu normele şi
valorile sociale, care iniţial se realizează prin imitaţia conduitelor
părinţilor şi a relaţiilor dintre aceştia, dintre aceştia şi comunitate. De
altfel, nu mai constituie o noutate faptul că familia este mediul în care
copilul trăieşte şi îşi apropie primele experienţe de viaţă care vor sta la
temelia comportamentelor ulterioare din societate. Într-o atmosferă familială
viciată de prezenţa atâtor factori perturbatori – sărăcie, degradare umană,
boală, antecedente penale, valorile morale şi sociale transmise nu mi pot fi
concordante cu cele promovate la nivel social. De altfel, cea mai mare parte
dintre minorii care au constituit obiectul cercetării provin în mare măsură din
familii defavorizate aflate în situaţii de risc, situaţii care pot influenţa
dezvoltarea negativă ulterioară a copilului, accentuând posibilitatea ca el să
devină o victimă. Aceste “riscuri” cu potenţial criminogen asupra conduitei
minorilor existente la nivelul familiei pot fi grupate astfel:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">a) <b>riscuri fiziologice</b>: părinţi bolnavi sau cu
dizabilităţi, părinţi consumatori de alcool;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">b) <b>riscuri socio-culturale</b>: stimulare intelectuală şi
culturală săracă, violenţă intrafamilială, absenţa unor modele comportamentale
pozitive, care să valorizeze munca, respectul celorlalţi şi al normelor
sociale, traiul cinstit;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">c) <b>riscuri economice</b>: părinţi şomeri sau ale căror venituri
situează familia la limita de jos a sărăciei, familii în care există mai mulţi
copii;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">d) </span><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">riscuri educaţionale</span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">: relaţii conflictuale
între părinţi, abuzuri şi pedepse fizice, relaţionare lipsită de implicare
afectivă, practici deficitare ale educaţiei parentale, lipsa satisfacţiei
şcolare şi a încrederii în sine.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Majoritatea subiecţilor (88,2%) afirmă o uşurinţă în relaţionarea
cu ceilalţi deoarece, înainte de comiterea infracţiunii, aveau mai mulţi
prieteni selectaţi cu preponderenţă din rândul vecinilor de cartier / sat –
55,6%, al colegilor de şcoală – 12,2% sau în urma unor întâlniri ocazionale –
10,8%. Prietenii provin, în general, din categorii de vârstă mai mare – 39,6%,
de aceeaşi vârstă cu minorul - 24,7% sau situaţii mixte – 29,6%.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Timpul liber este petrecut de minori preponderent în compania
prietenilor – 61,2%, în 25,1% din situaţii în mijlocul familiei, 4,1 % în grup
organizat şi 2,8% cu persoane ocazionale, iar 6,8% preferă singurătatea.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Aceste date sunt importante în explicarea comportamentului
delincvent, având în vedere faptul că, în grupul de prieteni, are loc o
întărire reciprocă a conduitelor şi motivaţiilor infracţionale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Activităţile desfăşurate în grupul de prieteni sunt preponderent
cele de distracţie, petrecute în baruri, discoteci, restaurante – 66,4%, urmate
de activităţi sportive – 11,4%, discuţii – 11,8% şi doar într-o măsură mică
excursii, turism – 3,2% şi vizionări de spectacole educative –2%.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În cadrul grupului, 82,7% dintre minori desfăşurau activităţi în
conflict cu legea, cele mai multe dintre ele fiind combinate cu consumul de
alcool şi furturi.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Mai mult de jumătate (50,6%) dintre minorii chestionaţi au fost
sancţionaţi anterior cu amendă (11,9%), mustrare (1,4%), libertate
supravegheată (5,5%), internare într-un centru de reeducare (4,9%), închisoare
cu suspendare (16%) şi închisoare (10,9%).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Majoritatea celor sancţionaţi anterior au fost condamnaţi pentru
furt (64,2%), dintre care 15% mai fuseseră într-un penitenciar, 6% primiseră
închisoare cu suspendare, iar 6% internare într-un centru de reeducare. O
situaţie asemănătoare se întâlneşte în cazul minorilor sancţionaţi pentru
tâlhărie din rândul cărora 43,4% au mai comis infracţiuni pentru care au fost
pedepsiţi.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Pe baza datelor obţinute în cadrul acestei cercetări se poate
alcătui o tipologie a comportamentelor delincvente ale minorilor, şi anume:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">a) comportamente delincvente ocazionale, nestructurate, cu un grad
scăzut de periculozitate socială. În această categorie includem minorii care au
intrat sub influenţa unor anturaje nefaste, fiind scăpaţi de sub supravegherea
părinţilor şi a şcolii sau care au participat întâmplător la acţiuni
antisociale, fie din teribilism, fie din bravadă sau o solidaritate de grup
specific adolescentină. Sancţionarea acestor minori cu o măsură privativă de
libertate accentuează criza de originalitate, iar etichetarea va favoriza
recidiva şi nu recuperarea.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">b) comportamente delincvente structurate, cu un grad ridicat de
periculozitate socială, caracterizând minorii cu un grad scăzut de integrare
şcolară şi profesională care prezintă dificultăţi de adaptare şi tulburări de
comportament. Aceştia au comis acte predelincvente la o vârstă fragedă. Deşi au
fost sancţionaţi, aceasta nu a constituit un factor favorizant al reuperării.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">c) comportamente delincvente recurente, cu o deosebită
periculozitate socială, concretizate în delicte de omor şi loviri cauzatoare de
moarte, violuri, tâlhării şi vătămări corporale grave, pentru care sancţiunea
închisorii reprezintă “ultima soluţie” în vederea prevenirii comiterii de noi
delicte.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Cercetarea a evidenţiat faptul că în prezent, fenomenul
delincvenţei juvenile reprezintă o importantă problemă socială care trebuie să
facă obiectul procupărilor cercetătorilor şi factorilor cu atribuţii de
socializare şi control social. Aceştia trebuie să fie conştienţi de faptul că
străbaterea pubertăţii şi adolescenţa reprezintă etape importante în viaţa
minorului în care se manifestă “criza juvenilă” sau “vârsta dificilă”. Tocmai
de aceea, minorul trebuie supravegheat îndeaproape, astfel încât să se elimine
factorii de risc ai procesului educativ şi să se asigure socializarea
individului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">II. Criminalitate
feminină<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">2.1. </span></b><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">Structura şi volumul<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Ceea ce se poate afirma cu certitudine este faptul că numărul de
femei implicate în activitate infracţională este mai scăzut decât al
bărbaţilor, atât la vârsta minorităţii cât şi la majori. Există de asemenea, şi
o diferenţă a tipului de infracţiuni comise. Se susţine, de către unii autori,
că infracţionalitate feminină nu este evaluată corect deoarece este o
criminalitate de obicei ascunsă ( premeditarea aduce cu sine o mică
probabilitate ca femeia criminal să fie descoperită, faptul că femeia este de
obicei instigatoare la infracţiuni şi de cele mai multe ori adesea doar autorul
este sancţionat.)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În doctrina germană, plecându-se de la datele statistice din
Germania ( de la 17,5% criminalitatea feminină în 1972 şi 23.5% în 1990),
Austria ( 19% criminalitate feminină în 1990) şi Elveţia (20% criminalitate
feminină în 1992) s-a constata o tendinţă de creştere a criminalităţii feminine
atât cantitativ, ajungându-se până la 20% dintre infracţiuni în anii 1990, cât
şi calitativ deoarece acestea comit infracţiuni din ce în ce mai grave,
depăşind limitele tradiţionale, adică furturi din magazine ( 39.8%), furturi
din poşete şi genţi (28%) şi falsificarea de reţete pentru eliberarea unor
anumite medicamente cu efect psihotrop (32%), către noi domenii de tipul falsificării
cărţilor de credit sau folosirii frauduloase a acestora, până la tâlhării şi
criminalitate organizată11. În SUA creşterea criminalităţii masculine a fost
între 1970 şi 1990 de 40 % iar a celei feminine de 80 %).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Pe o poziţie opusă se situează doctrina franceză care consideră că
nu există o creştere a criminalităţii feminine, în Franţa cel puţin, acesta
aflându-se la acelaşi nivel de aproape 200 de ani ( 1826-1830 era de 19 %;
1875-1880 era de 15%; 1910 era de 14%; 1958-1978 între 12 şi 13% , 1992 era de
14. 97 %). E adevărat că există o diversificarea a criminalităţii feminine dar
acelaşi lucru se poate observa şi în ceea ce priveşte criminalitate masculină.
Dacă ar exista o legătură între statutul social al femei şi criminalitate ar
trebuia ca în ultimii 50 de ani, când emanciparea femeilor a devenit o
realitate cotidiană, criminalitatea acestora să crească odată cu gradul de
emancipare. Doctrina română se situează pe poziţia doctrinei franceze
considerând că procentul de 10 la % criminalitate feminină este cel corect.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">S-a luat în calcul şi faptul că sistemul procesul penal şi
sancţionator penal adoptă o atitudine diferită faţă de femei decât faţă de
bărbaţi.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Există tendinţa de a se aplica sancţiuni mai uşoare femeilor care
comit infracţiuni, ţinându-se cont de faptul că trebuie să îşi crească copii,
de faptul că recunosc cu mai mare uşurinţă comiterea faptelor, ceea ce uşurează
activitatea organelor judiciare şi prin faptul că trezesc un mai mare sentiment
de compasiune decât criminalii bărbaţi.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">2.2. </span></b><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">Explicaţii ale criminalităţii feminine<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Criminologia tradiţională susţinea că femeia nu poate comite orice
infracţiune deoarece este lipsită de forţa necesară, specificul criminalităţii
feminine fiind faptul că ea comite infracţiuni uşoare datorate lipsei sale de
forţă. Cercetările recente au infirmat această teză a criminalităţii datorate
forţei femei, ea putând comite crime de o ferocitate deosebită folosindu-se de
mijloace ajutătoare ( arme, otrăvuri, etc.).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">O primă categorie de autori explică delincvenţa prin structura
biopsihică a femei iar o a doua categorie explică fenomenul pe temei
sociologic. Deşi justificare sociologică pare mai credibilă ea explică cu
dificultate faptul că nu a crescut criminalitate feminină în proporţia cu care
a crescut rolul şi implicarea femeii în viaţa socială. De asemenea este greu de
înlăturat din discuţie şi dimensiunea biopsihologică a femei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Una din teoriile feministe explică diferenţa de criminalitate
între femei şi bărbaţi plecându-se de la teoria riscului şi anume faptul că
lumea fiind dominată de bărbaţi, ei sunt implicaţi în toate sferele vieţii
sociale existând, din acesta cauză, şi un risc crescut ca bărbaţii să intre în
conflict cu normele sociale. Deoarece femeile nu sunt implicate în activităţile
importante atunci nici nu sunt supuse riscului de a comite infracţiuni. Această
abordare a fost criticată, argumentându-se faptul că riscul nu este un specific
masculin ci el este universal, sugerându-se că riscul este astăzi perceput mult
mai acut decât în trecut, deşi era aproape la acelaşi nivel, din cauza actualei
mediatizării a acestuia.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Tot teoriile feministe au explicat creşterea numărului de fete
implicate în găştile de cartier ca fiind o masculinizarea a feminităţii lor ca
şi cum participarea într-o gaşcă de cartier este un specific masculin.
Concluzia autorului unui studiu care analizează implicare fetelor în găştile de
cartier este că acest fenomen este foarte complex. El nu vizează doar
dimensiunea genului căruia îi aparţin şi este şi o problemă de mediu social şi
poziţie socială. Poate şi mai important este faptul că participarea la o bandă
este o criză specific adolescentină, de căutare a independenţei. Multe fete
intră în acele găşti din considerente sentimentale deoarece vor să-i
demonstreze iubitului, de obicei membru al unor astfel de găşti faptul că sunt
foarte puternice. Pentru această categorie, ataşamentul faţă de gaşcă dispare
odată cu ataşamentul pentru membrul găşti care a determinat intrarea ei acolo.
Apoi acestea revin la o conduită socială normală.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 18pt;">Capitolul 5<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 18pt;">Criminalitatea
violentă<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">5.1. Caracterizare<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Dreptul la viata si integritatea corporala constituie unul dintre
putinele drepturi fundamentale ale omului care poate fi respectat si protejat.
Acest drept trebuie protejat in conditiile actuale cu orice pret si cu orice
mijloace.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Violenta este un indiciu al crizei personale a individului care nu
mai gaseste iesiri logice dintr-un sistem inchis. Ea este si o consecinta a
crizei societatii care nu mai ofera modele viabile membrilor sai, nu mai reuseste
sa-si impuna valorile si nu mai este in masura sa-si faca respectate normele.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Fenomenul infractional, in sens larg, pare a fi legat dintotdeauna
de specia umana, fapt care indreptateste intrebarea daca nu cumva umanitatea
poarta in ea un germene al raului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Acestui fapt i s-au dat explicatii multiple fiecare cu doza ei de
adevar si subiectivitate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Mai intai s-a observat, pe buna dreptate, ca pe cadranul temporal
al planetei, specia umana este extrem de tanara, iar evolutia sa este departe
de a fi atins maturitatea, fata de teoria lui Lombroso conform careia
caracterele omului primitiv pot transpare daca nu sub forma stigmatelor
anatomice, macar in forma arhetipurilor comportamentale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">La omul modern nu pot fi complet neglijate</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;">1</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">, iar aceste arhetipuri includ vointa ca pe un instinct de
aparare, de supravietuire ori de distrugere.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">De altfel, utilizand speculativ conceptele ”eros” si ”thanatos” ca
pe instincte generatoare de viata si moarte, Sigmund Freud a ajuns la concluzia
ca agresivitatea este instinct si ca in consecinta impotriva ei nu se poate
face mare lucru.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Cand agresivitatea depaseste cadrul definit prin supravietuire,
nefiind motivata de nevoile individului si al speciei, ea capata un aspect
distructiv, negativ.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Sociologii au adus elemente noi, completatand criminogeneza prin
relevarea importantei mediului social. S-a demonstrat statistic ca dintre
factorii sociali, crizele generalizate (razboaie, revolutii, crize economice
majore) sunt insotite de cresteri spectaculoase ale fenomenului infractional si
al violentei in special.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Afectand largi paturi ale populatiei crizele au implicatii majore
in procesele de socializare a indivizilor, accentuand pana la acutizare
laturile contradictorii si instrainarea indivizilor, mediul psiho-social ne mai
reusind reechilibrarea si ajustarea sistemelor si microsistemelor sociale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">In aceste conditii, indivizii intra in conflict cu ei insisi si cu
societatea, iar propria lor personalitate la o orientare preponderent negativa,
caracterizata prin indiferenta afectiva si egocentrism (reactie la
autoprotejare psihica), labilitate psihica (reactie la stres) si agresivitate
(reactie comportamentala ca rezultanta a vectorilor rezultati anterior).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Violenta nu are ca unica determinare criza sociala, cauzalitatea
acesteia avand un spectra larg, dar prin aceasta se releva rolul important pe
care dezechilibrele sociale il joaca in producerea infractiunilor cu violenta.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Ca stiinta care studiaza starea, dinamica si cauzele
criminalitatii in scopul elaborarii masurilor de prevenire si combatere, a
acesteia, criminologia a fost vaduvita in trecut. Prin excelenta o stiinta
legata de nevoile practice de aplicare cat mai rapida a solutiilor propuse de cercetare
stiintifica in activitatea concreta de realizare a politicii penale, criminologia
este chemata, sa studieze fenomenul infractional asa cum acesta se manifesta in
conditiile unei anume societati intr-o etapa istorica determinata.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Cercetarea fenomenului infractional se afla intr-o stare
incipienta in tara noastra, inclusiv a infractiunilor savarsite cu violenta.
Putem afirma insa ca despovarata de exigentele ideologice si de idei
preconcepute cercetarea acestui flagel va conduce la rezultate utile practicii
sociale. In acest scop trebuie avuta in vedere insa, o conceptie clara de perspective
si un cadru institutionalizat.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Pornind de la constatarea ca nu exista liber arbitru, omul fiind
supus legilor naturii (determinism biologic) si conditiilor mediului social
(determinism social) criminalitatea este datorata unor factori antropologici, sociali
si cosmotelurici si ca deci, ceea ce se impune in lupta contra
infractionalitatii este, pe de o parte de a preveni, prin combaterea cauzelor, iar
pe de alta parte de a-i sustrage pe cei care au savarsit infractiuni de sub
inraurirea factorilor criminogeni care determina alunecarea lor pe aceasta
panta.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">5.2. Evolutia istorica a infractiunilor cu violenta<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Problema violentei nu este o problema noua in istoria omenirii de
multe milenii. Legea penala din toate timpurile si in toate societatile a
recunoscut gradul de pericol social deosebit de ridicat pe care il reprezinta
infractiunile cu violenta, constituind unul din grupul celor mai frecvente
fapte impotriva carora s-a actionat pe multiple planuri.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Incalcarea dreptului la viata, integritate corporala, a libertatii
sexuale, etc., creeaza o stare de nesiguranta sociala, un dezechilibru serios
pentru insasi existenta societatii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Formarea, desfasurarea si normala dezvoltare a relatiilor sociale
legate de ocrotirea juridica a vietii persoanei nu este posibila fara
combaterea eficienta folosind mijloace juridice, dintre cele mai eficiente sunt
cele oferite de dreptul penal, ca instrument de normare si reglementare a
acestor valori de importanta sociala majora.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Savarsirea faptelor de violenta constituie expresia unei
constiinte profund inapoiate la indivizii caracterizati prin grave deficiente
morale si printr-o agresivitate deosebit de periculoasa pentru societate.
Printre componenetele constiintei inapoiate care genereaza astfel de conduite
antisociale se intalneste adesea mentalitatea gresita care il considers pe om
ca pe orice alta flinta de care poate dispune agresorul, curmadu-i viata prin
folosirea fortei fizice. Orice fapta de violenta a pesoanelor creeaza o stare
de pericol pentru securitatea intregii societate. De aceea incriminarea tuturor
formelor de fapte contra vietii persoanei are ca scop apararea relatiilor
sociale si a valorilor sociale de care acestea sunt legate – viata si
libertatea individului uman. Dreptul la viata si libertate este recunoscut ca
drept natural absolut, acordat din momentul nasterii si garantat oricarui
individ, indiferent de conduita si situatia lui.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Viata este un fenomen complex, ca forma superioara de miscare, ea
are la baza repere biologice si psihice care isi subordoneaza procesele
interioare (chimice, fizice, mecanice) dar mai presus de toate, ea este un
fenomen social, o valoare sociala. Se ocroteste nu numai viata in sens
biologic, ci mai ales cea primita din punct de vedere sociologic, ca o
conditie, indispensabila pentru insasi existenta societatii omenesti, cat si
din punct de vedere juridic, ca atribut ce ia forma dreptului absolut la viata
si care intereseaza nu numai individul ci si colectivitatea si ca stare este
gata de a forma obiectul unei solide protectii juridice.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Raul contra caruia legea penala reactioneaza este vatamarea ce se
aduce fiintei omenesti si pericolul care il constituie pentru societate faptele
care au ca rezultat distrugerea vietii umane.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">In aceasta privinta inca cu doua milenii in urma, Titus Lucretius
afirma: "Vita que mancipia nulli dotur, omnibus usu" (Viata nu este
proprietatea nimanui ci uzufructul tuturor) atragand astfel atentia asupra
importantei valorii vietii persoanei, sub aspectul succesiumi generatiilor si
permanentei lui in lume.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Criminalitatea, ca fenomen social, a aparut odata cu structurarea
primelor comunitati umane arhaice. Anterior acestui fapt esential nu se poste
afirma existenta criminalitatii, "deoarece acolo unde nu exista morala si
norme, nu exista crime".<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Este foarte probabil ca primele preocupari pentru pedepsirea unor
comportamente individuale considerate periculoase sa fi fost determinate de
necesitatea autoprotejarii comunitatilor umane constituite in conditii naturale
vitrege care le amenintau permanent supravietuirea. In mod firesc, reactia
grupului aflat in pericol a fost severa la adresa celor care prin actiunile
lor, amplificau starea de risc. Faptul ca "legea talionului" razbate
prin negura timpului pana in civilizatul Babilon al regelui Hamurabi si chiar
malt dupa aceea, reprezinta o dovada in acest sens.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Odata cu trecerea timpului atat fapta prohibita cat si pedeapsa ce
trebuia aplicata au dobandit conotatii noi, mai ales religioase, dar intr-o
anumita masura si social-economice. In scopul realizarii superioare a
sentimentului religios, crima a fost considerate fie ca o manifestare
diabolica, fie ca o expresie a pacatului, iar justitia a pimit aspectul unui dar
divin. De altfel, pe stela de diorit negru de la muzeul Louvre, pe care sunt
gravate articolele "Codului" sau, Hamurabi este infatisat
inchinandu-se zeului Samas de la care primeste textul legii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Pedepsele erau considerate ca o veritabila retributie pentru raul
provocat, ori ca o ispasire a pacatului savarsit. Desi modelate dupa
"legea talionului" ele se diferentiaza si in functie de pozitia
sociala a inculpatului sau a partii lezate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">"Codul" lui Hamurabi a influentat, intr-o masura
importanta reglementarile penale ale popoarelor din zone de confluenta. Astfel,
in Egipt, in timpul Regatului Nou se aplica pedeapsa cu moartea pentru
omucidere, viol, talharii etc.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">De asemenea, legile ebraice pedepseau cu moartea omuciderea
voluntara, rapirea de persoane, sadomia, etc. Executarea pedepsei capitale –
prin ucidere cu pietre – era incredintata, fie familiei care suferise ofensa,
fie intregii comunitati. Pentru crime deosebit de grave se aplica arderea pe
rug, spanzurarea ori tragerea in teapa; "legea talionului" avea drept
corespondent ebraic "razbunarea sangelui".<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Interesul pentru reglementari juridice precise, cunoscute de toti
membrii societatii, si aplicabile tuturor in mod egal, a fost evidential pentru
prima data in Grecia antica inca din secolul al VII-lea i.e.n.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">5.3. </span></b><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">Violenţa domestică<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Violenţa umană are nenumărate forme de manifestare. Securitatea
personală este ameninţată cotidian în diferite locuri şi diferite circumstanţe:
acasă sau în alte locuinţe, la şcoală, la locul de muncă, în cursul
desfăşurării unor evenimente sportive, pe stradă. O clasificare generală ar
urma distincţia între spaţiul privat şi cel public – locuinţe şi spaţii publice
- pe de o parte şi combinaţia acestora: spaţiul public-privat ca spaţii comune
în clădiri rezidenţiale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Violenţa şi frica de a fi victimizat afectează neîndoielnic
calitatea vieţii oricărui individ, dar diferite grupuri – femeile, copiii şi
persoanele vîrstnice – sunt deobicei considerate drept ţinte predilecte ale
actelor de violenţă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Secretarul General al Consiliului Europei a lansat un proiect
integrat, intitulat “Răspunsuri la violenţa cotidiană într-o societate democratică”
(2002-2004) pentru a mobiliza resursele necesare confruntării cu acest fenomen
îngrijorător, în vederea prevenirii şi controlului. Ca urmare, o serie de
publicaţii, documente şi recomandări, dar şi instrumente de lucru au fost
realizate pentru a preveni şi ameliora manifestării violenţei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Dintre acestea, “Violenţa împotriva femeilor: răspunsuri ale
Consiliului Europei”, volum realizat de Sheila E.Henderson, cuprinde şase
secţiuni referitoare la următoarele aspecte esenţiale în abordarea violenţei împotriva
femeii: dezvoltarea înţelegerii violenţei împotriva femeii ( I );<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">necesitatea unor politici şi strategii la nivel internaţional,
naţional şi local ( II ); tipurile de activităţi cerute: preventive, de
protecţie şi servicii pentru victime (III-V ); ceea ce s-a învăţat pînă acum
din activitatea Consiliului Europei în acest domeniu (VI ); documente ale
Consiliului Europei, relevante abordării violenţei împotriva femeii ( Appendix
).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Cartea Sheilei E. Henderson este consistentă şi coerentă, fiind
focalizată pe femeia adultă şi neacoperind alte aspecte cum ar fi cele
referitoarela copii, deşi se recunoaşte unanim faptul că violenţa îmotriva
femeii afectează profund copiii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">La noi, violenţa domestică s-a impus datorită preocupării privind
statutul femeii, criticilor aduse sexismului, manifestat în societatea
românească în diferite domenii ale vieţii politice, sociale şi culturale.
Secundar, ea a inclus şi problemele legate de statutul copilului, de
problematica social a copilului – abandon, copii străzii, absenteism şcolar,
abuzul şi exploatarea copilului, situaţia copilului instituţionalizat,
drogurile etc. -, conturînd un conţinut în care femeile şi copiii se reunesc în
mod predilect în categoria victimelor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Cu toate eforturile de a asigura un climat de egalitate între sexe
în sfera publică, o privire mai atentă asupra familiei, relaţiilor
intrafamiliale şi a relaţiilor în cuplu, a evidenţiat contraste şi realităţi
disfuncţionale. Presiunile către modernizarea şi democratizarea relaţiilor
intrafamiliale au dus, în mod paradoxal, la supraîncărcarea femeii şi la
criminalizarea ei în raport cu statutul parental. Unii autori conchid, în urma
“analizei structurilor actuale de protecţie a copilului, modurilor lor de
funcţionare şi intervenţie”, că “femeia este adesea considerată primul şi
adesea unicul părinte, răspunzător de situaţia precară în care se află
copilul…de regulă mama…este blamată pentru disfuncţiile familiei, inclusiv
pentru violenţa domestică şi acuzată că nu îşi îndeplineşte bine rolul de mamă
şi soţie.”<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">La noi, VD, ca preocupare a specialiştilor din diferite domenii, a
politicienilor, mass mediei şi publicului larg, s-a impus în perioada
1995-1996, iar acest lucru s-a petrecut în bună parte datorită presiunilor
externe, nevoii de aliniere la spiritul şi standardele europene şi
internaţionale şi, mai ales, în dimensiunea ei de protecţie şi ajutor acordat
victimei, fie ea copil sau femeie. Toate acestea s-au făcut în contextul în
care politicile de promovare a femeii au obligat la considerarea raporturilor
ei cu bărbatul, la reconsiderarea familiei, rolului ei social şi la statutul ei
legal.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În România, VD nu apare în statistici rafinate - deşi se distinge
între criminalitatea masculină şi cea feminină -, care să includă categorii
nuanţate de victimizare, probabil şi pentru faptul că statisticile dau
predominant atenţie agresorilor şi mai ales criminalităţii masculine.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">În anul 1993 a avut loc cea de a 3-a Conferinţă Europeană
Ministerială asupra Egalităţii între Femei şi Bărbaţi, la care s-a subliniat faptul
că “violenţa împotriva femeilor este un fenomen universal, prezent în toate
straturile sociale şi toate societăţile, independent de nivelul lor de
dezvoltare, stabilitate politică, cultură sau religie.”<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Un ultim studiu, la nivel naţional, asupra violenţei în familie,
realizat în iulie-august 2003, a arătat că în ultimele 12 luni “aproape un
milion de românce” au suportat în mod frecvent violenţa în familie sub diferite
forme, 370.000 copii, sub 14 ani, au asistat la insulte şi înjurături frecvente
între părinţi.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">S-a constatat că aproape jumătate din populaţia României nu ştie
de existenţa unui instrument juridic care reglementează violenţa în familie,
iar 80% din victimele violenţei nu au apelat niciodată la instituţii
specializate. Populaţia României este mai tolerantă faţă de problematica
violenţei în familie decît populaţia altor ţări din Uniunea Europeană, întrucît
patru din zece români consideră că violenţa fizică în familie nu sunt acte
foarte grave, comparativ cu alte ţări din UE în care doar un individ din zece
este mai tolerant.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Studiul a fost efectuat de CPE (Centrul Parteneri pentru
Egalitate). Datele au fost obţinute folosind un eşantion reprezentativ de 1806
persoane, din toate categoriile sociale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Unii autori se întreabă “de ce discutăm unilateral chestiunea
violenţei împotriva femeilor” şi răspund că acest lucru se întîmplă “pentru că
există o asimetrie evidentă între proporţiile agresiunilor reciproce între
femei şi bărbaţi. Cu sau fără statistici, femeile suportă sistematic şi
simptomatic violenţe de diferite tipuri, de la cele fizice la cele subtil
psihologice. Fără îndoială că şi bărbaţii sunt ţinte ale violenţelor, dar în
cele mai multe cazuri ei sunt ţinta agresiunii altor bărbaţi”.Explicaţia rezidă
în “perpetuarea paradigmei dominaţiei masculine, care se manifestă în fiecare
societate, mai primitiv sau mai rafinat, în funcţie de datele şi condiţiile
respectivei societăţi “.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Violenţa împotriva femeilor este o reflectare a relaţiilor de
putere inegale între femei şi bărbaţi, servind perpetuarea acestor raporturi
dezechilibrate şi exprimă, mai ales, aşa cum vom vedea şi din statisticile
româneşti, existenţa unei relaţii intime între structurile de dominaţie
masculină şi violenţa în sefara sexualităţii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 18pt;">Capitolul 6<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 18pt;">PREVENIREA CRIMINALITATII<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">6.1. Consideratii introductive. Definirea conceptelor de prevenire<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Dupa prezentarea situatiei reale, a infractiunilor savarsite cu
violenta in ultimii ani, precum si cauzele care le-au facut posibile, este
firesc ca in aceasta lucare sa fie abordata si problema, masurilor destinate
perfectionarii activitatilor sociale, destinate prevenirii si combaterii
acestora, precum si a gasirii unor metode optime de tratament in ceea ce
priveste pe autorii acestor grave fapte antisociale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Asemenea masuri sunt pe cat de complexe pe atat de diversificate
si tocmai de aceea trebuie insistat indeosebi asupra celor care prezinta
relevanta din punct de vedere al criminologiei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Desi prevenirea criminalitatii este considerata dintotdeauna drept
obiectivul principal al politicii penale, ea a ramas mai degraba, un concept
vag, insuficient definit teoretic.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Trebuie mentionat ca solutiile nationale in problema luptei
impotriva criminalitatii nu depind doar de acuratetea conceptiei teoretice, de
structurile, programele si metodele prin care se infaptuieste strategia
nationala de lupta impotriva criminalitatii, ci si de mijloacele materiale si
financiare pe care statul poate sa le afecteze acestui scop. In consecinta,
eficacitatea solutiilor adoptate pentru prevenirea si combaterea fenomenului
infractional depinde de dezvoltarea social-economica a statului, de puterea
reala a acestuia.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Prevenirea criminalitatii inseamna in primul rand, preintampinarea
savarsirii pentru prima data a acelor actiuni ori inactiuni umane pe care
societatea la considera daunatoare pentru valorile sale, pentru evolutia sa
normala catre progres, motiv pentru are aceste comportamente au fost
sanctionate de legea penala.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">In sens strict<i>,</i>prevenirea vizeaza mai ales acele
comportamente care prezinta un grad de pericol social suficient de mare ca sa
necesite o reactie prin mijloace de drept penal impotriva faptuitorilor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">In sens larg, prevenirea se indreapta impotriva tuturor
comportamentelor deviante care, prin acumularea si adancirea unor procese
socio-umane specifice, pot conduce la savarsirea de fapte antisociale
sanctionate de legea penala.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Actiunea preventiva nu va produce efectele scontate dace se va
desfasura izolat, pe domenii sau tipologii infractionale. Prevenirea
criminalitatii trebuie sa vizeze fenomenul in intregul sau, nu ca totalitate de
infractiuni savarsite pe un anumit teritoriu, intr-o perioada de time data, ci
ca sistem, inteles ca ansamblu superior organizat de elemente aflate in relatii
atat intre ele, cat si cu intregul caruia i se subsumeaza, ansamblu care este
orientat catre realizarea unor efecte specifice, in conditii specifice.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Masurile concrete de prevenire a criminalitatii trebuie sa
reprezinte argumente suficient de puternice pentru ca, in balanta procesului
individual de lucre a deciziilor, sa constitute factori decisivi de impiedicare
a trecerii la savarsirea actului infractional. Aceste masuri trebuie sa vizeze
acele domenii ale socialului, economicului, juridicului etc., in care apar si
se manifesta cu mai multa forta cauzele care determina si conditiile care
favorizeaza comportamentul delincvent.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Apreciem ca prevenirea criminalitatii</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;">7 </span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">desemneaza un proces social permanent, care presupune aplicarea
unui ansamblu de masuri cu caracter social, cultural, economic, politic,
administrativ si juridic destinate sa preintampine savarsirea faptelor
antisociale, prin identificarea, neutralizarea si inlaturarea cauzelor
fenomenului infractional.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Examenul teoretic al practicii judiciare si penitenciare in
materia infractiunilor de violenta releva convingator necesitatea ca in
activitatea de prevenire si combatere a unor atare infractiuni sa se
stabileasca riguros stiintific, pe cat este omeneste posibil,deopotriva
consecintele sociale imediate directe, cat si urmarile mai indepartate conexe
si indirecte, deoarece chiar consecintele indirecte, la atare categorii de
infractiuni sunt susceptibile a avea amploare si gravitate, ceea ce este de
natura sa influenteze in concret justa calificare a faptei si tratamentul
sanctionator legal ce se aplica.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">In acest context se impun anumite masuri, precizand totodata
faptul ca, in domeniul prevenirii combaterii infractiunilor savarsite cu
violenta acest lucru este integrant datorita faptului ca aceste infractiuni au
caracter spontan, rare fiind situatiile cand acestea sunt pregatite din timp.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">6.2. Modele de prevenire a criminalitatii<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Modelul clasic<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">0 lunga perioada de timp reactia sociala antiinfractionala a avut
o esenta eminamente represiva, popoarele antice dezvoltand sisteme legislative
si institutionale care raspundeau in buna masura, mai ales prin asprimea lor,
scopurilor pentru care fusesera create.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">a) Prevenirea generala. </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Problema
prevenirii criminalitatii a fost abordata de catre filozoful grec Platon
(427-347 i.e.n.) care a propus</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"> </span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">inlocuirea
ideii retributive cu ideea de utilitate sociala a pedepsei, conform careia
scopul sanctiunii trebuie sa fie prevenirea generala (prin forta exemplului) si
prevenirea speciala (ca efect intimidant al pedepsei).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Potrivit teoriei clasice de drept penal, Beccaria sustine ca omul
este o fiinta rationala care, traind sub imperiul liberului sau arbitru,
trebuie sa suporte consecintele faptelor sale. Din acest motiv, <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- cu cat pedeapsa prevazuta de lege este mai severa, cu atat omul
se va abtine sa comita actul incriminat;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- cu cat aplicarea legii este mai certa si mai rapida cu atat
efectul preventiv va fi mai evident.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">In perioada interbelica si dupa cel de-al doilea razboi mondial,
doctrine scolii Apararii Sociale a sustinut ca protejarea societatii impotriva
crimei trebuie sa fie realizata prin masuri penale si extrapenale destinate sa
neutralizeze delincventul, fie prin eliminare sau segregare, fie prin aplicarea
de metode curative sau educative.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">b) Prevenirea speciala </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">reprezinta
complexul de masuri destinate sa impiedice savarsirea unor fapte antisociale de
catre persoanele care au savarsit, deja, o infractiune.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">In perioada moderna, prevenirea criminalitatii nu se mai
realizeaza doar prin masuri de drept penal, ea constituie domeniul de actiune
al controlului social, atat formal (sistemul justitiei penale), cat si informal
(organizatii non-guvernamentale, specialisti din diverse domenii, organizatii
comunitare etc.)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Cea mai importanta parghie o constituie, insa, controlul social
specializat, respectiv justitia, politia, curtea de conturi, garda financiara,
controlul financier intern, politia sanitara, politia de frontiera, organisme
ale statului care, prin lege, au obligatia sa intervina in timp util pentru
anihilarea focarelor criminogene.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Modelul social<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">In ultimele doua decenii, cresterea exploziva a criminalitatii pe
plan mondial a determinat o adevarata criza a sistemelor justitiei penale si a
organismelor clasice de control social, mai ales in tarile vest-europene.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Aparitia noilor strategii nationale trebuie vazuta in contextul principalelor
schimbari economice, culturale si sociale care au afectat tarile lumii in
ultima perioada. Ca rezultat al acestor schimbari, politice penale din multe
tari se indreapta catre utilizarea unor masuri cu caracter special anticipativ,
despre care se crede ca ar avea mai mult succes in prevenirea fenomenului
infractional.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Acest model presupune implicarea societatii in efortul de
prevenire a criminalitatii, fara a insemna, insa, o trecere a responsabilitatii
din sarcina sistemului justitiei penale catre masele eterogene ale populatiei.
Utilizand rezultatele stiintifice ale studiilor criminologice asupra
cauzalitatii delincventei la nivel macrosocial si individual, modelul social de
prevenire are meritul de a aborda frontal factorii criminogeni si de a incerca
limitarea impactului acestora, prin masuri de asistenta comunitara acordata
persoanelor aflate in conditii de stres economic, social ori psihologic.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Principala carenta a modelului social se datoreaza faptului ca
acest model presupune o foarte buna coeziune sociala, o serioasa integrare
culturala si o constientizare comunitara care sa genereze un spirit civic
pronuntat.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">a) Prevenirea primara </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">este
definita ca o strategie preventiva de baza care, prin masuri specifice in
domeniile social, economic, cultural, educativ, incearca sa anihileze atat
situatiile criminogene, cat si radacinile adanci ale criminalitatii. Domeniul
interventiei predelictuale include programele de creare a locurilor de munca, a
conditiilor civilizate de habitat, a scolilor, locurilor de odihna si recreere,
institutiilor de asistenta medicala.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Prevenirea trebuie sa se adreseze mai ales infractorilor
potentiali, atat la nivel individual, cat si al microgrupurilor. Astfel,
materialele de specialitate prezinta un important numar de programe de
prevenire care functioneaza in tarile occidentale si se adreseaza cu prioritate
familiei, scolii, si in general, tinerilor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">In privinta familiilor se actioneaza prin masuri comunitara
pentru:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt;">- </span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">furnizarea de ajutor celor aflati de stres
economic si psihologic;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt;">- </span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">educarea si orientarea parintilor tineri;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt;">- </span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">educarea prescolarilor proveniti din
familii dezorganizate, ori de "socializare negative".<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">In mod primordial trebuie vizata perfectionarea sistemului de
educatie si instruire in general, astfel incat fiecare individ sa
constientizeze faptul ca respectarea normelor de drept si a regulilor de
convietuire sociala este o conditie fara de care statul democrat nu poate
exista, ca democratia inseamna libertate dirijata de norme unanim acceptate de
societate si ca atare obligatia de a fi respectate de toti membrii sai.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">In acest context respectarea drepturilor semenilor nostri, a
demnitatii fiecaruia,este o cerinta de prim ordin.Sistemul de invatamant are
obligatia de a forma tinerilor convingerea ferma privitoare la raporturile
sociale dintre indivizi, raporturi si norme bazate ferm si exclusiv pe legi si
pe norme morale.S-a observat ca aproape toti autorii infractiunilor savarsite
cu violenta au carenta atat de instruire cat mai ales in educatie.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Multi dintre ei inteleg libertatea si democratia ca pe o portita
deschisa spre insults, spre atentat la demnitatea, sanatatea, integritatea
corporala si chiar viata semenilor lor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Scoala se bucura de o atentie reala, datorita rolului sau formativ
pronuntat. Ea poate oferi cunostinte privind rolul si importanta valorilor
sociale, a respectului fata de lege si morala, implicatiile crimei, modul in
care functioneaza sistemul justitiei penale, caile de evitare a
comportamentului delincvent.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Constatandu-se ca orientarea spre tratamentul individual al
scolarilor ori abordarea unui aspect educational singular s-au dovedit a fi
contraproductive, eforturile s-au indreptat in doua directii:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- catre supravegherea scolarilor in vederea reducerii violentei,
in acest scop sunt angajati tinerii absolventi aflati in somaj;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- organizarea unor cursuri speciale, in afara orelor de program,
pentru copiii care au probleme de asimilare a notiunilor ori de adaptare la
mediul scolar.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">• Nu trebuie neglijata nici imbunatatirea sistemului de asistenta
sociala a populatiei. Investigatia facuta in cuprinsul lucrarii a aratat ca o
insemnata parta a infractorilor care au comis fapte cu violenta provin din
randul bolnavilor psihici</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"> </span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">, a
celor care au crescut in familii dezorganizate, care au dus o viata parazitara.
La toate acestea trebuie sa adaugam si categoria persoanelor ramase fara
serviciu si fara posibilitati materiale de existenta, care deseori ajung sa
comita infractiuni si indeosebi din categoria celor cu violenta.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Frecventarea anturajelor parazitare, consumul de alcool de la
varste fragede, vagabondajul, cersetoria, convietuirea in conditii de
promiscuitate, etc., reprezinta tot atatea cauze ale infractiunilor savarsite
cu violenta.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Pentru o buna parte din aceste surse infractionale, protectia
sociala este fie modesta, fie inexistenta.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">• Un alt domeniu important al prevenirii il constitute angajarea
in munca a tinerilor, care este considerata ca fiind esentiala pentru
dezvoltarea acestora prin educatie sociala, vizand incurajarea lor pentru asumarea
responsabilitatii propriilor destine. Lipsa ori pierderea locului de munca si
imposibilitatea de reincadrare in timp rezonabil determina modificarea serioasa
a structurii de personalitate a tinerilor, dezvolta sentimente revansarde,
stare depresive, manifestari deviante si chiar recurgerea la acte
infractionale. De aceea, programele de prevenire se orienteaza in trei
directii:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- identificarea si chiar crearea de noi locuri de munca pentru
tineri, prioriate absoluta avand cei cu responsabilitati sporite;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- organizarea timpului liber pentru tinerii ramasi fara loc de
munca, acest tip de actiune preventiva ia in considerare atat activitatile
distractive, cat si cele de reconversie si recalificare a tinerilor;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- crearea de facilitate de tratament pentru cei cu probleme
deosebite (tineri care se drogheaza, alcoolici).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Programele de prevenire sociala a criminalitatii mai iau in
considerare politica de sanatate, de planificare urbana si, in general, toate
domeniile care se pot constitui in factori generatori de criminalitate
potentiala.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">b) Prevenirea secundara </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">are ca
obiect adoptarea unei politici penale adecvate si transpunerea in practica a
acesteia. Aceasta este aria preventiva care se confrunta in mod concret cu
fenomenul infractional, asigurand prevenirea prin identificarea timpurie si
anihilarea factorilor criminogeni. Activitatile prevenirii secundare sunt
desfasurate de organele legislative (in ceea ce priveste adoptarea legislatiei
penale) si executive (care au datoria aplicarii legii).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">De importanta majora sunt masurile pentru continua cosolidare a
statului de drept si reasezarea intregii vieti economico-sociale si politice pe
principii democratice. In acest sens este necesar sa se asigure o reala separare
a puterilor in stat, sa se elimine fenomenul coruptiei si eludarea spiritului
legilor aflate in vigoare. Puterea legislative trebuie sa adopte cu mai multa
operativitate legile de importanta fundamentala pentru buna functionare a
institutiilor statului de drept.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Aceasta trebuie sa pedepseasca mult mai aspru anumite infractiuni
printre care si cele indreptate impotriva vietii cetateanului</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;">11</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">. Fara adoptarea unor masuri represive
adecvate si transpunerea lor efectiva in practica, criminalitatea cu violenta
se va accentua iar dreptul fundamental la viata si integritate corporala a
cetateanului nu va putea fi aparat.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Fara o politica puternica, bine, echipata, si pregatita, fara o
justitie corecta si bine pregatita profesional, infractionalitatea nu va inceta
sa creasca. In acelasi scop, lupta impotriva coruptiei in aceste institutii
este absolut necesara, deoarece astfel se mentin conditiile subiective in baza
carora infractorii pot spera ca nu vor suporta rigorile legii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">c) Prevenirea tertiara </span></b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">include
activitatile destinate evitarii riscului de recidiva la persoanele care au mai
savarsit infractiuni. In aceasta zone a prevenirii, se actioneaza pentru
tratamentul, reeducarea, resocializarea si reinsertia sociale a infractorilor.
Totusi datorita anvergurii limitate a sanctiunilor orientate spre tratament,
prevenirea tertiara este redusa la represiune si neutralizare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">In acelasi timp in complexul de masuri destinate perfetionarii
activitatilor sociale de prevenire si combatere a infractiunilor savarsite cu
violenta, un rol bine definit il are si sistemul penitenciar. Putem afirma ca
in prezent, datorita conditiilor specifice etapei pe care o parcurgem, sistemul
penitenciar inca nu reuseste sa contribuie la reducerea criminalitatii in tara
noastra.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">In acest sens cateva masuri de perfectionare a sistemului
penitenciar in general si legat de acesta, crearea institutiilor publice menite
sa contribuie la resocializarea fostilor detinuti, ar reprezenta conditii
favorabile reducerii numarului infractiunilor savarsite cu violenta si
indeosebi la prevenirea recidivismului si a repetarii faptelor antisociale de
cei pusi in libertate din penitenciar.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Ingrijorator este faptul ca penitenciarele sunt pe mai departe
suprapopulate, fenomen care se intensifica cu trecerea timpului (cazarea pe
timp de vara se face acum inclusiv in corturi de tip de militar, ca solutie
disperata in fata fenomenului de supraaglomerare a inchisorilor).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Influentele nefaste a celor cu conceptii alterate se manifesta din
plin, reparatia se realizeaza numai la nivelul principalelor criterii ale sale,
iar actiunile reeducative se desfasoara cu mari dificultati si evident cu
efecte pozitive diminuate. Drept urmare, perioada de detentie, desfasurata
uneori in promiscuitate (detinutii dorm cate doi sau trei in pat), in conditii
materiale precare (insuficienta dotarilor sanitare) si intr-o inactivitate
daunatoare nu fac altceva decat sa contribuie la alterarea conceptiilor despre
lume si viata, la imprimarea unor deprinderi si convingeri infractionale si in
final la recidiva.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Modelul social vizeaza reducerea criminalitatii prin reducerea
necesitatii de a savarsi fapte savarsite cu violenta. El este un model generos,
dar care presupune mari eforturi materiale si umane, deci o anumita bunastare a
societatii in care se aplica. Modelul social necesita, in plus atragerea
comunitatii in procesele specifice si in actiunile concrete de prevenire,
presupunand o buna coeziune sociala. Alaturi de costurile ridicate, aceasta
cerinta reprezinta un serios handicap, deoarece:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- stratificarea sociala excesiva genereaza interese diferite ale
indivizilor, precum si opinii diferite cu privire la prioritatile prevenirii;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- interesul comun este relativ restrans si vizeaza mai ales
prevenirea<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">criminalitatii violente, a celei stradale si a delincventei
juvenile, a infractiunilor care lovesc in interesele tuturor grupurilor
sociale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">6.3. Modelul situational (tehnologic)<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Modelul situational de prevenire reprezinta o cale pragmatica de
reducere a oportunitatilor de savarsire a faptelor antisociale, prin masuri
realiste, relativ simple si cu costuri reduse.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Acest model are in vedere potentialele victime, incercand sa le
determine sa utilizeze variate precautiuni care reduc riscul victimizarii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Fara indoiala ca anumite aspecte ale acestui model de prevenire a
criminalitatii se adreseaza infractorilor, in ideea producerii unui anumit
impact psihologic asupra acestora (prin cresterea riscurilor la care se expun)
si a-i determina sa renunte la "trecerea la act".<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Criminologic ca activitate multidisciplinara, ce are ca obiectiv
cunoasterea cauzelor si conditiilor ce determina fenomenul infractional</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;">12 </span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">precum si stabilirea celor mai eficiente
mijloace de combatere a acestui fenomen implica, intr-o etapa initiala
"activitatea de asistenta si expertiza medicala", desfasurata de o
echipa de specialisti (psihiatri, sociologi, psihologi, pedagogi, geneticieni,
antropologi), aceasta mai ales cand nu revin la probleme de "criminologie
clinica" care privesc studiul cauzelor patologice ale delicventei si
gasirea mijloacelor specifice de combatere in cadrul unui ansamblu de masuri.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Studiul sociologic al starii infractionale cat si al
particularitatii lor individuate de personalitate ce determina polimorfismul
conditiei antisociale chiar in aceleasi conditii situative, presupune aportul
sociologului, psihologului, pedagogului si al medicului in vederea stabilirii
unor solutii adecvate de prevenire si combatere a actului antisocial.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Una din principalele probleme care trebuie aduse in discutie in
cadrul preocuparii de "criminologie clinica" prin intermediul
cercetarii interdisciplinare medico-legale, socio-psihiatrice si juridice este
cea a delimitarii si a caracterizarii notiunii de stare de periculozitate, a
precizarii elementelor psiho-patologice si medico-legale care determine
potentialul agresiv antisocial, al definirii si interpretarii aspectelor
psiho-patologice si socio-psihologice in starea infractionala.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Comportamentul agresivo-patologic poate fi expresia psihozelor
cronice evolutive, schizofrenia, delirul de persecutie sau de gelozie din
etilismul cronic, delirul de prejudiciu din psihozele senile, psihoza
halucinatorie cronica, psihoza maniacodepresiva in faze maniacala. Actiunea
terapeutica se poate adresa uneia din cele trei componente structurale de baza:
biologica, psihologica si sociala. Personalitatea umana se reprezinta ca un
sistem complex bio-psiho-social:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- zona biologica constituita in biotopi;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- zona psihologica uneste structuri psihice.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Inadaptarea in mediul social constituie consecinta unor trasaturi
particulare ale personalitatii imature, disarmonice, neurotice, sau defectuale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">0 presiune sociala crescuta din partea organelor si a normelor
sociale care se opun unor tendinte individuale, normale, limitand libertatea de
actiune a persoanei, posibilitatea realizarii complete a aspiratiilor sale,
presiune resimtita imediat pe plan psihologic de catre individ (frustrare,
supra-solicitare, interdictii, stresuri, reprimarea tendintelor personale)
actioneaza determinand starea de tensiune, situatii conflictuale exprimate pe
plan psihologic printr-o varietate polimorfa de conduite reactive ingreunand
adaptarea individuala la comunitatea social-umana.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">In afirmarea "personalitatii criminale”</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"> </span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">conceptia simplista de cunoastere a personalitatii infractorului
sau faptuitorului numai prin prisma continutului si circumstantelor
infractiunii sau a actului antisocial (omuciderea) precum si a stabilirii
responsabilitatii numai in functie de diagnosticul psihiatric sau de gradul de
intensitate a tulburarilor psihice, sta tocmai la baza gresitei intelegeri pe
care o au cei ce considera ca o expertiza in acest domeniu se poate efectua
unilateral.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">In conceptia criminologica, un tip particular de personalitate
criminala ar trebui inteles ca o structura patologica printr-o dezvoltare
dizarmonica sau aberanta in conditii negative de climat social, de instruire,
de educatie, influente culturale si aspiratii ("sociopatia") pe un
fond constitutional vulnerabil, perdispozant (aspecte biogenetice,
psiho-genetice, socio-genetice) si favorizata, de factori psihopatici si socio-psihologi
complecsi.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Jean Pinatel arata ca notiunea de tratament are in criminologia
clinica doua intelesuri principale:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">1. "...felul de a actiona fata de delicvent ca urmare a
sentintei judiciare in functie de regimul juridic si cel administrativ care
reglementeaza executarea sentintei...";<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">2. "...o acceptiune mai generala si stiintifica care consta,
in actiunea generalizata intreprinsa fata de delincvent in scopul de a-i modela
personalitatea in vederea evitarii recidivei si a declansarii sociale a
acesteia...".<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Al doilea aspect este greu de realizat in conditii de penitenciar.
In ceea ce priveste cadrul in care se va desfasura programul de tratament Jean
Pinatel distinge tratamentul in mediul liber, tratamentul institutional,
tratamentul in semilibertate si post-curs.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Dintotdeauna perioadele post revolutionare care au atras dupa ele
multiple convulsii sociale, instabilitate politice, economice si o puternica
criza la toate nivelurile si straturile sociale au dus la exacerbarea
fenomenului infractional.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Este o realitate istorica de care nu se poate face abstractie si
care trebuie luata in calcul ca atare. Fenomenul nu este particular Romaniei,
iar experientele tarilor est-europene, fost-comuniste, ne confirma din plin
acest adevar de necontestat.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Intr-o asemenea stare de crestere a criminalitatii in Romania se
circumscrie si evolutia infractiunilor savarsite prin acte de violenta.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Lupta impotriva criminalitatii de violenta presupune o activitate
elaborata, sustinuta stiintific, deoarece acest fenomen atat de complex nu poate
fi contracarat, anihilat decat prin asemenea demersuri. Astfel, combaterea
criminalitatii de violenta presupune o opera de profilaxie criminala, care sa
se materializeze intr-o activitate de decimare, reducere a cauzelor majore de
facture criminogena, folosindu-se mijloace diferentiate in functie de natura
cauzelor care au determinat savarsirea de infractiuni.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">6.4. Resocializarea infractorului<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Conceptul de resocializare a infractorului<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Diversele sisteme penale si sociale de sanctionare, tratament si resocializare
a infractorilor se fundamenteaza pe anumite conceptii filozofice, morale,
politice si religioase, avand ca finalitate realizarea protectiei si apararii
sociale a societatii, prevenirea comiterii de noi crime si delicate si
reintegrarea si reabilitarea morale si sociale a persoanelor condamnate la
diverse pedepse. Desi aceste sisteme includ o gama larga de sanctiuni si
pedepse, ele trebuie sa fie cat mai mult<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">individualizate, astfel incat atat alegerea, cat si aplicarea lor
sa conduca la reducerea riscului reiterarii unor noi fapte antisociale de catre
individul condamnat si la reabilitarea lui normala dupa executarea pedepsei,
oferind, totodata, o protectie adecvata si pentru societate. Principiul ca
detentia si privarea de libertate trebuie folosite ca o ultima solutie
("ultimo ratio") este acceptat in majoritatea sistemelor penale de
sanctionare a delincventilor, astfel incat inainte ca tribunalele sa hotarasca
privarea de libertate, ele trebuie sa ia in consideratie toate celelalte
sanctiuni posibile mai putin radicale, decizia privind privarea de libertate
fiind adoptata "numai cand cazul in discutie este de asa natura incat
pedepsele mai putin radicale nu pot fi acceptate"</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Resocializarea </span><span lang="EN-US" style="font-family: Garamond, serif; font-size: 16pt;">este un
proces educativ, reeducativ si de tratament aplicat persoanelor condamnate
penal, prin care se urmareste readaptarea infractorilor la sistemul de norme si
valori general acceptate de societate, in scopul reintegrarii sociale a
acestora si prevenirii recidivei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Din defmitia prezentata rezulta caracteristicile acestui tip
special de recuperare sociala:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt;">- </span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">resocializarea vizeaza persoane care au
savarsit deja o infractiune;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt;">- </span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">resocializarea are drept scop imediat
prevenirea recidivei, deci reprezinta o components a prevenirii speciale;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt;">- </span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">resocializarea constitue un demers social
realizat in mod stiintific, de personal calificat in acest scop;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt;">- </span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">metodele resocializarii sunt: educarea,
reeducarea si tratamentul.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Educarea vizeaza mai ales pe infractorii a caror personalitate a
suferit o "socializare negativa", asimiland norme si valori contrare
celor general acceptate de societate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Reeducarea se adreseaza infractorilor a caror personalitate a
suferit o inadaptare la sistemul de norme amintit.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Educarea si reeducarea se relizeaza prin modalitati diverse atat
teoretice, cat si practice, prin care se doreste ca infrctorii sa redobandeasca
respectul pentru oameni si lege, pentru munca, pentru calificarea ori
recalificarea profesionala.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Tratamentul de resocializare se realizeaza prin metode terapeutice
apreciate a fi adecvate (chirurgicale, medico-pedagogice, psiho-terapeutice,
psihanalitice etc.), urmarindu-se remodelarea personalitate infractorului,
ameliorarea tendintelor sale reactionale, reinnoirea motivatiilor care ii anima
interesele si modificarea atitudinilor acestuia, in scopul reinsertiei sociale
prin readaptarea la medial socio-cultural.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Regimul de tratament si resocializare difera sensibil de la o tara
la alta, mergand de la internarea acestora in stabilimente deschise,
semideschise sau inchise si pana la detentia lor totals in penitenciare si
institutii specials de maxima siguranta si securitate. Pentru acest motiv,
insasi notiunea de tratament aplicata este utilizata atat intr-un sens mai
restrans, cat si intr-unul mai larg:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- <i>in sens restrans</i>, notiunea de tratament se refera la
"masurile individuale si terapeutice care sunt folosite pentru a-i
determina pe detinuti sa isi schimbe modul de viata si sa-i indeparteze de
activitatile lor criminale;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- intr-un <i>sens mai larg, </i>notiunea de tratament trebuie sa
includa o serie de masuri si solutii care sa asigure detinutului pregatirea
scolara si profesionala, libertatea religioasa, activitati si exercitii fizice
si sportive, vizite, corespondenta, lectura, acces la mijloacele de informare
in masa, asistenta psihologica (psihiatrica) si medicala de specialitate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Indiferent de diferitele acceptiuni acordate notiunii de
tratament, majoritatea specialistilor sunt de acord ca el trebuie subordonat
unor finalitati care urmaresc:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- cultivarea obiceiului de a munci si de a trai din munca, de
unnde si preocuparea ca in timpul detentiei acestia sa-si poata continua
pregatirea scolara si profesionala;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- educarea si pregatirea detinutilor pentru o noua viata, dupa
terminarea pedepsei inchisorii, in vederea reinsertiei lor normale post-penale;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- acordarea de asistenta sociala, medicala si juridica de
specialitate in scopul rezolvarii problemelor personale ale detinutilor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Modelul curativ subliniaza necesitatea examenului
medico-psihologic al infractorului ce a fost subliniata de Cesare Lombroso in
raportul prezentat la Congresul International asupra penitenciarelor, care a
avut loc la Sankt-Petersburg, in 1890.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Examenul medico-psiho-social a fost instituit, pe plan legislativ
in Franta, in anul 1959. George Levasseur s-a ocupat pe larg de examenul de
personalitate, el aratand ca acesta are un continut complex, care cuprinde:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- un examen cu privire la personalitatea inculpatului si o ancheta
referitoare la situatia sociala, materiala si familiala a acestuia;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- un examen medical;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- un examen psihologic;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- orice alte masuri.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Examenul de personaliate si ancheta sociala sunt obligatorii in
materie criminala si facultative in materie corectionala. Examenul
medico-psihologic este facultativ in ambele situatii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Subliniind importanta generalizarii examenului de personalitate in
legislatia franceza, P. Bouzat arata ca aceasta masura a fost salutata de catre
criminologi ca o cucerire de prim ordin, esentiala intr-un stat de drept
modern, intrucat permite sa se cunoasca personalitatea infractorului si sa se
prepare masurile in scopul facilitarii readaptarii sociale a acestuia.</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">6.5. Starea periculoasa<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Aprecierea criminologica a "starii periculoase"
presupune evaluarea capacitatii infractionale si a posibilitatii de adaptare la
mediul social al delincventului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Conceptual de stare periculoasa nu este o notiune juridica, ci o
realitate clinica observabila. Clinic, starea periculoasa se poate manifesta
atat sub forma cronica (permanenta), cat si sub forma iminenta:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: Symbol; font-size: 13pt;">- </span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">forma cronica a starii
periculoase poate ft definita ca o "modalitate psihologica si morala care
caracterizeaza individul antisocial"; poate fi sesizata mai ales la
recidivisti;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Etienne de Graff a constatat faptul ca, inainte de trecerea la
savarsirea actului infractional, toti delincventii parcurg o stare periculoasa
iminenta. Ea poate fi caracterizata ca o stare de criza, de framantari, a
individului care si-a propus sa comita o fapta pedepsita de lege.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Aceasta apreciere se bazeaza pe metodele si tehnicile utilizate
frecvent in criminologic: observarea, interpretarea si experimentarea.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">In faze observarii sunt puce in evidenta elementele de
personalitate ale individului studiat, precum si factorii sociali care au
contribuit la orientarea antisociala a personalitatii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">In timpul experimentelor efectuate vor fi identificate trasaturile
patologice care constitute nucleul personalitatii orientate antisocial,
variabilitatea acestora sugerand nivelul de adaptabilitate sociala, a persoanei
in cauza.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Faze interpretarii cuprinde trei etape:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- aprecierea asupra personalitatii delincventului – formularea
diagnosticului criminologic;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- exprimarea unei ipoteze asupra comportamentului ulterior,
ipoteza care poarta numele de prognostic criminologic;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- formularea unui program de tratament bio-psiho-social.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Criminologia clinica abordeaza personalitatea infractorului in
unitatea si dinamica acesteia, fiind utilizate mai multe tehnici de
investigare: ancheta sociala, observarea directa, examenul medical, psihiatric
si psihologic, interviul clinic aprofundat, testele psihologice.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Cu ajutorul acestor tehnici se urmareste o recompensare a
realitatii care a precedat savarsirea actului infractional, implicand studierea
parcursului social al individului, a experientelor sale succesive.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">6.6. Diagnosticul criminologic<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Formularea diagnosticului criminologic se realizeaza in trei etape
succesive: aprecierea capacitatii infractionale, evaluarea inadaptarii sociale
si aprecierea starii periculoase prin sinteza primelor doua elemente.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Diagnosticul capacitatii infractionale presupune aprecierea
trasaturilor psihologice care compun personalitatea orientate antisocial. Ele
rezulta din compararea indicilor bio-psihologici evidentiati cu ocazia examenului
medico-psihologic si a indicilor sociali rezultati din ancheta sociala.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Aprecierea adaptabilitatii persoanei studiate ia in considerare
nivelul aptitudinilor fizice, psihice si profesionale pe de o parte, iar pe de
alta parte, pulsiunile instinctive ale acesteia, aspiratiile sale la un anumit
status social.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Diagnosticul starii periculoase presupune, in final, sinteza
capacitatii infractionale si a inadaptarii sociale prin aprecierea gradului de
intensitate al fiecarei laturi.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Combinarea unei capacitati infrationale ridicate cu o
adaptabilitate redusa a individului determina un diagnostic criminologic
diferit, deoarece inadaptarea sociala a personei in cauza atrage atentia celor
din jur.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">6.7. Modalitati de resocializare<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Realizarea unei resocializari normale si eficiente a individului
delincvent este conditionata de o serie de factori, intre care mai importanti
sunt:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- factorii care definesc caracteristicile si elementele specifice
ale institutiei in care se realizeaza procesul de resocializare (centre de
reeducare, stabiliment deschis, penitenciar, institute medico-legale, etc.);<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- factorii care definesc individualizarea sanctiunii si durata
acesteia, precum si masurile de asistenta medicala, sociala si educative
adoptate in functie de personalitatea fiecarei delincvent.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">In functie de acesti factori, resocializarea individului
delincvent se realizeaza in doua etape sau momente:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- in timpul executarii sanctiunii penale (cu sau fare privare de libertate),
cand se urmareste, prioritar, schimbarea si transformarea vechiului sistem de
norme, valori si convingeri ale individului delincvent, prin "dirijarea"
comportamentului sau spre scopuri deziderabile social, utilizandu-se in acest
scop forme de normalizare, deschidere si responsabilizare a delincventului
dintre cele mai diverse;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">- dupa executarea sanctiunii penale, cand se urmareste reinsertia
postpenala a fostului delincvent, incadrarea lui intr-o activitate sociala,
dobandirea unui nou status si indeplinirea unor noi roluri, ca si diminuarea
efectelor procesului de "stigmatizare" in viata. sociala.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">In conformitate cu Regulile penitenciarelor europene, adaptate de
Consiliul Europei in domeniul penitenciar</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 10.5pt;">18</span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">, resocializarea si tratamentul delincventilor trebuie subordonate
unor finalitati precise, menite sa asigure mentinerea starii de sanatate si
respectul detinutilor, prin asigurarea unor conditii de viata compatibile cu
demnitatea umana si cu standardele acceptate in cadrul comunitatii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Scopurile detentiei trebuie sa reduca, pe cat posibil,
traumatizarea psihica a persoanei condamnate, prevenind aparitia unor
perturbari emotionale, idei obsesive, infantilism, idei de sinucidere,
comportamente violente si agresive si incurajand acele atitudini si aptitudini
care sa permita o reinsertia normala a acestora in societate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Principiul fundamental al actiunii de resocializare si tratament a
delincventilor it reprezinta normalizarea, prin apropierea pe cat posibil a
conditiilor vietii din penitenciar cu cele ale lumii exterioare acestuia. Ca
regula generala, normalizarea presupune ca, in timpul executarii pedepsei,
detinutul isi pastreaza si isi exercita marea majoritate a drepturilor civile
(dreptul la vot, drepul la libera constiinta religioasa, dreptul la
proprietate). In vederea diminuarii riscurilor efectelor negative ale
detentiei, normalizarea presupune realizarea a doua deziderate:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">a) deschiderea, prin internarea in stabilimente deschise, care sa
asigure detinutilor conditii de viata aproape sau chiar identice cu cele din
afara locului de detentie (dreptul la corespondenta nelimitata, contact
permanent cu familia, vizionarea de programe TV si radio), singurele restrictii
fiind cele referitoare la libera deplasare in afara stabilimentelor;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">b) responsabilizarea, prin incercarea de a intari simtul
raspunderii personale si increderea proprie a detinutilor, implicandu-i intr-o
serie de- activitati zilnice in cadrul locului de detentie, reobisnuindu-i cu
viata din afara inchisorii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">6.8. Programe de tratament<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Tratamentul de resocializare a infractorului urmareste modelarea
personalitatii acestuia, ameliorarea tendintelor sale reactionale, reinnoirea
motivatiilor si modificarea atitudinilor, in scopul prevenirii recidivei si
facilitarii reinsertiei sociale prin readaptarea individului la mediul social.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">In criminologia clinica, principala metoda de tratament este
psihoterapia. Psihoterapia se bazeaza pe teorii ale psihologiei normale,
patologice si sociale, care pot fi utilizate in scopul de a trata tulburari in
etiologia carora spar, cu preponderenta, factori psihosociali. Aceasta metoda
consta in stabilirea unei relatii speciale de comunicare verbala intre terapeut
si delincventi, luati individual ori in grup.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">a) Psihoterapia
individuală<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Psihanaliza – vizeaza identificarea motivelor inconstiente ale
diverselor tulburari, dezechilibre sau comportamente specifice infractorilor,
in scopul inlaturarii lor, ori a dezvoltarii si anihilarii acestora prin
constientizare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Aplicarea psihanalizei in criminologie intampina dificultati
determinate de conditiile speciale de time (durata tratamentului este de 3-4
ani cu o frecventa de 4-5 ori pe saptamana), de loc si de inalta calificare a
psihanalistului. La aceste dificultati se adauga cele determinate de
personalitatea dificila a infractorilor. Aceste considerente determina ca
psihanaliza sa poata fi aplicata numai unui grup restrans de infractori, aflati
in penitenciar sau in mediul liber, care se supun acestui gen de tratament.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Odata acceptata aceasta colaborare, analistul va incerca sa-1
influenteze pe infractor, sa-i schimbe conceptiile, sa-i formeze o noua optica
de viata care sa-1 ajute sa se integreze in societate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Psihoterapia rationala se bazeaza pe represiunea psihologica,
vizand constientizarea pacientutui in legatura cu trasaturile pozitive si
negative ale caracterului sau si determinarea acestuia sa se autoconcentreze si
sa-si cenzureze comportamentul, sa nu se lase influentat si intimidat de
partenerii sai, sa ia decizii proprii. Acesta terapie poate fi aplicata atat in
libertate cat si in semi-liberatate, precum si in penitenciar.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">b) Psiho</span></b><b><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman,Bold'; font-size: 16pt;">terapia colectivă<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Au la baza interactiunile care apar la nivelul grupului in scopul
depasirii dificultatilor relatioanale si emotionale ale membrilor grupului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">In cadrul psihoterapiei in grup, analizatul foloseste
inter-relatiile care apar in grup pentru a examina problemele de ordin personal
pe care le ridica participantii. Terapia se bazeaza pe discutia libera intre
membrii grupului, in cadrul caruia subiectii isi expun propriile probleme si incearca
sa se "elibereze" de tendintele negative.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">O alta metoda de resocializare este metoda relatiilor de grup,
care se bazeaza pe teoria asociatiilor diferentiale si consta in punerea
infractorului in contact cu grupuri sociale care respecta legea.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">Aceasta metoda se aplica in general in perioada de probatiune sau
de eliberare conditionata si succesul ei depinde de respectarea unor reguli,
intre care mentionam:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt;">- </span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">grupul va fi constituit in asa fel incat
infractorul sa se bucure de o anumita consideratie;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt;">- </span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">cu cat infractorul va fi atras mai mult de
catre grup, cu atat mai mare va fi influenta pe care grupul o va exercita
asupra acestuia;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt;">- </span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">atractia exercitata de grup trebuie sa se
bazeze pe interesele majore ale delincventului si nu pe cele marginate;<o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 13pt;">- </span><span lang="EN-US" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 16pt;">grupul constituit trebuie sa fie
preponderent anticriminal, astfel incat orice abatere de la normele grupului sa
fie considerate o apropiere de calea infractionala; grupul este acela care
trebuie sa-si exercite presiunea asupra infractorului si sa nu astepte ca
schimbarile comportamentale sa se iveasca de la sine.<o:p></o:p></span></div>
Angeliquehttp://www.blogger.com/profile/07943574215172731457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7762461349644374717.post-58728994726219703982015-01-27T05:36:00.001-08:002015-01-27T05:36:22.070-08:00Drept penal teste<div class="WordSection1">
<div class="Bodytext5" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">
<a href="https://www.blogger.com/null" name="bookmark0"></a><a href="https://www.blogger.com/null" name="bookmark3"><span class="Bodytext5Caracter"><span style="font-size: 11pt;"> Teste de autoevaluare </span></span></a><span class="Bodytext5Caracter"><span style="font-size: 11pt;">penal general Semestrul 1</span></span><span style="font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]-->1.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>Constituie infracţiune fapta care îndeplineşte următoarele
condiţii necesare şi suficiente:</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]-->a)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">este săvârşită cu vinovăţie, este prevăzută de lege,
prezintă pericol social sau natural;</span><o:p></o:p></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]-->b)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>este prevăzută de
legea penală, săvârşită cu vinovăţie, nejustificată şi imputabilă persoanei
care a săvârşit-o;</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]-->c)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">prezintă pericol social; este săvârşită cu vinovăţie; este
prevăzută într-o ordonanţă simplă emisă de Guvern;</span><o:p></o:p></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]--><span class="BodytextCaracter">d)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">prezintă pericol social; este săvârşită cu vinovăţie; este
prevăzută într-o ordonanţă simplă emisă de Guvern; este comisă de o persoană
care are reprezentarea acţiunilor sau inacţiunilor sale şi săvârşeşte cu voinţă
aceste acţiuni sau inacţiuni.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]-->2.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>Singurul temei al răspunderii penale îl reprezintă:</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]-->a)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală;</span><o:p></o:p></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]-->b)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>săvârşirea unei
infracţiuni;</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]--><span class="BodytextCaracter">c)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">existenţa unei hotărâri judecătoreşti de condamnare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]-->3.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>Există culpă simplă (neglijenţă) atunci când:</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]-->a)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">infractorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-1
acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce;</span><o:p></o:p></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]-->b)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">infractorul nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia
sau putea să-l prevadă;</span><o:p></o:p></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]--><span class="BodytextCaracter">c)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>infractorul nu
prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să-l prevadă.<o:p></o:p></b></span></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]-->4.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>Există intenţie directă atunci când:</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->a)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">infractorul prevede rezultatul
faptei sale şi, deşi nu-1 urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui;</span><o:p></o:p></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->b)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>infractorul prevede rezultatul faptei sale, urmărind
producerea lui prin săvârşirea acelei fapte;</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span class="BodytextCaracter">c)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>infractorul
prevede rezultatul faptei sale, urmăreşte producerea lui, însă acest rezultat,
din cauze independente de voinţa infractorului, nu se produce.<o:p></o:p></b></span></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]-->5.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>Intenţia depăşită (praeterintenţia) este o formă de
vinovăţie ce se realizează:</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->a)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">prin săvârşirea unei fapte cu
intenţie directă şi producerea unui rezultat mai grav decât cel urmărit,
rezultat care este însă prevăzut şi acceptat de făptuitor la momentul
săvârşirii faptei;</span><o:p></o:p></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->b)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">prin săvârşirea unei fapte cu
intenţie directă şi producerea unui rezultat mai grav decât cel acceptat de
făptuitor prin săvârşirea faptei, rezultat care însă nu este imputabil
făptuitorului dincolo de limita ce ar rezulta din acceptarea sa;</span><o:p></o:p></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->c)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>prin săvârşirea unei fapte cu intenţie indirectă şi
producerea unui rezultat mai grav decât cel acceptat de făptuitor prin
săvârşirea faptei, rezultat ce se impută acestuia sub forma culpei.</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Heading1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; page-break-after: avoid;">
<br /></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]-->1.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>Constituie
factori ai infracţiunii:</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->a)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">obiectul şi subiecţii infracţiunii;</span><o:p></o:p></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="background: silver;">b)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b><span style="background: silver;">elementul material;</span></b></span><b><span style="background: silver; mso-highlight: silver;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->c)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">locul şi timpul săvârşirii infracţiunii;</span><o:p></o:p></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span class="BodytextCaracter">d)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">cerinţele esenţiale şi scopul.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]-->2.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>Au valoare de
adevăr afirmaţiile:</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->a)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">în cazul infracţiunilor formale nu se cercetează legătura
de cauzalitate între acţiune - inacţiune şi urmarea produsă, aceasta rezultând </span><span class="BodytextItalic">ex re;</span><o:p></o:p></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->b)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">infracţiunile care au un obiect material sunt infracţiuni
de rezultat;</span><o:p></o:p></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->c)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>toate
infracţiunile au un obiect juridic specific;</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span class="BodytextCaracter">d)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">infracţiunile care nu au obiect material sunt infracţiuni
de pericol.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->3.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>Constituie
elemente ale laturii obiective a conţinutului constitutiv al unei infracţiuni:</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->a)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>elementul
material;</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->b)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">elementul subiectiv;</span><o:p></o:p></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span class="BodytextCaracter">c)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">urmarea imediată.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="Bodytext20" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]-->4.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="Bodytext2"><b>Verbum regens</b></span><span class="Bodytext2NotItalic"><b> </b></span><span class="Bodytext2NotItalic"><b>desemnează:</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->a)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">latura subiectivă;</span><o:p></o:p></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->b)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">urmarea imediată;</span><o:p></o:p></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span class="BodytextCaracter">c)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>elementul
material.<o:p></o:p></b></span></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->5.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>Acţiunea sub care
se poate prezenta elementul material al laturii obiective, se poate realiza:</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->a)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>prin acte
materiale, prin scris;</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->b)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>prin cuvinte;</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span class="BodytextCaracter">c)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">printr-o atitudine a făptuitorului care nu face ceva ce
legea penală ordonă să facă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->6.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>În cazul în care
elementul material al laturii obiective a unei infracţiuni constă în mai multe
acţiuni sau inacţiuni:</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->a)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"> dacă infractorul
săvârşeşte o singură acţiune sau inacţiune, atunci el săvârşeşte o infracţiune
unică;</span><o:p></o:p></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->b)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"> dacă infractorul
săvârşeşte mai multe acţiuni sau inacţiuni, atunci el realizează un concurs de
infracţiuni, în număr corespunzător acţiunilor/inacţiunilor;</span><o:p></o:p></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span class="BodytextCaracter">c)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>realizarea
acestui element prin mai multe acţiuni sau inacţiuni nu schimbă unitatea
infracţiunii.<o:p></o:p></b></span></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]-->7.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>Potrivit teoriei
condiţiei </b></span><span class="BodytextItalic"><b>sine qua non</b></span><span class="BodytextItalic"><b>:</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->a)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">este considerată drept cauză a unui rezultat determinat
contribuţia umană ce se situează în timp imediat anterior rezultatului;</span><o:p></o:p></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->b)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>este considerată
drept cauză a unui rezultat aceea care este proprie sau aptă, prin natura ei,
să producă acel rezultat;</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span class="BodytextCaracter">c)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">sunt considerate cauze ale rezultatului produs toate
condiţiile care le-au precedat şi fără de care rezultatul nu s-ar fi produs.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]-->8.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>Au valoare de
adevăr următoarele afirmaţii:</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->a)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>existenţa
vinovăţiei, ca element subiectiv esenţial al infracţiunii, presupune întotdeauna
şi existenţa vinovăţiei, ca element al conţinutului unei infracţiuni;</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->b)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">poate exista vinovăţie, ca element al conţinutului unei
infracţiuni, fără a exista însă ca element subiectiv esenţial al infracţiunii;</span><o:p></o:p></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span class="BodytextCaracter">c)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">poate exista vinovăţie ca element subiectiv esenţial al
infracţiunii, fără să existe vinovăţie ca element al infracţiunii determinate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]-->9.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>În dreptul penal,
mobilul actului de conduită prohibit de lege:</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->a)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">reprezintă ţelul urmărit prin săvârşirea faptei;</span><o:p></o:p></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->b)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>desemnează
sentimentul ce a condus la naşterea în mintea făptuitorului a ideii săvârşirii
actului de conduită respectiv;</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span class="BodytextCaracter">c)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">trebuie să fie prevăzut expres de norma incriminatoare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]-->10.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>Fapta constând într-o acţiune sau inacţiune:</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->a)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>este infracţiune
numai dacă este săvârşită cu intenţie;</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->b)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">este infracţiune, atunci când este săvârşită din culpă,
afară de cazul în care legea sancţionează numai săvârşirea ei cu intenţie;</span><o:p></o:p></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span class="BodytextCaracter">c)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>este infracţiune
atunci când este săvârşită din culpă numai atunci când în lege se prevede, în
mod expres, aceasta.<o:p></o:p></b></span></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]-->11.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>Responsabilitatea penală se prezumă la vârsta de:</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->a)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">14 ani;</span><o:p></o:p></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->b)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>16 ani;</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span class="BodytextCaracter">c)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">18 ani.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]-->14.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>Subiect pasiv al infracţiunii poate fi:</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->a)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">numai o persoană fizică;</span><o:p></o:p></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->b)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>o persoană fără
discernământ;</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span class="BodytextCaracter">c)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>o persoană
juridică.<o:p></o:p></b></span></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 0cm; text-indent: 0cm;">
<!--[if !supportLists]-->15.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;"> </span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>Există tentativă:</b></span><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->a)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">când consumarea infracţiunii nu a fost posibilă datorită
insuficienţei sau defectuozităţii mijloacelor folosite;</span><o:p></o:p></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->b)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">când consumarea infracţiunii nu a fost posibilă datorită
modului cum a fost concepută executarea;</span><o:p></o:p></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]-->c)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter">când consumarea infracţiunii nu a fost posibilă datorită
lipsei obiectului de la locul unde făptuitorul credea că se află.</span><o:p></o:p></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; margin-left: 18pt; text-indent: -18pt;">
<!--[if !supportLists]--><span class="BodytextCaracter">d)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span class="BodytextCaracter"><b>când a avut loc
punerea în executare a intenţiei de a săvârşi infracţiunea, executare care a
fost însă întreruptă sau nu şi-a produs efectul<o:p></o:p></b></span></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="Bodytext" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">TEST
AUTOEVALUARE PLATFORMA DANUBIUS (19 întrebări)<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="Bodytext1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">1. Dreptul
penal cuprinde un ansamblu de norme juridice care:<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">A. statuează
faptele ce constituie infracţiuni;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">B. pedepsele şi
alte sancţiuni de drept penal aplicabile persoanelor fizice şi juridice care au
comis infracţiuni;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">C
- se referă la regulile sau principiile dreptului penal.<o:p></o:p></span></div>
<div class="Bodytext1" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">2. Ştiinţa
dreptului penal cuprinde:<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">A. ansamblul de
idei, teorii privitoare la dreptul penal ca ramură de drept;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">B. ansamblul de
concepţii privitoare la dreptul penal ca ramură de drept;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">C.
instituţiile care reglementează relaţiile de apărare socială.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">3. Obiectul
dreptului penal îl formează:<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">A. relaţiile de
apărare socială;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">B. relaţiile de
cooperare între oameni în asigurarea ordinii sociale;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">C.
relaţiile de conflict între titularii valorilor sociale ocrotite de legea
penală şi cei care au săvârşit fapte vătămătoare sau periculoase împotriva
acestor valori.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">4. Principiul
legalităţii îmbracă următoarele laturi: (unitatea II aplicarea legii penale în
timp şi spaţiu) <o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">A. legalitatea
incriminării (<i>nullum crimen sine lege</i>);<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">B. legalitatea
pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă (<i>nulla poena sine lege</i>);<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">C.
legalitatea acţiunii penale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">5. Potrivit
noului Cod penal, prin noţiunea de „lege penală” se poate înţelege:<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">A. orice
dispoziţie cu caracter penal cuprinsă în legi organice, ordonanţe de urgenţă
sau alte acte normative care la data adoptării lor aveau putere de lege;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">B
orice dispoziţie cu caracter penal cuprinse în decrete emise ulterior intrării
în vigoare a Constituţiei României;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">C.
orice dispoziţie cu caracter penal cuprinsă în acte normative al autorităţilor
locale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">6. Constituie
principii de aplicare a legii penale în timp:<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">A. principiul
retroactivităţii; <o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">B.
principiul teritorialităţii;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">C.
principiul activităţii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">7. În cazul în
care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au
intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică:<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">A.
legea în vigoare la data pronunţării hotărârii;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">B.
legea în vigoare la data săvârşirii infracţiunii;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">C. legea penală
mai favorabilă.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">8. O lege
penală poate fi abrogată:<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">A.
numai în mod expres;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">B. total sau
parţial;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">C. în mod
tacit.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">9.
Neretroactivitatea legii penale presupune că:<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">A.
legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub vechea lege, dacă nu mai sunt
prevăzute de legea nouă;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">B.
legea penală se aplică numai infracţiunilor săvârşite în timpul cât ea se află
în vigoare;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">C. legea penală
nu se aplică faptelor care, la data când au fost săvârşite, nu erau prevăzute
ca infracţiuni.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">10. Legea
penală temporară se aplică infracţiunii săvârşite în timpul cât era în vigoare:<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">A.
numai dacă fapta a fost urmărită sau judecată în acest interval de timp;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">B.
numai dacă fapta a fost descoperită în acest interval de timp, indiferent dacă
judecata a avut loc după ieşirea din vigoare a legii;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">C. chiar dacă
fapta nu a fost descoperită, urmărită sau judecată în acest interval de timp.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">11. Constituie
principii de aplicare a legii penale române în spaţiu:<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">A.
legalitatea incriminării;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">B. principiul
realităţii;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">C.
principiul activităţii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">12. Principiul
ubicuităţii:<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">A. este
prevăzut expres de noul Cod penal;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">B.
constituie temeiul acordării extrădării;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">C.
constituie o excepţie de la principiul teritorialităţii.<b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">13. Imunitatea
de jurisdicţie:<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">A.
constituie o excepţie de la principiul personalităţii;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">B. constituie o
excepţie de la principiul teritorialităţii;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">C. constituie o
excepţie de la principiul realităţii.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">14. Se include
în sfera noţiunii de „teritoriu” din expresia „teritoriul României”:<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">A. spaţiul
aerian de deasupra mării teritoriale a României;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">B.
spaţiul cosmic de deasupra teritoriului României;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">C. subsolul,
corespunzător solului terestru, acvatic, mării teritoriale, fără limite în
adâncime.<o:p></o:p></span></b></div>
</div>
<b><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 11pt;"><br clear="all" style="mso-break-type: section-break; page-break-before: auto;" />
</span></b>
<br />
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">15. O
infracţiune se consideră săvârşită pe teritoriul României</span></b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">A.
numai dacă a fost comisă pe acest teritoriu;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">B. dacă pe o
navă sub pavilion românesc s-a produs rezultatul infracţiunii, aceasta fiind
comisă pe teritoriul altui stat;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">C. dacă pe o
aeronavă înmatriculată în România s-a efectuat numai un act de executare a
infracţiunii, celelalte acte, rezultatul infracţiunii producându-se pe
teritoriul altui stat.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">16. Potrivit
legii penale, prin „săvârşirea unei infracţiuni” se poate înţelege:<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">A. săvârşirea
oricăreia dintre faptele pe care legea le pedepseşte ca infracţiune consumată
sau ca tentativă;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">B. participarea
la comiterea unei infracţiuni consumate sau la o tentativă pedepsibilă în
calitate de autor;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">C. participarea
la comiterea unei infracţiuni consumate sau la o tentativă pedepsibilă în
calitate de complice sau instigator.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">17. Legea
penală română nu poate fi aplicată:<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">A.
infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării, dacă făptuitorul, neavând
nicio cetăţenie, are domiciliul în România;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">B.
faptelor care, la data când au fost săvârşite, nu erau prevăzute ca
infracţiuni;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">C. faptelor
săvârşite sub vechea lege, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">18. Pentru
aplicarea legii penale române conform principiului personalităţii sunt necesare
următoarele condiţii:<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">A. infractorul,
în momentul săvârşirii infracţiunii, să fie cetăţean român sau apatrid,
indiferent de domiciliul acestuia;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">B. infracţiunea
să se săvârşească în străinătate;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">C.
fapta să fie prevăzută ca infracţiune şi de legea penală a ţării unde a fost
săvârşită. în toate cazurile.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">19. Constituie
condiţii de aplicare a legii penale române conform principiului realităţii:<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">A. infracţiunea
să se săvârşească în străinătate;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">B.
infractorul să fie cetăţean român ori apatrid cu domiciliul în România;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">C. infractorul
să fie cetăţean străin sau apatrid care nu domiciliază în România.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">Teste Hyperion:<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">1.
Dreptul penal cuprinde un ansamblu de norme juridice care:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a) statuează faptele
ce constituie infracţiuni;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b) pedepsele şi
alte sancţiuni de drept penal aplicabile persoanelor fizice şi juridice care au
comis infracţiuni;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c)
se refera la regulile sau principiile dreptului penal.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">2.
Ştiinţa dreptului penal cuprinde:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a) ansamblul de
idei, teorii privitoare la dreptul penal ca ramura de drept;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b) ansamblul de
concepţii privitoare la dreptul penal ca ramura de drept;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c)
instituţiile care reglementează relaţiile de apărare sociala.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">3.
Obiectul dreptului penal îl formează :<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a) relaţiile de
apărare socială;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b) relaţiile de
cooperare între oameni în asigurarea ordinii sociale;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c)
relaţiile de conflict între titularii valorilor sociale ocrotite de legea penală
şi cei care au săvârşit fapte vătămătoare sau periculoase împotriva acestor valori.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">4.
Scopul dreptului penal este consacrat:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a) în
dispoziţiile din art. 1 C. pen.;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b)
în literatura de specialitate;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c)
în dispoziţiile din art. 2 C. pen.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">5.
Principiul legalităţii îmbracă următoarele laturi:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a) legalitatea
incriminării (<i>nullum crimen sine lege</i>);<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b) legalitatea
pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă (<i>nulla poena sine lege</i>);<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c) legalitatea
răspunderii penale, a constrângerii (<i>nullum
judicium sine lege</i>).<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">1.
Instituie principii de aplicare a legii penale române în spaţiu:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a)
legalitatea incriminării;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b) principiul
realităţii;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c)
principiul activităţii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">2.
Principiul ubicuităţii:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a) este
prevăzut expres de Codul penal;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b)
constituie temeiul acordării extrădării;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c)
constituie o excepţie de la principiul teritorialităţii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">3.
Imunitatea de jurisdicţie:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a)
constituie o excepţie de la principiul personalităţii;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b) constituie o
excepţie de la principiul teritorialităţii;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c) este
prevăzută expres de Codul penal.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">4.
Se include în sfera noţiunii de „teritoriu” din expresiile „teritoriul României”
şi „teritoriul ţării”:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a) spaţiul
aerian de deasupra mării teritoriale a României;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b)
spaţiul cosmic de deasupra teritoriului României;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c) subsolul,
corespunzător solului terestru, acvatic, mării teritoriale, fără limite în
adâncime.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">5.
O infracţiune se consideră săvârşită pe teritoriul României:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a)
numai dacă a fost comisă pe acest teritoriu<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b) dacă pe o
navă română s-a produs rezultatul infracţiunii, aceasta fiind comisă pe
teritoriul altui stat;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c) dacă pe o
aeronavă română s-a efectuat numai un act de executare a infracţiunii,
celelalte acte de executare şi rezultatul infracţiunii producându-se pe
teritoriul altui stat.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">6.
Potrivit legii penale, prin „comiterea unei infracţiuni” se poate înţelege:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a) săvârşirea
oricăreia dintre faptele pe care legea le pedepseşte ca infracţiune consumată
sau ca tentativă;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b) participarea
la comiterea unei infracţiuni consumate sau la o tentativă pedepsibilă în
calitate de autor;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c) participarea
la comiterea unei infracţiuni consumate sau la o tentativă pedepsibilă în
calitate de complice sau instigator.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">7.
Potrivit Codului penal, prin noţiunea de „lege penală” se poate înţelege:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a) orice
dispoziţie cu caracter penal cuprinsă în legi;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b)
orice dispoziţie cu caracter penal cuprinsă în decrete emise ulterior intrării
în vigoare a Constituţiei României;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c) orice
dispoziţie cu caracter penal cuprinsă în decrete emise anterior datei de 8
decembrie 1991.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">8.
Constituie principii de aplicare a legii penale în timp:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a) principiul
retroactivităţii;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b) principiul
neretroactivităţii;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c) principiul
ultraactivităţii legii penale temporare;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">d) principiul
activităţii.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">9.
In cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei
au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a)
legea în vigoare la data pronunţării hotărârii;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b)
legea în vigoare la data săvârşirii infracţiunii;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c) legea cea
mai favorabilă.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">10.
O lege penală poate fi abrogată:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a)
numai în mod expres;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b) total sau
parţial;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c) în mod
tacit.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">11.
Legea penală română nu poate fi aplicată:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a)
infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării, dacă făptuitorul, neavând
nici o cetăţenie, are domiciliul în România;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b) faptelor
care, la data când au fost săvârşite, nu erau prevăzute ca infracţiuni;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c) faptelor
săvârşite sub vechea lege, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">12.
Potrivit principiului neretroactivităţii legii penale:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a)
legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub vechea lege, dacă nu mai<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">sunt
prevăzute de legea nouă;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b)
legea penală se aplică numai infracţiunilor săvârşite în timpul cât ea se<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">află
în vigoare;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c) legea penală
nu se aplică faptelor care, la data când au fost săvârşite, nu erau prevăzute
ca infracţiuni.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">13.
Legea penală temporară se aplică infracţiunii săvârşite în timpul cât era în vigoare:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a)
numai dacă fapta a fost urmărită sau judecată în acest interval de timp;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b)
numai dacă fapta a fost descoperită în acest interval de timp, indiferent dacă
judecata a avut loc după ieşirea din vigoare a legii;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c) chiar dacă
fapta nu a fost descoperită, urmărită sau judecată în acest interval de timp.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">14.
Pentru aplicarea legii penale române conform principiului personalităţii sunt
necesare şi următoarele condiţii:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a)
infractorul, în momentul săvârşirii infracţiunii, să fie cetăţean român sau apatrid,
indiferent de domiciliul acestuia;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b) infracţiunea
să se săvârşească în străinătate;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c)
fapta să fie prevăzută ca infracţiune şi de legea penală a ţării unde a fost săvârşită.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">15.
Constituie condiţii de aplicare a legii penale române conform principiului realităţii:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a) infracţiunea
să se săvârşească în străinătate;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b)
infractorul să fie cetăţean român ori apatrid cu domiciliul în România;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c) infractorul
să fie cetăţean străin sau apatrid care nu domiciliază în </span></b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">România.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">1.
Constituie infracţiune fapta care îndeplineşte următoarele condiţii necesare şi
suficiente:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a)
este săvârşită cu vinovăţie; este prevăzută de lege; prezintă pericol social sau
natural;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b)
este săvârşită cu vinovăţie; este prevăzută de legea penală;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c)
prezintă pericol social; este săvârşită cu vinovăţie; este prevăzută într-o ordonanţă
simplă emisă de Guvern;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">d) prezintă
pericol social; este săvârşită cu vinovăţie; este prevăzută într-o ordonanţă
simplă emisă de Guvern; este comisă de o persoană care are reprezentarea
acţiunilor sau inacţiunilor sale şi săvârşeşte cu voinţă aceste acţiuni sau
inacţiuni.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">2.
Fapta care prezintă pericolul social al unei infracţiuni este acea faptă:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a)
prin care se vatămă oricare dintre valorile sociale recunoscute de Constituţie
şi legi;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b)
prin care se vatămă oricare dintre valorile sociale prevăzute în art. 1 C. pen.;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c) prin care se
vatămă oricare dintre valorile sociale prevăzute în art. 1 C. pen. şi pentru
sancţionarea căreia este necesară aplicarea unei pedepse.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">3.
Singurul temei al răspunderii penale îl reprezintă:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a)
săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b) săvârşirea
unei infracţiuni;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c)
existenţa unei hotărâri judecătoreşti de condamnare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">4.
Există culpă simplă (neglijenţă) atunci când:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a)
infractorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei
că el nu se va produce;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b)
infractorul nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia sau putea să-l prevadă;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c) infractorul
nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să-l prevadă.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">5.
Există intenţie directă atunci când:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a)
infractorul prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea
producerii lui;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b) infractorul
prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei
fapte;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c) infractorul
prevede rezultatul faptei sale, urmăreşte producerea lui, însă acest rezultat,
din cauze independente de voinţa infractorului, nu se produce.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">6.
Intenţia depăşită (<i>praeterintenţia</i>)
este o formă de vinovăţie ce se realizează:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a)
prin săvârşirea unei fapte cu intenţie directă şi producerea unui rezultat mai
grav decât cel urmărit, rezultat care este însă prevăzut şi acceptat de făptuitor
la momentul săvârşirii faptei;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b)
prin săvârşirea unei fapte cu intenţie directă şi producerea unui rezultat mai
grav decât cel acceptat de făptuitor prin săvârşirea faptei, rezultat care însă
nu este imputabil făptuitorului dincolo de limita ce ar rezulta din acceptarea
sa;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c) prin
săvârşirea unei fapte cu intenţie indirectă şi producerea unui rezultat mai
grav decât cel acceptat de făptuitor prin săvârşirea faptei, rezultat ce se
impută acestuia sub forma culpei.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">1.
Constituie factori ai infracţiunii:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a) obiectul şi
subiecţii infracţiunii;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b)
elementul material;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c) locul şi
timpul săvârşirii infracţiunii;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">d)
cerinţele esenţiale şi scopul.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">2.
Au valoare de adevăr afirmaţiile:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a) în cazul
infracţiunilor formale nu se cercetează legătura de cauzalitate între acţiune –
inacţiune şi urmarea produsă, aceasta rezultând ex re;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b)
infracţiunile care au un obiect material sunt infracţiuni de rezultat;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c) toate
infracţiunile au un obiect juridic specific;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">d)
infracţiunile care nu au obiect material sunt infracţiuni de pericol.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">3.
Constituie elemente ale laturii obiective a conţinutului constitutiv al unei infracţiuni:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a) elementul
material;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b)
elementul subiectiv;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c) urmarea
imediată.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">4.
<i>Verbum regens</i> desemnează:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a)
latura subiectivă;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b)
urmarea imediată;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c) elementul
material.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">5.
Acţiunea sub care se poate prezenta elementul material al laturii obiective, se
poate realiza:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a) prin acte
materiale; prin scris;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b) prin
cuvinte;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c)
printr-o atitudine a făptuitorului care nu face ceva ce legea penală ordonă să
facă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">6.
In cazul în care elementul material al laturii obiective a unei infracţiuni constă
în mai multe acţiuni sau inacţiuni:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a) dacă infractorul
săvârşeşte o singură acţiune sau inacţiune, atunci el săvârşeşte o infracţiune
unică;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b)
dacă infractorul săvârşeşte mai multe acţiuni sau inacţiuni, atunci el realizează
un concurs de infracţiuni, în număr corespunzător acţiunilor/inacţiunilor;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c) realizarea
acestui element prin mai multe acţiuni sau inacţiuni nu schimbă unitatea
infracţiunii.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">7.
Potrivit teoriei condiţiei <i>sine qua non</i>:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a)
este considerată drept cauză a unui rezultat determinat contribuţia umană ce se
situează în timp imediat anterior rezultatului;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b)
este considerată drept cauză a unui rezultat aceea care este proprie sau aptă,
prin natura ei, să producă acel rezultat;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c) sunt
considerate cauze ale rezultatului produs toate condiţiile care le-au precedat
şi fără de care rezultatul nu s-ar fi produs.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">8.
Au valoare de adevăr următoarele afirmaţii:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a)
existenţa vinovăţiei, ca trăsătură esenţială a infracţiunii, presupune întotdeauna
şi existenţa vinovăţiei, ca element al conţinutului unei infracţiuni;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b) poate exista
vinovăţie, ca element al conţinutului unei infracţiuni, fără a exista însă ca
trăsătură esenţială a infracţiunii;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c) poate exista
vinovăţie ca trăsătură esenţială a infracţiunii, fără să existe vinovăţie ca
element subiectiv al infracţiunii.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">9.
În dreptul penal, mobilul actului de conduită prohibit de lege:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a)
reprezintă ţelul urmărit prin săvârşirea faptei;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b) desemnează
sentimentul ce a condus la naşterea în mintea făptuitorului a ideii săvârşirii
actului de conduită respectiv;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c)
trebuie să fie prevăzut expres de norma incriminatoare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">10.
In cazul faptelor prevăzute de art. 181 C. pen., se poate aplica o sancţiune cu
caracter administrativ:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a)
numai de instanţă;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b)
numai de procuror;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c) de procuror
sau de instanţă.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">11.
Fapta constând intr-o inacţiune:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a)
este infracţiune numai dacă este săvârşită cu intenţie;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b) este
infracţiune, atunci când este săvârşită din culpă, afară de cazul în care legea
sancţionează numai săvârşirea ei cu intenţie;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c)
este infracţiune atunci când este săvârşită din culpă numai atunci când în lege
se prevede, în mod expres, aceasta.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">12.
La stabilirea în concret a gradului de pericol social al unei infracţiuni se ţine
seama de:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a) modul şi
mijloacele de săvârşire a faptelor, de scopul urmărit;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b) de
împrejurările în care fapta a fost comisă;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c) de urmarea
produsă sau care s-ar fi putut produce;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">d) de persoana
sau conduita făptuitorului.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">13.
Responsabilitatea penală se prezumă la vârsta de:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a)
14 ani;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b) 16 ani;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c)
18 ani.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">14.
Subiect pasiv al infracţiunii poate fi:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a)
numai o persoană fizică;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b) o persoană
fără discernământ;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c) o persoană
juridică.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">15.Există
tentativă:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">a) când
consumarea infracţiunii nu a fost posibilă datorită insuficienţei sau defectuozităţii
mijloacelor folosite;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">b)
când consumarea infracţiunii nu a fost posibilă datorită modului cum a fost
concepută executarea;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">c) când
consumarea infracţiunii nu a fost posibilă datorită lipsei obiectului de la
locul unde făptuitorul credea că se află.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: center;">
<b><span style="font-size: 11pt;"><span style="color: cyan;">TESTE DE AUTOEVALUARE
- DREPT PENAL</span></span></b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: center;">
<b><span style="font-size: 11pt;"><span style="color: cyan;"><br /></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">1.Dreptul penal cuprinde un ansamblu
de norme juridice care:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a)</span></b><b><i><span style="color: blue; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"> </span></i></b><b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">statueaza faptele ce constituie infractiuni</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b)</span></b><b><span style="color: blue; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"> </span></b><b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">pedepsele si alte
sanctiuni de drept penal aplicabile persoanelor fizice si juridice care au
comis infractiuni</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c) se refera la regulile sau
principiile dreptului penal</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">2. Stiinta dreptului penal</span><span style="color: blue; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"> </span><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">cuprinde:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a)</span></b><b><i><span style="color: blue; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"> </span></i></b><b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">ansamblul de idei, teorii privitoare la dreptul
penal ca ramura de drept</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b)
ansamblul de conceptii privitoare la dreptul penal ca ramura de drept</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c) institutiile care reglementeaza
relatiile de aparare sociala</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">3.Obiectul dreptului penal il formeaza
:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a)
relatiile de aparare sociala </span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b)
relatiile de cooperare intre oameni in asigurarea ordinii sociale</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
relatiile de conflict intre titularii valorilor sociale ocrotite de legea
penala si cei care au savarsit fapte vatamatoare sau periculoase impotriva
acestor valori.</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">4. Scopul dreptului 313i86d penal
este consacrat :</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a)
in dispozitiile din art. 1 C.pen.</span></b><b><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b) in literatura de specialitate</span><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c) in dispozitiile din art. 2
C.pen.</span><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">5. Principiul legalitatii imbraca
urmatoarele laturi:</span><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a)
legalitatea incriminarii (<i>nullum crimen sine lege</i>);</span></b><b><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b)
legalitatea pedepselor, a masurilor educative si a masurilor de siguranta (<i>nulla
poena sine lege</i>);</span></b><b><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)legalitatea
rasaunderii penale, a constrangerii (<i>nullum judicium sine lege</i>).</span></b><b><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">6. Constituie principii de aplicare a
legii penale romane in spatiu:</span><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) legalitatea incriminarii</span><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b)
principiul realitatii</span></b><b><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c) principiul activitatii</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">7. Principiul ubicuitatii:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a)
este prevazut expres de Codul penal</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b) constituie temeiul acordarii
extradarii;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c) constituie o exceptie de la
principiul teritorialitatii</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">8. Imunitatea de jurisdictie:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) constituie o exceptie de la
principiul personalitatii;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b)
constituie o exceptie de la principiul teritorialitatii;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
este prevazuta expres de Codul penal</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">9. Extradarea se acorda sau poate fi
solicitata:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) numai pe baza de reciprocitate sau
in baza unei conventii internationale;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b) in temeiul legii, chiar daca
exista conventie internationala aplicabila;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c) exclusiv pe baza de reciprocitate
si, in lipsa acesteia, in temeiul legii.</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">10. Se include in sfera notiunii de
"teritoriu" din expresiile "teritoriul Romaniei" si
"teritoriul tarii":</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a)
spatiul aerian de deasupra marii teritoriale a Romaniei;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b) spatiul cosmic de deasupra
teritoriului Romaniei;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
subsolul, corespunzator solului terestru, acvatic, marii teritoriale, fara
limite in adancime.</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">11. O infractiune se considera
savarsita pe teritoriul Romaniei:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) numai daca a fost comisa pe acest
teritoriu</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b)
daca pe o nava romana s-a produs rezultatul infractiunii, aceasta fiind comisa
pe teritoriul altui stat;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
daca pe o aeronava romana s-a efectuat numai un act de executare a
infractiunii, celelalte acte de executare si rezultatul infractiunii
producandu-se pe teritoriul altui stat;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">12. Potrivit legii penale, prin
"comiterea unei infractiuni" se poate intelege:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a)
savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste ca infractiune
consumata sau ca tentativa;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b)
participarea la comiterea unei infractiuni consumate sau la o tentativa
pedepsibila in calitate de autor;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
participarea la comiterea unei infractiuni consumate sau la o tentativa
pedepsibila in calitate de complice sau instigator.</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">13. Potrivit Codului penal, prin
notiunea de "lege penala" se poate intelege:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a)
orice dispozitie cu caracter penal cuprinsa in legi;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b) orice dispozitie cu caracter penal
cuprinsa in decrete emise ulterior intrarii in vigoare a Constitutiei Romaniei;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
orice dispozitie cu caracter penal cuprinsa in decrete emise anterior datei de
8 decembrie 1991.</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">14. Constituie principii de aplicare
a legii penale in timp:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a)
principiul retroactivitatii;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b)
principiul neretroactivitatii;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
principiul ultraactivitatii legii penale temporare;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">d)
principiul activitatii.</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">15. In cazul in care de la
savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una
sau mai multe legi penale, se aplica:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) legea in vigoare la data
pronuntarii hotararii;</span><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b) legea in vigoare la data
savarsirii infractiunii;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
legea cea mai favorabila.</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">16. O lege penala poate fi abrogata:</span><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) numai in mod expres;</span><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b)
total sau partial;</span></b><b><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
in mod tacit.</span></b><b><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">17. Legea penala romana nu poate fi
aplicata:</span><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) infractiunilor savarsite in afara
teritoriului tarii, daca faptuitorul, neavand nici o cetatenie, are domiciliul
in Romania;</span><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b)
faptelor care, la data cand au fost savarsite, nu erau prevazute ca infractiuni;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
faptelor savarsite sub vechea lege, daca nu mai sunt prevazute de legea noua.</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">18. Potrivit principiului
neretroactivitatii legii penale:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) legea penala nu se aplica faptelor
savarsite sub vechea lege, daca nu mai sunt prevazute de legea noua;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b) legea penala se aplica numai
infractiunilor savarsite in timpul cat ea se afla in vigoare;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
legea penala nu se aplica faptelor care, la data cand au fost savarsite, nu
erau prevazute ca infractiuni.</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">19. Legea penala temporara se aplica
infractiunii savarsite in timpul cat era in vigoare:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) numai daca fapta a fost urmarita
sau judecata in acest interval de timp;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b) numai daca fapta a fost
descoperita in acest interval de timp, indiferent daca judecata a avut loc dupa
iesirea din vigoare a legii;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
chiar daca fapta nu a fost descoperita, urmarita sau judecata in acest interval
de timp.</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">20. Pentru aplicarea legii penale
romane conform principiului personalitatii sunt necesare si urmatoarele
conditii:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) infractorul, in momentul
savarsirii infractiunii, sa fie cetatean roman sau apatrid, indiferent de
domiciliul acestuia;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b)
infractiunea sa se savarseasca in strainatate;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c) fapta sa fie prevazuta ca
infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savarsita.</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">21. Constituie conditii de aplicare a
legii penale romane conform principiului realitatii:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a)
infractiunea sa se savarseasca in strainatate;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b) infractorul sa fie cetatean roman
ori apatrid cu domiciliul in Romania;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
infractorul sa fie cetatean strain sau apatrid care nu domiciliaza in Romania.</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">22. Constituie conditii de aplicare a
legii penale romane conform principiului universalitatii:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a)
fapta sa fie prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost
savarsita;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b)
sa se fi comis o infractiune pentru care nu ar putea fi aplicabila
legea penala romana potrivit principiului realitatii;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
faptuitorul sa se afle in Romania;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">d)
infractorul sa nu fie cetatean roman sau apatrid cu domiciliul in Romania.</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">23. Autorizarea prealabila a
Procurorului General al Parchetului de pe langa I.C.C.J. este necesara pentru
punerea in miscare a actiunii penale in cazul infractiunilor pentru care legea
penala romana este aplicabila potrivit principiului:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) personalitatii;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b)
realitatii;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c) universalitatii.</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">24. Intrarea in vigoare a unei legi
penale romane poate avea loc:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) numai la data publicarii acesteia
in Monitorul Oficial;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b) la o data anterioara publicarii
acesteia in Monitorul Oficial daca se prevede astfel in continutul legii;</span><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
la o data ulterioara publicarii acesteia in Monitorul Oficial daca se prevede
astfel in continutul legii;</span></b><b><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">d) de regula, la data publicarii
acesteia in Monitorul Oficial;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">e)
de regula, la trei zile de la data publicarii in Monitorul Oficial.</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">25. Potrivit principiului
retroactivitatii legii penale, odata cu intrarea in vigoare a legii noi care nu
mai prevede fapta ca infractiune:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a)
inceteaza executarea pedepselor;</span></b><b><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b) inceteaza executarea pedepselor,
insa masurile de siguranta si masurile educative pronuntate in baza legii vechi
se executa;</span><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
inceteaza toate consecintele penale ale hotararilor judecatoresti privitoare la
faptele ce au fost dezincriminate.</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">26. In cazul in care de la
savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una
sau mai multe legi penale:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) legea penala se determina prin combinarea
dispozitiilor mai favorabile din legile succesive;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b) in cazul in care nu exista alte
criterii de determinare a legii penale mai favorabile, aceasta se stabileste in
functie de pedepsele complimentare;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
se aplica infractorului legea penala mai favorabila.</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">27. Cand dupa ramanerea definitiva a
hotararii de condamnare si pana la executarea completa a pedepsei amenzii a
intervenit o lege care prevede o pedeapsa mai usoara:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a)
sanctiunea aplicata, daca depaseste maximul special prevazut de legea noua pentru
infractiunea savarsita, se reduce la acest maxim;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b)
sanctiunea aplicata, daca este mai mica decat maximul special prevazut de legea
noua, poate fi redusa de catre instanta judecatoreasca;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
sanctiunea aplicata, daca este egala cu maximul special prevazut de legea noua,
poate fi redusa de catre instanta de judecatoreasca.</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">28. Constituie infractiune fapta care
indeplineste urmatoarele conditii necesare si suficiente:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) este savarsita cu vinovatie; este
prevazuta de lege; prezinta pericol social sau natural;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b) este savarsita cu vinovatie; este
prevazuta de legea penala;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c) prezinta pericol social; este
savarsita cu vinovatie; este prevazuta intr-o ordonanta simpla emisa de Guvern;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">d)
) prezinta pericol social; este savarsita cu vinovatie; este prevazuta intr-o
ordonanta simpla emisa de Guvern; este comisa de o persoana care are
reprezentarea actiunilor sau inactiunilor sale si savarseste cu vointa aceste
actiuni sau inactiuni.</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">29. Fapta care prezinta pericolul
social al unei infractiuni este acea fapta:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) prin care se vatama oricare dintre
valorile sociale recunoscute de Constitutie si legi;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b) prin care se vatama oricare dintre
valorile sociale prevazute in art. 1 C.pen..;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
prin care se vatama oricare dintre valorile sociale prevazute in art. 1
C.pen. si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse.</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">30. Singurul temei al raspunderii
penale il reprezinta:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) savarsirea unei fapte prevazute de
legea penala;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b)
savarsirea unei infractiuni;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c) existenta unei hotarari
judecatoresti de condamnare.</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">31. Exista culpa simpla (neglijenta)
atunci cand:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) infractorul prevede rezultatul
faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b) infractorul nu prevede rezultatul
faptei sale, desi trebuia sau putea sa-l prevada;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
infractorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l
prevada.</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">32. Exista intentie directa atunci
cand:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) infractorul prevede rezultatul
faptei sale si, desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b)
infractorul prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin
savarsirea acelei fapte;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
infractorul prevede rezultatul faptei sale, urmareste producerea lui, insa
acest rezultat, din cauze independente de vointa infractorului, nu se produce.</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">33. Intentia depasita
(praeterintentia) este o forma de vinovatie ce se realizeaza:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) prin savarsirea unei fapte cu
intentie directa si producerea unui rezultat mai grav decat cel urmarit,
rezultat care este insa prevazut si acceptat de faptuitor la momentul
savarsirii faptei;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b) prin savarsirea unei
fapte cu intentie directa si producerea unui rezultat mai grav decat cel
acceptat de faptuitor prin savarsirea faptei, rezultat care insa nu este
imputabil faptuitorului dincolo de limita ce ar rezulta din acceptarea sa;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
prin savarsirea unei fapte cu intentie indirecta si producerea unui rezultat
mai grav decat cel acceptat de faptuitor prin savarsirea faptei, rezultat ce se
imputa acestuia sub forma culpei.</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">34. Constituie factori ai
infractiunii:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a)
obiectul si subiectii infractiunii;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b) elementul material;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
locul si timpul savarsirii infractiunii;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">d) cerintele esentiale si scopul.</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">35. Au valoare de adevar afirmatiile:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a)
in cazul infractiunilor formale nu se cerceteaza legatura de cauzalitate intre
actiune - inactiune si urmarea produsa, aceasta rezultand <i>ex re</i>;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b)
infractiunile care au un obiect material sunt infractiuni de rezultat;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
toate infractiunile au un obiect juridic specific;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">d)
infractiunile care nu au obiect material sunt infractiuni de pericol.</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">36. Constituie elemente ale laturii
obiective a continutului constitutiv al unei infractiuni:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a)
elementul material;</span></b><b><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b) elementul subiectiv;</span><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
urmarea imediata.</span></b><b><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">37.<i> Verbum regens </i>desemneaza:</span><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) latura subiectiva;</span><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b) urmarea imediata;</span><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
elementul material.</span></b><b><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">38. Actiunea sub care se poate
prezenta elementul material al laturii obiective, se poate realiza:</span><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a)
prin acte materiale; prin scris;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b)
prin cuvinte;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c) printr-o atitudine a faptuitorului
care nu face ceva ce legea penala ordona sa faca.</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">39. In cazul in care elementul
material al laturii obiective a unei infractiuni consta in mai multe actiuni
sau inactiuni:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a)
daca infractorul savarseste o singura actiune sau inactiune, atunci el
savarseste o infractiune unica;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b) daca infractorul savarseste mai
multe actiuni sau inactiuni, atunci el realizeaza un concurs de infractiuni, in
numar corespunzator actiunilor/inactiunilor;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
realizarea acestui element prin mai multe actiuni sau inactiuni nu schimba
unitatea infractiunii.</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">40. Potrivit teoriei conditiei <i>sine
qua non</i>:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) este considerata drept cauza a
unui rezultat determinat contributia umana ce se situeaza in timp imediat
anterior rezultatului;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b) este considerata drept cauza a
unui rezultat aceea care este proprie sau apta, prin natura ei, sa
produca acel rezultat;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
sunt considerate cauze ale rezultatului produs toate conditiile care le-au
precedat si fara de care rezultatul nu s-ar fi produs.</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">41. Au valoare de adevar urmatoarele
afirmatii:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) existenta vinovatiei, ca trasatura
esentiala a infractiunii, presupune intotdeauna si existenta vinovatiei, ca
element al continutului unei infractiuni;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b)
poate exista vinovatie, ca element al continutului unei infractiuni, fara a
exista insa ca trasatura esentiala a infractiunii;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
poate exista vinovatie ca trasatura esentiala a infractiunii, fara sa existe
vinovatie ca element subiectiv al infractiunii.</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">42. In dreptul penal, mobilul
actului de conduita prohibit de lege:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) reprezinta telul urmarit prin
savarsirea faptei;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b)
desemneaza sentimentul ce a condus la nasterea in mintea faptuitorului a ideii
savarsirii actului de conduita respectiv;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c) trebuie sa fie prevazut expres de
norma incriminatoare.</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">43. In cazul faptelor prevazute
de art. 18<sup>1</sup> C.pen., se poate aplica o sanctiune cu
caracter administrativ:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) numai de instanta;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b) numai de procuror;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
de procuror sau de instanta.</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">44. Fapta constand intr-o inactiune:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) este infractiune numai daca este
savarsita cu intentie;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b)
este infractiune, atunci cand este savarsita din culpa, afara de cazul in care
legea sanctioneaza numai savarsirea ei cu intentie;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c) este infractiune atunci cand este
savarsita din culpa numai atunci cand in lege se prevede, in mod expres,
aceasta.</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">45. La stabilirea in concret a
gradului de pericol social al unei infractiuni se tine seama de:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a)
modul si mijloacele de savarsire a faptelor, de scopul urmarit;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b)
de imprejurarile in care fapta a fost comisa;</span></b><b><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">d)
de persoana sau conduita faptuitorului.</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">46. Responsabilitatea penala se
prezuma la varsta de:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) 14 ani;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b)
16 ani;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c) 18 ani.</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">47. Subiect pasiv al infractiunii
poate fi:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) numai o persoana fizica;</span><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b)
o persoana fara discernamant;</span></b><b><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
o persoana juridica.</span></b><b><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">48.Exista tentativa:</span><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a)
cand consumarea infractiunii nu a fost posibila datorita insuficientei sau
defectuozitatii mijloacelor folosite;</span></b><b><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b) cand consumarea infractiunii nu a
fost posibila datorita modului cum a fost conceputa executarea;</span><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c)
cand consumarea infractiunii nu a fost posibila datorita lipsei obiectului de
la locul unde faptuitorul credea ca se afla.</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">49. In dreptul penal roman:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) tentativa se pedepseste nelimitat,
in cazul tuturor infractiunilor la care aceasta este posibila;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b)
tentativa se pedepseste numai cand legea prevede expres aceasta;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c) tentativa se sanctioneaza cu
aceeasi pedeapsa care este prevazuta de lege si pentru infractiunea consumata.</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">50. In cazul savarsirii unei
tentative pedepsibile la o infractiune care prevede pedepse alternative:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) limitele pedepsei pentru tentativa
se determina in raport cu pedeapsa cea mai grea prevazuta pentru infractiunea
consumata;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b) limitele pedepsei pentru tentativa
se determina in raport cu pedeapsa cea mai usoara prevazuta pentru infractiunea
consumata;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333;"><span style="font-size: 11pt;">c)
instanta trebuie mai </span><span style="font-size: 14.6666669845581px;">întâi</span><span style="font-size: 11pt;"> sa se fixeze asupra uneia dintre pedepsele prevazute
pentru infractiunea consumata si apoi sa aplice pedeapsa pentru tentativa.</span></span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">51. Tentativa este proprie:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a)
atunci cand mijloacele folosite de faptuitor pentru savarsirea infractiunii
sunt apte sa produca rezultatul socialmente periculos;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b) cand producerea rezultatului
socialmente periculos nu a fost posibila datorita insuficientei sau
defectuozitatii mijloacelor folosite;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c) cand consta in punerea in
executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care se intrerupe
iar rezultatul nu se produce.</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">52. In Codul penal roman este
incriminata:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a)
tentativa proprie, intrerupta;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b)
tentativa relativ improprie, perfecta;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c) tentativa terminata, absolut
improprie.</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">53. Tentativa perfecta:</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) consta in punerea in executare a
hotararii de a savarsi infractiunea, executare care se intrerupe si rezultatul
nu se produce;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b)
consta in punerea in executare a hotararii de a savarsi o infractiune,
executare care a fost dusa pana la capat, dar rezultatul nu s-a produs;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c) este posibila la infractiune
praeterintentionate.</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">54. In dreptul penal roman,
actele preparatorii in vederea comiterii unei infractiuni:</span><span lang="EN-US" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">a) sunt asimilate complicitatii si
pedepsite ca atare;</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<b><span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">b)
sunt posibile numai la infractiunile intentionate;</span></b><b><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></b></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="background: white; mso-margin-top-alt: auto; mso-pagination: widow-orphan; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;">c) sunt posibile si la infractiunile
din culpa.</span><span lang="FR" style="color: #333333; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US;"><o:p></o:p></span></div>
Angeliquehttp://www.blogger.com/profile/07943574215172731457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7762461349644374717.post-85175968036133327322015-01-27T03:15:00.000-08:002015-01-27T03:21:30.934-08:00Dreptul penal part 1<div style="text-align: justify;">
1.1. Dreptul penal ca ramură a dreptului</div>
<div style="text-align: justify;">
1.1.1 Conceptul de drept penal. Definiţia dreptului penal</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Noţiunea de „drept penal” cunoaşte două accepţiuni, respectiv ramură a dreptului, ca una dintre ramurile sistemului dreptului, cât şi ştiinţă a dreptului penal, ramură a ştiinţelor juridice, care studiază respectiva ramură a dreptului.</div>
<div style="text-align: justify;">
Aşa cum s-a arătat în literatura juridică de specialitate, cele două noţiuni desemnate prin aceeaşi denumire nu pot fi confundate. Dreptul penal – ca ramură a dreptului, are în vedere normele şi instituţiile care reglementează relaţiile de apărare socială, norme şi instituţii privite de-a lungul evoluţiei lor sistemice ori ca drept pozitiv, în vigoare la un moment dat, într-o societate determinată. Dreptul penal ca ştiinţă cuprinde ansamblul teoriilor, concepţiilor, ideilor privitoare la dreptul penal ca ramură a dreptului, adică „doctrina” dreptului penal. Obiectul ştiinţei dreptului penal, îl reprezintă, deci, dreptul penal – ca ramură a dreptului.</div>
<div style="text-align: justify;">
Dreptul penal în accepţiunea de ramură a dreptului, apare ca o totalitate de norme juridice care</div>
<div style="text-align: justify;">
statuează faptele ce constituie infracţiuni, condiţiile ce atrag răspunderea penală, pedepsele şi alte sancţiuni de drept penal aplicabile persoanelor fizice şi juridice care au comis infracţiuni, în scopul apărării ordinii sociale, fie pe calea prevenţiei, fie pe cale represivă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Acest ansamblu de norme juridice este structurat într-un sistem, în jurul instituţiilor fundamentale ale dreptului penal – infracţiunea, sancţiunea penală (pedeapsa) şi răspunderea penală. Dreptul penal, în sensul arătat, are două parţi componente: partea generală şi partea specială.</div>
<div style="text-align: justify;">
Partea generală a dreptului penal se referă la regulile sau principiile dreptului penal, condiţiile în care se nasc, se modifică sau se sting raporturile juridice penale, sistemul pedepselor şi al celorlalte sancţiuni de drept penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
Partea specială a dreptului penal prevede condiţiile în care o anumită faptă constituie infracţiune şi pedeapsa ce se aplică în cazul săvârşirii ei.</div>
<div style="text-align: justify;">
În cealaltă accepţiune, de ştiinţă, dreptul penal cuprinde ansamblul de idei, teorii şi concepţii privitoare la dreptul penal ca ramură de drept şi la instituţiile sale, adică ,,doctrina’’ dreptului penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
Ca şi dreptul penal ca ramură de drept, ştiinţa dreptului penal este unică, chiar dacă are două părţi distincte – partea generală şi partea specială.</div>
<div style="text-align: justify;">
De asemenea, existenţa unor raporturi între dreptul penal şi alte ramuri de drept determină acelaşi gen de raporturi şi între ştiinţa dreptului penal şi celelalte ştiinţe de ramură normative (drept procesual penal, drept constituţional, drept civil, drept administrativ etc.) şi nenormative (criminologie, criminalistică, psihologie judiciară, psihiatrie judiciară etc.).</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
1</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Obiectul dreptului penal</div>
<div style="text-align: justify;">
Ca ramură a dreptului, dreptul penal are un obiect propriu de reglementare, adică o anumită categorie de relaţii sociale pe care le reglementează în exclusivitate, relaţii create în jurul şi datorită valorilor sociale de a căror necondiţionată respectare depinde însăşi existenţa societăţii într-o anumită etapă de dezvoltare a acesteia.</div>
<div style="text-align: justify;">
Obiectul dreptului penal îl formează relaţiile de apărare socială, din care fac parte atât relaţiile de cooperare între oameni în asigurarea ordinii sociale, cât şi relaţiile de conflict între titularii valorilor sociale ocrotite de legea penală şi cei care au săvârşit fapte vătămătoare sau periculoase împotriva acestor valori.</div>
<div style="text-align: justify;">
Aceste relaţii de apărare socială se formează între membrii societăţii în mod obiectiv şi legic,</div>
<div style="text-align: justify;">
independent de voinţa lor, din necesitatea apărării valorilor esenţiale ale societăţii şi a dezvoltării lor în deplină securitate – condiţie sine qua non a existenţei şi normalei evoluţii a grupului social.</div>
<div style="text-align: justify;">
De la apariţia statului şi dreptului, relaţiile de apărare socială, fie de conformare, fie de conflict, au constituit şi continuă să fie şi în prezent obiect de reglementare pentru dreptul penal, care prevede prin normele sale faptele interzise ca infracţiuni şi pedepsele ce urmează să se aplice celor care le săvârşesc. Prin această reglementare, relaţiile de apărare socială, care au o existenţă obiectivă şi anterioară oricărei reglementări, devin raporturi juridice penale.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Caracterele dreptului penal</div>
<div style="text-align: justify;">
In literatura juridică de specialitate au existat opinii contrare cu privire la caracterele (trăsăturile caracteristice) dreptului penal. Unii dintre autori au menţionat ca trăsături caracteristice ale dreptului penal caracterul de drept public, caracterul unitar şi caracterul autonom (opinie dominantă). Alţi autori se referă la caracterul sancţionator, normativ şi autonom al dreptului penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
Autonomia dreptului penal</div>
<div style="text-align: justify;">
Caracterul autonom al acestei ramuri de drept decurge din faptul că dreptul penal are un obiect</div>
<div style="text-align: justify;">
specific de reglementare – relaţiile de apărare socială.</div>
<div style="text-align: justify;">
Totodată, dreptul penal cuprinde un sistem propriu de reguli de conduită şi de sancţiuni specifice neîntâlnite în alte ramuri de drept (pedepse, măsuri de siguranţă, măsuri educative). Caracterul autonom al dreptului penal a fost invocat în doctrină pentru a sublinia netemeinicia tezei caracterului pur sancţionator al dreptului penal. Potrivit acestei teze susţinută în literatura juridică mai veche, dreptul penal nu ar reglementa relaţii sociale proprii, ci doar relaţii de sancţionare şi ar avea, deci, un caracter subsidiar, auxiliar, complementar altor ramuri de drept (Karl Binding).</div>
<div style="text-align: justify;">
In această concepţie, se susţine că relaţiile sociale ar fi reglementate de alte ramuri de drept şi</div>
<div style="text-align: justify;">
dreptul penal ar trimite un plus de sancţiune atunci când sancţiunea din norma extrapenală încălcată nu ar fi îndestulătoare pentru stabilirea ordinii de drept încălcate. Teoria caracterului pur sancţionator (subsidiar, accesoriu) al dreptului penal a fost combătută în literatura juridică de specialitate, susţinându-se teza contrarie – că dreptul penal este nu numai sancţionator, ci şi normativ.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
2</div>
<div style="text-align: justify;">
Caracterul autonom al dreptului penal se reflectă în relaţiile proprii de reglementare, relaţiile de apărare socială şi care nu fac obiectul altei reglementări.</div>
<div style="text-align: justify;">
Argumentului potrivit căruia viaţa socială ar fi reglementată mai întâi de celelalte ramuri de</div>
<div style="text-align: justify;">
drept, dreptul penal intervenind pentru sancţionarea faptelor periculoase din acele domenii de reglementare i s-a răspuns că dreptul penal ocroteşte, adeseori, interese ce nu sunt ocrotite de alte ramuri de drept. Spre exemplu, ocroteşte respectul cuvenit persoanelor decedate prin incriminarea faptei de profanare de cadavre sau morminte (art. 383 NCP); ocroteşte sentimentul de milă prin incriminarea faptei de omisiune de a da ajutorul necesar sau de a anunţa de îndată autorităţile de către cel care a găsit o persoană a cărei viaţă, integritate corporală sau sănătate este în pericol şi nu are putinţa de a se salva (art. 203 NCP).(A se vedea V. Dongoroz, Tratat, 1939)</div>
<div style="text-align: justify;">
S-a susţinut, pe de altă parte, că regula de drept este normativă, nu fiindcă recunoaşte un</div>
<div style="text-align: justify;">
interes, o situaţie sau un bun, ci fiindcă prescrie o regulă de conduită în raport cu acel interes, acea situaţie ori acel bun. Or, este de netăgăduit că normele penale cuprind reguli de conduită care nu se regăsesc în alte norme juridice.</div>
<div style="text-align: justify;">
Finalmente, s-a susţinut în doctrină că dacă este adevărat că raporturile patrimoniale sunt reglementate de dreptul civil, raporturile de familie de dreptul familiei, raporturile de muncă de dreptul muncii ş.a.m.d., iar pentru încălcările grave din aceste ramuri de drept sunt prevăzute în dreptul penal norme de sancţionare, cu aceasta dreptul penal nu devine auxiliar, complementar acestor ramuri de drept, deoarece faptele grave, încălcările grave din aceste domenii nu sunt prevăzute în normele de drept civil, de dreptul familiei ori de dreptul muncii etc., ci tot de dreptul penal, care prin prevederea acestora în normele sale contribuie la prevenirea săvârşirii lor, iar, în caz de încălcare a acestor reguli, la restabilirea ordinii încălcate prin aplicarea de sancţiuni specifice.</div>
<div style="text-align: justify;">
Aşadar, dreptul penal are un caracter normativ propriu, constând dintr-un ansamblu de norme</div>
<div style="text-align: justify;">
ce instituie reguli de conduită în vederea apărării valorilor sociale, obligând pe destinatarii acestora fie să se abţină de la săvârşirea unor fapte (norme prohibitive), fie să efectueze anumite activităţi (norme onerative).</div>
<div style="text-align: justify;">
Caracterul de drept public este dat de raporturile de putere sau de autoritate instituite de normele de conduită prevăzute pentru destinatarii legii penale, care sunt imperative. Acţiunea penală – care este mijlocul juridic prin care conflictul de drept penal este adus înaintea justiţiei - este, de regulă, o acţiune publică;</div>
<div style="text-align: justify;">
Caracterul de drept unitar – întrucât dispoziţiile din partea generală, cât şi cele din partea specială au un caracter unitar şi se completează reciproc.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
1.1.2. Dreptul penal ca ramură a ştiinţei dreptului</div>
<div style="text-align: justify;">
Noţiunea de ştiinţă a dreptului penal</div>
<div style="text-align: justify;">
Ştiinţa dreptului penal joacă un rol important în perfecţionarea reglementărilor juridice a relaţiilor de apărare socială în raport cu evoluţia societăţii. Normele dreptului penal îşi găsesc o mai puternică fundamentare în măsura în care sunt explicate, argumentate şi motivate pe plan teoretic.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
3</div>
<div style="text-align: justify;">
Spre deosebire de dreptul penal care este o ramură a dreptului, ştiinţa dreptului penal este o ramură a ştiinţelor juridico-penale, care cuprinde sistemul cunoştinţelor privitoare la fenomenele juridico-penale, exprimate în concepţiile, teoriile, ideile, principiile destinate să explice şi să fundamenteze necesitatea, scopul şi sarcinile dreptului penal, să stabilească metodele de investigaţie a fenomenelor juridico-penale, să elaboreze mijloacele juridice de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional cu ajutorul dreptului penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
Obiectul ştiinţei dreptului penal</div>
<div style="text-align: justify;">
Este format din ansamblul normelor penale a tuturor instituţiilor şi reglementarilor care</div>
<div style="text-align: justify;">
alcătuiesc dreptul penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
Studiind normele şi instituţiile dreptului penal, ştiinţa dreptului penal răspunde unor</div>
<div style="text-align: justify;">
problematici legate de cunoaşterea conţinutului normativ al acestora.</div>
<div style="text-align: justify;">
Ştiinţa dreptului penal studiază, în principiu, dreptul penal în vigoare; nu mai puţin însă, în cadrul ştiinţei dreptului penal, se dau explicaţii şi cu privire la istoria dreptului penal român, adică la reglementările anterioare legii penale în vigoare. De asemenea, sunt făcute referiri şi la dreptul comparat, adică la experienţele altor țări.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Ştiinţele penale (criminale)</div>
<div style="text-align: justify;">
Sub denumirea de ştiinţe penale (criminale) au fost grupate ştiinţele socio-umaniste, altele decât ştiinţele juridice, care au ca obiect de cercetare fenomenul complex al infracţionalităţii, atât sub raportul naturii şi etiologiei lui, cât şi al fundamentării ştiinţifice a mijloacelor de prevenire şi combatere a acestuia.</div>
<div style="text-align: justify;">
Cu alte cuvinte, ştiinţele penale sau criminale studiază fenomenul criminalităţii ca fenomen social, spre deosebire de ştiinţele juridice care îl studiază ca fenomen juridic. Cea mai importantă dintre disciplinele care au ca obiect cercetarea fenomenului criminalităţii este criminologia.</div>
<div style="text-align: justify;">
Aşa cum s-a subliniat în literatura de specialitate, criminologia1 - situată la graniţa dintre</div>
<div style="text-align: justify;">
ştiinţele penale, sociologie, psihologie, statistică, medicină sau alte discipline apropiate – este în egală măsură o ştiinţă a trecutului, prezentului şi a viitorului, este o ştiinţă despre om şi pentru om, o ştiinţă care, concomitent cu studiul maladiei, propune profilaxia necesară, tratamentul de combatere a criminalităţii şi, ulterior, de reinserţie socială a foştilor infractori.</div>
<div style="text-align: justify;">
S-a recunoscut criminologiei caracterul de ştiinţă complexă interdisciplinară, ce înglobează în obiectul ei de studiu şi alte discipline, considerate la început discipline separate în cadrul disciplinelor penale, ca de exemplu, antropologia criminală, sociologia criminală, psihologia criminală, etnografie şi demografie criminală, statistică penală.</div>
<div style="text-align: justify;">
Cercetarea mijloacelor de reacţiune antiinfracţională formează obiectul unei alte grupe de ştiinţe penale, şi anume: penologia şi ştiinţa penitenciară.</div>
<div style="text-align: justify;">
Penologia este ştiinţa care se ocupă de studiul pedepselor şi a celorlalte sancţiuni de drept</div>
<div style="text-align: justify;">
penal sub raportul eficacităţii acestora în prevenirea şi reprimarea faptelor periculoase, precum şi de elaborare a unor propuneri de îmbunătăţire a calităţii acestora. Profesorul Traian Pop scria că penologia este ştiinţa despre mijloacele apărării sociale în contra faptelor antisociale declarate infracţiuni şi în contra pericolului criminalităţii.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
1 crimen – crimă, infracţiune; logos - ştiinţă</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
4</div>
<div style="text-align: justify;">
Ştiinţa penitenciară studiază modul de organizare şi funcţionare a penitenciarelor ca locuri de executare a pedepselor privative de libertate.</div>
<div style="text-align: justify;">
Criminalistica este o ştiinţă judiciară, cu caracter autonom şi unitar, care însumează un</div>
<div style="text-align: justify;">
ansamblu de cunoştinţe despre metodele, mijloacele tehnice şi procedeele tactice destinate descoperirii, cercetării infracţiunilor, identificării persoanelor implicate în săvârşirea lor şi prevenirii faptelor antisociale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Psihologia judiciară, ca ştiinţă şi practică se adresează tuturor categoriilor de specialişti care participă la înfăptuirea justiţiei şi ale căror hotărâri produc un impact asupra destinului oamenilor aflaţi sub incidenţa legii.</div>
<div style="text-align: justify;">
Psihologia judiciara se defineşte ca acea disciplină formativ-aplicativă şi de cultură profesională</div>
<div style="text-align: justify;">
a magistratului în statul de drept, având ca obiect studierea aprofundată şi nuanţată a persoanei umane implicată în drama judiciară, în vederea obţinerii cunoştinţelor şi a evidenţierii legităţilor psihologice apte să fundamenteze obiectivarea şi interpretarea corectă a comportamentelor umane cu finalitate judiciară sau criminogenă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Poliţia ştiinţifică studiază urmele lăsate de infractor (ţesuturi, fire de păr, amprente etc.), pentru identificarea acestuia.</div>
<div style="text-align: justify;">
Finalmente, o poziţie specială o ocupă, în cadrul ştiinţelor penale, politica penală, înţeleasă ca disciplină complexă şi eminamente practică, ce are ca obiect studiul tuturor datelor furnizate de celelalte ştiinţe penale, inclusiv de ştiinţele juridico-penale şi elaborarea, pe aceasta bază, a celor mai adecvate orientări, principii, metode şi mijloace recomandate legiuitorului, care elaborează normele juridico-penale, organelor judiciare chemate să aplice aceste norme, precum şi tuturor celor ce participă la realizarea activităţii de prevenire a infracţiunilor. Aşa cum arată şi denumirea ei, această disciplină aparţine deopotrivă ştiinţelor penale (criminale) şi ştiinţelor politice, iar rolul său este în continuă creştere în societatea contemporană.</div>
<div style="text-align: justify;">
1.1.3. Principiile fundamentale ale dreptului penal</div>
<div style="text-align: justify;">
Noţiunea de principii fundamentale ale dreptului penal</div>
<div style="text-align: justify;">
In literatura juridică de specialitate s-a opinat că principiile fundamentale ale fiecărei ramuri a dreptului apar ca trăsături caracteristice, definitorii pentru autonomia respectivei ramuri în cadrul sistemului dreptului.</div>
<div style="text-align: justify;">
In ramura dreptului penal, principiile fundamentale sunt idei călăuzitoare, orientări de bază în activitatea de elaborare şi realizare a normelor juridico-penale, oglindindu-se în toate normele şi instituţiile dreptului penal. Principiile fundamentale ale dreptului penal se deosebesc de alte principii de orientare generală cu incidenţă absolută asupra tuturor instituţiilor dreptului penal. Prin urmare, principiile generale sunt reguli care derivă din principiile fundamentale şi care sunt subordonate acestora, având incidenţă generală, însă restrânsă la anumite laturi ale reglementării juridico-penale. Pe de altă parte, principiile instituţionale sunt subordonate atât</div>
<div style="text-align: justify;">
principiilor fundamentale, cât şi principiilor generale, fiind aplicabile numai în cadrul instituţiilor la care se referă (spre exemplu, în materia aplicării legii penale în spaţiu, relevăm principiile teritorialităţii, personalităţii, realităţii şi universalităţii (art. 8-11 NCP), iar în materia aplicării</div>
<div style="text-align: justify;">
legii penale în timp – principiul activităţii legii penale – art. 3 NCP etc.)</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Cadrul principiilor fundamentale ale dreptului penal</div>
<div style="text-align: justify;">
Doctrina penală a exprimat puncte de vedere diferite cu privire la sfera principiilor</div>
<div style="text-align: justify;">
fundamentale ale dreptului penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
5</div>
<div style="text-align: justify;">
Unii autori au apreciat că în acest cadru trebuie incluse principiile fundamentale ale sistemului</div>
<div style="text-align: justify;">
de drept în general (democratismul, legalitatea şi umanismul)2.</div>
<div style="text-align: justify;">
Alţi autori de drept penal au apreciat că în cadrul principiilor fundamentale trebuie incluse nu numai principii comune întregului sistem de drept, dar şi principii proprii dreptului penal, ca ramură a sistemului de drept, deoarece tocmai acestea ilustrează specificul reglementării juridico-penale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Trebuie menţionat faptul că, în materia principiilor fundamentale, deşi au preluat sau au preluat parţial concepţia profesorului V. Dongoroz, mulţi autori au viziuni diferite în privinţa principiilor specifice dreptului penal (denumite convenţional, principiile fundamentale) Reflectând asupra celor susţinute în doctrina penală, apreciem că se impun ca principii de bază ale dreptului penal (denumite convenţional fundamentale), următoarele:</div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul legalităţii incriminării, a pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă</div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul răspunderii penale subiective</div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul răspunderii penale bazate pe o manifestare exterioară, obiectivă Principiul potrivit căruia infracţiunea este singurul temei al răspunderii penale Principiul răspunderii penale personale</div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul dublei esenţe a pedepsei: măsură de constrângere şi mijloc de reeducare</div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul individualizării judiciare a sancţiunii</div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul instituirii unui regim sancţionator special pentru minori</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Aceste principii de bază specifice dreptului penal, la care adăugăm influenţa exercitată de alte principii, dar care aparţin sistemului dreptului în general (umanismul, egalitatea cetăţenilor în faţa legii etc.), ca şi influenţa unor principii de politică penală (cel al prevenirii săvârşirii de fapte prevăzute de legea penală, spre exemplu) prezintă imaginea unui cadru de principii care dă caracter modern şi eficient legislaţiei penale în vigoare.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
2 V. Dongoroz şi colab., Explicaţii teoretice ale Codului penal român, Ed. Academiei, Bucureşti, 1969, p.7. In concepţia profesorului V. Dongoroz, principiul fundamental depăşeşte sfera specificului unei ramuri de drept şi se înscrie în sfera principiilor generale ale sistemului dreptului. Profesorul a denumit aceste principii ca fundamentale pentru dreptul penal, numai pentru că a avut în vedere răsfrângerile lor în cadrul dreptului penal, dar nu pentru că ele ar aparţine numai dreptului penal. Numai denumirea acestor principii ca fiind ale dreptului penal, este convenţională, deoarece modul cum le caracterizează şi le enumeră evidenţiază clar intenţia sa de a separa aceste principii de normele specifice dreptului penal (…). S-ar putea spune, prin urmare, că la profesorul V. Dongoroz numai denumirea de principii fundamentale ale dreptului penal ar putea fi discutată, deoarece a fost folosită în raport cu principii caracterizate corect; A se vedea, în acest sens, G. Antoniu (coordonator) E. Dobrescu, I. Dianu, Gh. Stroe, T. Avrigeanu – Reforma legislaţiei penale, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2003, p.43. Continuatorii operei profesorului V. Dongoroz care au abandonat ideea celor trei principii fundamentale (democratism, umanism şi legalitate), s-au situat pe o anumită poziţie în ceea ce priveşte conţinutul principiilor fundamentale asimilând aceste principii acelora care sunt specifice dreptului penal. Aceştia au păstrat caracterizarea principiilor fundamentale ca fiind principii care stau la baza întregii reglementări penale, că ele se reflectă în toate instituţiile şi normele care formează conţinutul reglementărilor, că servesc la caracterizarea şi explicarea ansamblului de reglementări penale, însă au aplicat-o - în ideea în care au abandonat ideea celor trei principii menţionate – la principii strict specifice dreptului penal (pe când profesorul V. Dongoroz a aplicat-o în raport cu principii care depăşeau specificul dreptului penal). Or, principiile specifice dreptului penal n-ar putea fi caracterizate ca stând la baza întregii legislaţii şi ca reflectându-se în toate instituţiile dreptului penal; cel mult aceste principii ar putea să reflecte elemente comune ale unui grup de norme sau instituţii ori ar putea să se situeze în jurul unora din cele trei instituţii fundamentale ale dreptului penal (infracţiunea, răspunderea penală, sancţiunea), dar n-ar putea să caracterizeze toate instituţiile dreptului penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
6</div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul legalităţii incriminării, a pedepselor, măsurilor educative şi măsurilor de siguranţă</div>
<div style="text-align: justify;">
In dreptul penal, principiul legalităţii exprimă regula potrivit căreia întreaga activitate din acest domeniu trebuie să se desfăşoare pe baza legii şi în strictă conformitate cu aceasta.</div>
<div style="text-align: justify;">
Cu alte cuvinte, atât conduita pretinsă membrilor societăţii (să nu facă, de cele mai multe ori, sau să facă ceva), cât şi sancţiunea la care aceştia se expun în caz de nerespectare a legii penale trebuie să fie prevăzută de lege, iar realizarea prin constrângere a ordinii de drept penal (prin aplicarea sancţiunilor) să se facă în deplină conformitate cu legea.</div>
<div style="text-align: justify;">
Examinat în raport cu cele trei instituţii ale dreptului penal – infracţiunea, sancţiunea penală</div>
<div style="text-align: justify;">
(pedeapsa) şi răspunderea penală, principiul legalităţii îmbracă trei laturi:</div>
<div style="text-align: justify;">
legalitatea incriminării (nullum crimen sine lege);</div>
<div style="text-align: justify;">
legalitatea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă (nulla poena sine lege);</div>
<div style="text-align: justify;">
legalitatea răspunderii penale, a constrângerii (nullum judicium sine lege).</div>
<div style="text-align: justify;">
Recunoscut de majoritatea specialiştilor ca un principiu fundamental al dreptului penal, principiul legalităţii, formulat de Cesare Beccaria în celebra sa lucrare “Despre infracţiuni şi pedepse” şi statuat în "Declaraţia universală a drepturilor omului" de la 10 decembrie 1948 precum şi în "Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice", adoptat de Organizaţia Naţiunilor Unite în 1966, a venit ca o garanţie a respectării libertăţii şi drepturilor persoanei, în sensul neantrenării răspunderii penale a unei persoane pentru fapte neprevăzute de legea penală sau incriminate ulterior săvârşirii faptei.</div>
<div style="text-align: justify;">
Înscris iniţial în Codul Penal din 1864, principiul legalităţii îşi găseşte consacrarea expresă atât în</div>
<div style="text-align: justify;">
Constituţia din 19913, cât şi în art. 1și art. 2 din noul Cod Penal român, adoptat prin Legea nr.</div>
<div style="text-align: justify;">
286/20094, intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014.</div>
<div style="text-align: justify;">
Constituţia României prevede în art. 23 alin. 12 că:</div>
<div style="text-align: justify;">
“Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii,</div>
<div style="text-align: justify;">
iar în art. 73 alin. 3 lit. h, că: “Prin lege organică se reglementează [,..] infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora”.</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit art. 1 NCP, a cărui denumire marginală este legalitatea incriminării:</div>
<div style="text-align: justify;">
,, (1) Legea penală prevede faptele care constituie infracţiuni.</div>
<div style="text-align: justify;">
(2) Nicio persoană nu poate fi sancţionată penal pentru o faptă care nu era prevăzută de legea penală la data când a fost săvârşită”.</div>
<div style="text-align: justify;">
De asemenea, art. 2 NCP (legalitatea sancţiunilor de drept penal) prevede că: ,, (1) Legea penală prevede pedepsele aplicabile şi măsurile educative ce se pot lua faţă de persoanele care au săvârşit infracţiuni, precum şi măsurile de siguranţă ce se pot lua faţă de persoanele care au comis fapte prevăzute de legea penală.</div>
<div style="text-align: justify;">
(2) Nu se poate aplica o pedeapsă ori nu se poate lua o măsură educativă sau o măsură de siguranţă dacă aceasta nu era prevăzută de legea penală la data când fapta a fost săvârşită. (3) Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită şi aplicată în afara limitelor generale ale acesteia”5.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
3 Constituţia României din 1991 a fost modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr.</div>
<div style="text-align: justify;">
429/2003, aprobată prin Referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003, confirmat prin Hotărârea Curţii</div>
<div style="text-align: justify;">
Constituţionale nr. 3/22.10.2003.</div>
<div style="text-align: justify;">
4 Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în M. Of. nr. 510/24.07.2009, cu ultimele modificări și completări</div>
<div style="text-align: justify;">
5 Art. 2 din Codul Penal din 1969 cuprindea următoarele dispoziții:</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
7</div>
<div style="text-align: justify;">
Așa cum rezultă și din reglementarea noului Cod penal, principiul legalității îmbracă două laturi:</div>
<div style="text-align: justify;">
legalitatea incriminării și legalitatea sancţiunilor de drept penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
1. Legalitatea incriminării, ilustrată de regula "nu există infracţiune fără lege" (nullum crimen sine lege), conform căreia nicio persoană nu poate fi trasă la răspundere penală dacă fapta săvârşită, la momentul respectiv, nu era prevăzută de lege ca infracţiune. Acest lucru are repercusiuni asupra unor instituţii ale dreptului penal, precum activitatea legii penale (legea penală se aplică numai faptelor, care în momentul comiterii lor, erau prevăzute de lege ca infracţiuni) sau interpretarea legii penale (prin interpretare nu se pot crea, adăuga sau suprima infracţiuni sau elemente din lege – interpretarea prin analogie).</div>
<div style="text-align: justify;">
Codul penal din 1969 definea într-un singur text atât legalitatea incriminării (teza I), cât și</div>
<div style="text-align: justify;">
legalitatea sancțiunilor de drept penal (teza a II-a); noul Cod penal separă cele două principii generale în două texte distincte (art. 1 definește legalitatea incriminării, iar în art. 2 este definit principiul legalității sancțiunilor de drept penal, adică legalitatea pedepselor, a măsurilor de siguranță și a măsurilor educative) (Antoniu, 2010)</div>
<div style="text-align: justify;">
În cazul infracțiunilor continue sau continuate incriminate pentru prima oară de către legea nouă a căror executare a început sub imperiul Codului penal din 1969 și s-a epuizat sub legea nouă, instanța va avea în vedere numai actele săvârșite după intrarea în vigoare a noului Cod penal. (CEDO, Veeber c. Estoniei (nr. 2), cererea nr. 45771/99, par. 31, apud Udroiu, 2014) Atunci când fapta acuzatului este prevăzută ca infracțiune atât sub legea veche, cât și sub incidența noului Cod penal, instanțele pot aplica întregii activități infracționale epuizate sub legea nouă dispozițiile noului Cod penal, chiar dacă acesta din urmă prevede limite de pedeapsă mai ridicate. (CEDO, Rohlena c. Republicii Cehe, cererea nr. 59552/08, par. 37, apud Udroiu,</div>
<div style="text-align: justify;">
2014)6</div>
<div style="text-align: justify;">
Alin. 2 din art. 1 NCP consacră principiul neretroactivității legii penale, implicit al anteriorității legii penale în raport cu momentul săvârșirii faptei , recunoscându-se imposibilitatea ca norma juridică penală să se aplice și unor fapte care la data comiterii lor nu erau prevăzute ca infracțiuni (incriminatio ex novo). Legiuitorul a ținut seama că, întrucât la data săvârșirii faptei, nu exista o lege care să incrimineze faptele respective, destinatarul legii nefiind încă avertizat asupra conținutului ilicit al faptei pe care o comite și nici asupra consecințelor la care se expune prin comiterea faptei, este exclusă și posibilitatea ca legea penală să opereze asupra faptelor trecute, neincriminate la data săvârșirii lor. (Antoniu, 2010)</div>
<div style="text-align: justify;">
Art. 1 alin. 2 NCP este corespondentul art. 11 Codul penal din 1969, cu denumirea marginală</div>
<div style="text-align: justify;">
,,Neretroactivitatea legii penale”. (Voicu, 2014)</div>
<div style="text-align: justify;">
2. Legalitatea sancţiunilor de drept penal, aplicabilă în cazul săvârşirii de fapte prevăzute de legea penală, este ilustrată de dictonul latin "nulla poena sine lege" (nu există niciodată pedeapsă fără lege). Conform acestui principiu unei persoane nu i se poate aplica pentru fapta</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
"Legea prevede care fapte constituie infracţiuni, pedepsele ce se aplică infractorilor şi măsurile ce se pot lua în cazul săvârşirii acestor fapte".</div>
<div style="text-align: justify;">
6 Autorul arată în continuare că o situație de fapt similară cu cea analizată de către CEDO în cauza Rohlena c. Republicii Cehe se regăsește și în noul Cod penal, respectiv atunci când inculpatul comite în formă continuată infracțiunea de lovire sau alte violențe împotriva concubinei sale, faptă care constituie infracțiunea de violență în familie prevăzută de art. 199 alin. 1 NCP, deoarece concubinul, potrivit art. 177 lit. c NCP, este asimilat membrului de familie.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
8</div>
<div style="text-align: justify;">
săvârşită decât pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune şi numai în condiţiile</div>
<div style="text-align: justify;">
stabilite de lege.</div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul este consacrat în art. 2 alin. 1 NCP, potrivit căruia ,, (1) Legea penală prevede pedepsele aplicabile şi măsurile educative ce se pot lua faţă de persoanele care au săvârşit infracţiuni, precum şi măsurile de siguranţă ce se pot lua faţă de persoanele care au comis fapte prevăzute de legea penală”.</div>
<div style="text-align: justify;">
Art. 2 alin. 2 NCP stabilește regula anteriorității prevederii unei fapte ca infracțiune în raport cu</div>
<div style="text-align: justify;">
data comiterii faptei. (Antoniu, 2010)</div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul legalităţii sancţiunilor de drept penal implică cerinţe specifice faţă de legiuitorul penal şi, după caz, faţă de judecător. Astfel, legiuitorul are obligaţia de a determina un cadru precis în conţinut, condiţii şi limite a cauzelor legale generale sau speciale de nepedepsire ori atenuare a pedepselor, precum şi a criteriilor generale şi limitelor, potrivit cărora se va realiza individualizarea judiciară şi execuţională a pedepsei, în ceea ce-l priveşte pe judecător, acesta</div>
<div style="text-align: justify;">
nu poate refuza aplicarea vreuneia din sancţiunile prevăzute de lege pentru fapta reţinută sau de a modifica temeiul sau condiţiile în care urmează să fixeze sancţiunea de drept penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul răspunderii penale subiective</div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul răspunderii penale subiective exprimă ideea că o persoană poate fi trasă la răspundere penală numai atunci când a comis fapta prevăzută de legea penală cu vinovăţie. Elementul subiectiv (vinovăţia) face parte din conţinutul constitutiv al infracţiunii; aşadar, dacă o faptă se săvârşeşte fără vinovăţie, ea nu constituie infracţiune şi, neexistând infracţiune, nu există nici răspundere penală.</div>
<div style="text-align: justify;">
Când se pune problema aplicării unei sancţiuni de drept penal unei persoane ce a încălcat legea penală, instanţa va trebui să se preocupe să stabilească că fapta săvârşită îi este imputabilă inculpatului şi din punct de vedere psihic, adică a fost comisă cu vinovăţie şi că deci există răspundere subiectivă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Din definiţia legală dată infracţiunii în noul Cod penal român reiese că vinovăţia constituie şi o trăsătură esenţială a infracţiunii. Potrivit dispoziţiilor din art. 15 alin. 1 NCP, infracţiunea este fapta prevăzută de legea penală, săvârşită cu vinovăţie, nejustificată şi imputabilă persoanei care a săvârşit-o.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul răspunderii penale bazate pe o manifestare exterioară, obiectivă</div>
<div style="text-align: justify;">
Acest principiu relevă ideea că o persoană nu poate fi condamnată pentru gândurile sale oricât de periculoase ar fi, chiar dacă aceste gânduri, planuri, dorinţe ar putea fi probate cu ajutorul mijloacelor moderne de investigare a proceselor psihice.</div>
<div style="text-align: justify;">
O persoană nu poate fi trasă la răspundere penală decât pe baza manifestării sale exterioare, obiective, adică să comită în realitatea obiectivă un act material pedepsibil (act preparator, tentativă, faptă consumată).</div>
<div style="text-align: justify;">
Fapta este o manifestare a individului în sfera realităţii, în cadrul relaţiilor sociale.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul potrivit căruia infracţiunea este singurul temei al răspunderii penale</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
9</div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul potrivit căruia infracţiunea este singurul temei al răspunderii penale este reflectat în dispoziţiile din art. 15 alin. 2 NCP.7 Dacă fapta comisă, deşi este prevăzută de legea penală, nu întruneşte trăsăturile unei infracţiuni, nu va exista nici răspundere penală. Pe plan procesual penal, acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar dacă a fost pusă în mişcare, nu mai poate fi exercitată, dispunându-se clasarea sau achitarea, potrivit disppozițiilor prevăzute în art. 17</div>
<div style="text-align: justify;">
NCPP. 8</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul răspunderii penale personale</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit acestui principiu, numai infractorul poate fi tras la răspundere penală, ceea ce înseamnă că pedeapsa i se poate aplica numai celui ce a săvârşit infracţiunea, măsurile penale se pot lua numai faţă de cei care au comis fapte prevăzute de legea penală şi prezintă pericol social ce trebuie înlăturat.</div>
<div style="text-align: justify;">
Spre deosebire de alte ramuri de drept, în dreptul penal nu poate fi antrenată răspunderea penală pentru fapta altuia.</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit art. 1 alin. 2 NCP, nicio persoană nu poate fi sancţionată penal pentru o faptă care nu era prevăzută de legea penală la data când a fost săvârşită, ceea ce implică, în privința aplicării sancțiunii de natură penală, și legătura personală a faptei cu persoana care o săvârșește.</div>
<div style="text-align: justify;">
Art. 2 alin. 1 NCP se referă la pedepsele aplicabile şi măsurile educative ce se pot lua faţă de persoanele care au săvârşit infracţiuni, precum şi măsurile de siguranţă ce se pot lua faţă de persoanele care au comis fapte prevăzute de legea penală, iar art. 74 NCP se referă la stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei (...) în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului.9</div>
<div style="text-align: justify;">
Introducerea răspunderii penale a persoanelor juridice prin Legea nr. 278/2006 presupune o derogare de la principiul caracterului personal al răspunderii penale, dar şi o altă abordare a unor instituţii de bază ale dreptului penal (participaţia penală, circumstanţele atenuante şi agravante, concursul de infracţiuni, recidiva, pluralitatea intermediară etc.).</div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul dublei esenţe a pedepsei: măsură de constrângere şi mijloc de reeducare</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
7 Art. 15 alin. 2 NCP: “Infracţiunea este singurul temei al răspunderii penale”.</div>
<div style="text-align: justify;">
8 Art. 17 NCPP Stingerea acţiunii penale</div>
<div style="text-align: justify;">
(1) În cursul urmăririi penale acţiunea penală se stinge prin clasare sau prin renunţare la urmărirea penală, în condiţiile prevăzute de lege.</div>
<div style="text-align: justify;">
(2) În cursul judecăţii acţiunea penală se stinge prin rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, renunţare la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitare sau încetare a procesului penal. (Cu privire la soluțiile pronunțate în cursul urmăririi penale sau al judecății, când nu există temei, respectiv infracțiune, cu privire la punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale, a se vedea și art. 16, art. 314 și art. 396 NCPP – n.m.)</div>
<div style="text-align: justify;">
9 Art. 74 NCP Criteriile generale de individualizare a pedepsei:</div>
<div style="text-align: justify;">
(1) Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu</div>
<div style="text-align: justify;">
periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:</div>
<div style="text-align: justify;">
a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite;</div>
<div style="text-align: justify;">
b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;</div>
<div style="text-align: justify;">
c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii;</div>
<div style="text-align: justify;">
d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit;</div>
<div style="text-align: justify;">
e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;</div>
<div style="text-align: justify;">
f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal;</div>
<div style="text-align: justify;">
g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.</div>
<div style="text-align: justify;">
(2) Când pentru infracţiunea săvârşită legea prevede pedepse alternative, se ţine seama de criteriile prevăzute în alin. (1) şi pentru alegerea uneia dintre acestea.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
10</div>
<div style="text-align: justify;">
Pedeapsa nu poate să nu implice o anumită suferinţă, un rău pe care îl suferă condamnatul şi care poate să se răsfrângă asupra libertăţii, patrimoniului, timpului liber, prestigiului social ș.a.m.d., însă ea trebuie aplicată în raport cu fapta comisă şi cu vinovăţia făptuitorului; în acest fel, pedeapsa devine convingătoare şi poate să-şi exercite rolul în procesul de resocializare a infractorului şi de prevenire generală faţă de ceilalţi destinatari ai legii penale10.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul individualizării judiciare a sancţiunii</div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul individualizării judiciare a sancţiunii presupune că stabilirea şi aplicarea sancţiunilor de drept penal să se facă în funcţie de gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului.</div>
<div style="text-align: justify;">
Individualizarea poate fi legală, judiciară şi administrativă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Individualizarea legală este realizată de legiuitor prin prevederea limitelor generale ale pedepselor, a speciei de pedeapsă şi a limitelor speciale ale pedepsei aplicabile în cazul comiterii unei infracțiuni determinate, a măsurilor penale etc. ce pot fi luate față de persoana care săvârșește infracțiuni, în funcţie de gradul de pericol social abstract al faptei comise. Individualizarea legală a pedepselor este forma de individualizare în cadrul căreia operațiunea de individualizare este efectuată de legiuitor în însuși momentul elaborării legii penale și constituie un corolar al principiului legalității pedepselor. (Bulai, 2007)</div>
<div style="text-align: justify;">
Individualizarea judiciară este realizată de către instanţa de judecată, constând în stabilirea şi aplicarea pedepsei concrete în cadrul limitelor legale, avându-se în vedere gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului, care se evaluează potrivit criteriilor generale prevăzute în art. 74 NCP.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
10 Art. 56 NCP Regimul detenţiunii pe viaţă:</div>
<div style="text-align: justify;">
Detenţiunea pe viaţă constă în privarea de libertate pe durată nedeterminată şi se execută potrivit legii privind</div>
<div style="text-align: justify;">
executarea pedepselor.</div>
<div style="text-align: justify;">
Art. 60 NCP Regimul închisorii:</div>
<div style="text-align: justify;">
Închisoarea constă în privarea de libertate pe durată determinată, cuprinsă între 15 zile şi 30 de ani, şi se execută</div>
<div style="text-align: justify;">
potrivit legii privind executarea pedepselor.</div>
<div style="text-align: justify;">
Art. 61 NCP Stabilirea amenzii:</div>
<div style="text-align: justify;">
(1) Amenda constă în suma de bani pe care condamnatul este obligat să o plătească statului.</div>
<div style="text-align: justify;">
Art. 3 Scopul executării pedepselor şi a măsurilor privative de libertate - Legea nr. 254 din 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul</div>
<div style="text-align: justify;">
procesului penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 514 din 14 august 2013</div>
<div style="text-align: justify;">
(1) Scopul executării pedepselor şi a măsurilor educative privative de libertate este prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni.</div>
<div style="text-align: justify;">
(2) Prin executarea pedepselor şi a măsurilor educative privative de libertate se urmăreşte formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept, faţă de regulile de convieţuire socială şi faţă de muncă, în vederea reintegrării în societate a deţinuţilor sau persoanelor internate.</div>
<div style="text-align: justify;">
Art. 3 Scopul legii - Legea nr. 253 din 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 513 din 14 august 2013</div>
<div style="text-align: justify;">
(1) Prin reglementarea executării pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri prevăzute la art. 1 se urmăreşte asigurarea echilibrului dintre protecţia societăţii prin menţinerea ordinii de drept, prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, şi menţinerea în comunitate a persoanei care a comis una sau mai multe fapte prevăzute de legea penală. (...)</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
11</div>
<div style="text-align: justify;">
Pe lângă criteriile generale prevăzute în art. 74 NCP, în reglementarea penală actuală sunt prevăzute și criterii speciale de individualizare:</div>
<div style="text-align: justify;">
în cazul participanților la o infracțiune comisă cu intenție, art. 49 NCP prevede că la stabilirea</div>
<div style="text-align: justify;">
pedepsei se ține seama de contribuția fiecăruia la săvârșirea infracțiunii, precum și de criteriile</div>
<div style="text-align: justify;">
generale de individualizare prevăzute de art. 74 NCP;</div>
<div style="text-align: justify;">
cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se stabilește ținând seama de situația materială a condamnatului și de obligațiile legale ale acestuia față de persoanele aflate în întreținerea sa (art. 61 alin. teza a II-a NCP);</div>
<div style="text-align: justify;">
la aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi, art. 67 alin. 1 NCP prevede că instanța trebuie să constate că, față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, aplicarea pedepsei este necesară. (Udroiu, 2014)</div>
<div style="text-align: justify;">
De asemenea, se poate individualiza, în condiţiile legii, şi modul de executare a pedepsei sau a restului de pedeapsă (în regim de detenţie, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, liberarea condiționată, amânarea aplicării pedepsei, amenda penală) ori renunțarea la aplicarea pedepsei.</div>
<div style="text-align: justify;">
Invividualizarea administrativă a pedepselor reprezintă forma de individualizare a pedepsei, în cadrul căreia operațiunea de individualizare, efectuată de organele administrative de executare a pedepsei, privește executarea pedepselor și se realizează prin adaptarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în raport de conduita condamnaților la locurile de executare a pedepselor.(Bulai, 2007)</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul instituirii unui regim sancţionator special pentru minori</div>
<div style="text-align: justify;">
In Titlul V NCP – partea generală, denumit „Minoritatea” (art. 113-134 NCP), legiuitorul penal a instituit un sistem special de sancţiuni ce pot fi aplicabile minorului infractor, în baza principiului sancţionării diferenţiate a infractorilor minori faţă de cei majori. Acest sistem special de sancţiuni este alcătuit din măsuri educative neprivative de libertate și privative de libertate (art. 115 NCP). Această reglementare a ţinut seama de personalitatea minorului şi de insuficienta sa dezvoltare psiho-fizică. Legiuitorul a creat pentru infractorii minori un sistem sancţionator diferit de cel al infractorilor majori, pe considerentul că aceştia fiind foarte tineri, resocializarea lor se poate face mai bine şi mai eficient faţă de infractorii majori.</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit art. 114 alin. 1 NCP, faţă de minorul care, la data săvârşirii infracţiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani se ia o măsură educativă neprivativă de libertate. Regula în materie presupune aplicarea față de minorul care răspunde penal a unei măsuri educative neprivative de libertate.</div>
<div style="text-align: justify;">
Alin. 2 al art. 114 NCP prevede că faţă de minorul prevăzut în alin. (1) se poate lua o măsură educativă privativă de libertate în următoarele cazuri:</div>
<div style="text-align: justify;">
a) dacă a mai săvârşit o infracţiune, pentru care i s-a aplicat o măsură educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început înainte de comiterea infracţiunii pentru care este judecat;</div>
<div style="text-align: justify;">
b) atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea de 7</div>
<div style="text-align: justify;">
ani sau mai mare ori detenţiunea pe viaţă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Sistemul sancţionator al minorilor infractori a fost conceput în aşa fel încât măsurile educative aplicate să nu împiedice desăvârşirea pregătirii şcolare a infractorilor minori, asigurându-li-se şi condiţii de a dobândi o pregătire profesională potrivit cu aptitudinile lor.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
12</div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul umanitar</div>
<div style="text-align: justify;">
Unul din dezideratele lumii moderne este apărarea drepturilor fundamentale ale omului. Drept urmare, incriminarea şi sancţiunea prevăzute de legea penală trebuie să urmărească respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Acest lucru presupune, pe de o parte ca legea penală să asigure o protecţie a persoanei fizice prin incriminarea faptelor ce sunt îndreptate împotriva vieţii, integrităţii corporale, sănătăţii, libertăţii şi demnităţii persoanei etc., iar pe de altă parte, constrângerea penală trebuie să aibă un caracter uman, respectându-se drepturile infractorului la asistenţă juridică, asistenţă medicală, demnitatea acestuia.</div>
<div style="text-align: justify;">
Tot principiul umanităţii a impus consacrarea prezumţiei de nevinovăţie şi tendinţa majorităţii legislaţiilor moderne de a institui în favoarea infractorilor un regim important de drepturi şi garanţii procesuale. Executarea pedepsei, în orice sistem de drept urmăreşte, mai mult sau mai puţin, reeducarea celui condamnat şi reintegrarea socială a acestuia.</div>
<div style="text-align: justify;">
Egalitatea în faţa legii penale</div>
<div style="text-align: justify;">
Întreaga legislaţie modernă urmăreşte eliminarea discriminărilor de orice fel. La nivel internaţional există preocupări în acest sens, statele asumându-şi obligaţia de a elimina din reglementările interne orice fel de discriminări. Şi legea penală urmăreşte aceleaşi tendinţe, înfăptuirea justiţiei penale excluzând imunităţile sau inegalităţile de tratament în aplicarea legii penale. Toţi membrii societăţii se află într-o poziţie de egalitate faţă de prevederile legii penale, atât în calitate de beneficiari ai protecţiei penale, cât şi de destinatari ai exigențelor acesteia. Prevenirea faptelor prevăzute de legea penală</div>
<div style="text-align: justify;">
Legea penală, prin conţinutul său şi sancţiunile prevăzute asigură aşa-numita prevenţie generală, iar în măsura în care sunt pronunţate pedepse ori se aplică alte sancțiuni de drept penal în cauze concrete, se realizează prevenţia specială.</div>
<div style="text-align: justify;">
Prevenirea faptelor infracţionale se realizează atât prin publicitatea legii penale, cât şi prin</div>
<div style="text-align: justify;">
pedepsirea celor ce-au încălcat prevederile imperative ale legii penale.</div>
<div style="text-align: justify;">
De asemenea, măsurile de siguranţă, ca sancţiuni de drept penal, vin să completeze procesul de prevenţie a fenomenului infracţional, proces ce este mult mai complex, incluzând şi măsuri de ordin social şi economic, pornind de la studierea şi identificarea cauzelor şi condiţiilor care determină sau favorizează săvârşirea unor infracţiuni.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Examen de practică judiciară11</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
ARTICOLUL 7</div>
<div style="text-align: justify;">
Convenţia</div>
<div style="text-align: justify;">
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale</div>
<div style="text-align: justify;">
1. Nimeni nu poate fi condamnat pentru o acţiune sau o omisiune care, în momentul în care a fost săvârşită, nu constituie o infracţiune, potrivit dreptului naţional sau internaţional. De asemenea, nu se poate aplica o pedeapsa mai severă decât aceea care era aplicabilă în momentul săvârşirii infracţiunii.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
11 A se vedea Al. Boroi, I. Rusu, F. Puşcă, A. Chirilă, A. Dumitrache Ionescu, M. Pocora, G. L. Goga, M. I. Bălan- Rusu. (2013) Practică judiciară în materie penală. Drept penal. Partea generală. Dispozițiile actualului Cod</div>
<div style="text-align: justify;">
penal și ale noului Cod penal. București: Universul Juridic, pp. 13-21</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
13</div>
<div style="text-align: justify;">
2. Prezentul articol nu va aduce atingere judecării şi pedepsirii unei persoane vinovate de o acţiune sau de o omisiune care, în momentul săvârşirii sale, era considerată infracţiune potrivit principiilor generale de drept recunoscute de naţiunile civilizate.</div>
<div style="text-align: justify;">
Cauza OOMS c. Franţei. Condamnare pentru comercializarea unui produs falsificat, notificat autorităţilor belgiene, conţinând un aditiv prohibit de reglementarea comunitară transpusă în dreptul francez</div>
<div style="text-align: justify;">
Reclamantul era administratorul unei societăţi franceze de vânzări de suplimente alimentare, sub forma comprimatelor efervescente. Aceste produse fuseseră în prealabil comercializate în Belgia, autorizate în acest scop, conform spuselor reclamantului, după verificarea conformităţii lor ca nutrimente, în sensul legislaţiei comunitare. El depune în acest sens un document emis de Inspecţia Generală a mărfurilor alimentare, care dovedea primirea unui dosar de notificare şi atribuirea unui număr pentru produs. Publicitatea făcută cu ocazia comercializării acestor produse în Franţa a atras atenţia direcţiei generale a concurenţei, consumului şi reprimării fraudelor, care a procedat la investigaţii în urma cărora a fost relevată prezenţa benzoatului de sodiu în aceste comprimate solide, neconformă cu Directiva comunitară 95/2/CE, care nu îl autoriza decât în suplimentele lichide. În acest sens, ea a contactat persoana care îi succedase reclamantului în funcţia de administrator, apoi inspecţia generală belgiană, care supraveghea aceste aspecte în ţara sa. În Franta, reclamantul şi noul administrator, precum şi societatea, au făcut obiectul unor cercetări în faţa instanţelor penale, ca urmare a desfăşurării unei publicităţi mincinoase şi a prezentării, punerii în vânzare sau vinderii de mărfuri care servesc alimentaţiei umane, despre care ştiau că sunt falsificate, denaturate sau toxice. Tribunalul corecţional a constatat că persoanele urmărite erau vinovate de aceste fapte. Curtea de apel a menţinut hotărârea, iar Curtea de Casaţie a respins recursul în casaţie formulat de cei in cauză.</div>
<div style="text-align: justify;">
Inadmisilbilă în privinţa art. 7 alin. (1) – Curtea aminteşte că legea trebuie să definească</div>
<div style="text-align: justify;">
în mod clar infracţiunile şi pedepsele pe care le reprimă, condiţii îndeplinite în mod evident în speţă. Directiva comunitară 95/2/CE, transpusă în dreptul francez stipula modalitatea autorizată de utilizare a benzoatului de sodiu. Reclamantul, care nu contestă că în dreptul</div>
<div style="text-align: justify;">
pozitiv francez falsificarea unui produs poate rezulta din adăugarea unei substante ilicite, putea deci să prevadă faptul că el comercializa un produs ce conţinea un aditiv prohibit, riscând astfel să fie urmărit penal şi condamnat pentru vânzarea şi punerea în vânzare a unui produs alimentar falsificat, în temeiul art. L. 213-3 din Codul de consum. De altfel, susţinerea reclamantului este oricum greşită în realitate, fiindcă el nu se putea prevala nici de o autorizaţie de comercializare eliberată de administraţia belgiană, nici de vreo recunoaştere de către</div>
<div style="text-align: justify;">
aceasta a conformităţii produsului cu legislaţia în vigoare: vădit nefondată (C.E.D.O., Secţia a V- a, decizia OOMS c. Franţei, 25 septembrie 2008, cererea nr. 38126/06, www.jurisprudentacedo.com)</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
2. Cauza SW c. Marii Britanii. Principiul legalităţii. Previzibilitatea normei penale. Condiţii</div>
<div style="text-align: justify;">
Statele au obligaţia de a asigura definirea clară a oricărei infracţiuni prin lege.</div>
<div style="text-align: justify;">
Art. 7. Garanţia consacrată prin art. 7, element esenţial al preeminenţei dreptului ocupă un loc primordial în sistemul de protecţie oferit de Convenţie, aşa cum o atestă faptul că art. 15 nu permite nicio derogare de la prevederile sale. Astfel, cum decurge din obiectul şi scopul său, art. 7 trebuie interpretat şi aplicat astfel încât să asigure o protecţie eficace contra urmăririi</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
14</div>
<div style="text-align: justify;">
penale, condamnărilor şi sancţiunilor arbitrare. În ciuda textului său, art. 7 nu se mărgineşte să interzică aplicarea retroactivă a legii penale în defavoarea acuzatului, ci consacră, de o manieră mai generală, principiul legalităţii delictelor şi pedepselor şi cel care consacră interdicţia aplicaării extensive a legii penale prin analogie.</div>
<div style="text-align: justify;">
În consecinţă, rezultă de aici că statele au obligaţia de a asigura definirea oricărei infracţiuni prin lege. Această condiţie este îndeplinită ori de câte ori orice persoană poate să anticipeze, pe baza textului legal şi a interpretării acestuia în instanţele de judecată, care sunt actele sau omisiunile ce pot atrage răspunderea sa penală. Curtea aminteşte că, vorbind despre noţiunea de „lege” ea înglobează atât dreptul scris cât şi cel nescris şi implică, pe lângă condiţii formale, şi condiţii calitative, precum accesibilitate şi previzibilitate (CEDO, Camera, hotărârea S.W. c. Marii Britanii, 22 noiembrie 1995, cererea nr. 20166/92, www.jurisprudentacedo.com).</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
3. Lawless c. Irlandei. Principiul legalităţii. Domeniul de aplicabilitate. Măsură preventivă</div>
<div style="text-align: justify;">
Art. 7 nu este aplicabil măsurilor preventive.</div>
<div style="text-align: justify;">
Art. 7. Domeniul de aplicabilitate. În speţă reclamantul a fost deţinut pe baza unei norme care permitea detenţia unei persoane în scop preventiv, pentru a o împiedica să comită o infracţiune. Curtea a considerat că o astfel de măsură constituie o măsură preventivă şi nu poate fi considerate drept rezultatul unei condamnări penale în sensul art. 7 din Convenţie. Acest text se poate aplica doar în cazul impunerii retroactive a unei pedepse penale, nu a unei sancţiuni preventive, astfel că art. 7 nu este aplicabil (CEDO, Camera, hotărârea Lawless c. Irlandei, 1 iulie 1961, cererea nr. 332/57, www.jurisprudentacedo.com).</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Sarcina de lucru 1</div>
<div style="text-align: justify;">
Evidenţiază, în câteva fraze, aspecte privind consacrarea legislativă a principiului legalității în reglementarea noului Cod penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Sarcina de lucru va fi verificată de către tutore în cadrul activităților tutoriale.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Bibliografie minimală</div>
<div style="text-align: justify;">
Dongoroz V., Kahane S., Oancea I., Fodor I., Iliescu N., Bulai C., Stănoiu R.M., Roşca V. (1969;</div>
<div style="text-align: justify;">
1970). Explicaţii teoretice ale Codului penal român. Partea generală. vol. I şi vol. II. Bucureşti:</div>
<div style="text-align: justify;">
Academiei.</div>
<div style="text-align: justify;">
Bulai, C-tin, Bulai, Bogdan (2007). Manual de drept penal. Partea generală. Bucureşti: Universul Juridic</div>
<div style="text-align: justify;">
Antoniu G., Bulai C., Duvac C., Griga I, Ivan Gh., Mitrache C-tin, Molnar I., Pascu I., Pașca V.,</div>
<div style="text-align: justify;">
Predescu O.(2010). Explicaţii preliminare ale noului Cod penal. Vol. I. Articolele 1-52. București:</div>
<div style="text-align: justify;">
Universul Juridic.</div>
<div style="text-align: justify;">
G. Antoniu (coordonator), Al. Boroi, B.N. Bulai, C. Bulai, Șt. Daneș, C. Duvac, M. Ketty Guiu, C- tin Mitrache, C. Mitrache, I. Molnar, I. Ristea, C. Sima, V. Teodorescu, I. Vasiu, A. Vlăsceanu.(2011). Explicaţii preliminare ale noului Cod penal. Vol. II. Articolele 53-187. București: Universul Juridic.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
15</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
M. Udroiu.(2014). Fișe de drept penal. Partea generală. București: Universul Juridic. M. Udroiu, V. Constantinescu.(2014). Noul Cod penal. Codul penal anterior. București: Hamangiu.</div>
<div style="text-align: justify;">
Al. Boroi, I. Rusu, F. Puşcă, A. Chirilă, A. Dumitrache Ionescu, M. Pocora, G. L. Goga, M. I. Bălan- Rusu. (2013). Practică judiciară în materie penală. Drept penal. Partea generală. Dispozițiile actualului Cod penal și ale noului Cod penal. București: Universul Juridic.</div>
<div style="text-align: justify;">
C. Voicu, A.S. Uzlău, R. Moroșanu, C. Ghigheci.(2014). Noul Cod penal. Ghid de aplicare pentru practicieni. București: Hamangiu.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
1.2. Izvoarele dreptului penal</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Noţiunea şi specificul izvoarelor dreptului penal. Principalele izvoare ale dreptului penal</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
În doctrină, termenul de izvor de drept are mai multe sensuri, accepţiuni, făcându-se distincţie între izvoarele materiale şi formale, interne şi externe, directe şi indirecte. Problema conceptului de izvor de drept fiind obiect de studiu al disciplinei Teoria generală a dreptului, vor fi abordate doar aspectele care privesc izvoarele de drept penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
Izvoarele formale ale dreptului penal sunt acele acte normative în al căror cuprins se stabilesc: faptele ce constituie infracţiuni, sancţiunile ce se pot aplica în cazul încălcării acestor norme, condiţiile în care este antrenată răspunderea penală, precum şi acele acte normative care prevăd dispoziţii obligatorii în procesul de elaborare şi aplicare al dreptului penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
În raport cu alte ramuri de drept, izvoarele dreptului penal sunt mai restrânse ca număr. Literatura juridică mai veche considera ca unic izvor de drept penal legea, ca izvor imediat, iar în plan secundar, ca izvor mediat, menţiona tratatele şi convenţiile internaţionale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Prin prisma formei pe care pot să o îmbrace, izvoarele dreptului penal pot fi doar legile penale -</div>
<div style="text-align: justify;">
în accepţiunea dispoziţiilor din art.173 NCP.</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit art. 173 NCP, prin lege penală se înţelege orice dispoziţie cu caracter penal cuprinsă în legi organice, ordonanţe de urgenţă sau alte acte normative care la data adoptării lor aveau putere de lege.</div>
<div style="text-align: justify;">
În condiţiile adoptării Constituţiei din 1991, principalul izvor de drept penal intern îl va constitui legea organică (art. 73 alin. 3 lit. h-i), acestuia alăturându-i-se ordonanţele de urgenţă sau alte acte normative care la data adoptării lor aveau putere de lege (decretele–legi şi decretele încă în vigoare).</div>
<div style="text-align: justify;">
În categoria izvoarelor de drept penal este inclusă şi Constituţia, ca izvor de drept, în general, pentru toate ramurile de drept, şi în special pentru Dreptul penal, întrucât conţine dispoziţii ce vizează în mod explicit sfera de reglementare a acestor ramuri de drept şi consacră drepturile şi libertăţile fundamentale, precum şi îndatoririle corespunzătoare, cărora dreptul penal le</div>
<div style="text-align: justify;">
creează cadrul necesar pentru a fi respectate.</div>
<div style="text-align: justify;">
Dintre reglementările cu valoare de lege, cea mai importantă sursă o constituie Codul penal</div>
<div style="text-align: justify;">
(Noul Cod penal, adoptat prin Legea nr. 286/200912), care cuprinde majoritatea normelor</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
12 Publicată în M. Of. nr. 510/24.07.2009, cu ultimele modificări și completări</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
16</div>
<div style="text-align: justify;">
penale cu caracter de principii generale (partea generală), precum şi norme cu caracter special</div>
<div style="text-align: justify;">
(partea specială).</div>
<div style="text-align: justify;">
În afara Codului penal, există şi alte legi penale cu o sferă de aplicare mai restrânsă, cum ar fi Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal13, Legea nr.</div>
<div style="text-align: justify;">
254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal14 sau Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală15. Specific acestor legi este că ele au un domeniu de aplicare mai restrâns şi că vin să completeze cadrul normativ general fixat de Noul Cod Penal sau să instituie unele derogări de la acest cadru. Ele au mai fost numite în literatura juridică şi legi complinitoare.</div>
<div style="text-align: justify;">
În afară de cele două categorii de norme, reglementări cu caracter penal se întâlnesc şi în legi speciale nepenale sau extrapenale, dar care conţin dispoziţii cu caracter penal, legi ce vizează reglementarea relaţiilor sociale din anumite domenii, cum ar fi: sectorul silvic, fondul funciar, regimul vamal, protecţia mediului, etc., instituind pentru încălcarea acestor dispoziţii sancţiuni penale proprii.</div>
<div style="text-align: justify;">
Printre izvoarele dreptului penal sunt menţionate şi tratatele şi convenţiile internaţionale.</div>
<div style="text-align: justify;">
În doctrina penală, se face distincţie între tratatele şi convenţiile internaţionale care constituie izvoare directe ale dreptului penal (spre exemplu, tratatele şi convenţiile referitoare la asistenţa juridică internaţională) şi cele care constituie izvoare indirecte, mediate, categorie în care intră tratatele şi convenţiile ce cuprind angajamentele statelor părţi de a incrimina pe plan intern anumite fapte socialmente periculoase.</div>
<div style="text-align: justify;">
Tratatele şi convenţiile la care România este parte primesc forţa de acţiune în urma adoptării unui act al puterii legislative interne, instituindu-se o singură excepţie, în art. 20 alin. 2 din Constituţia României, revizuită, prin care se dă prioritate reglementărilor internaţionale, în caz de neconcordanţă cu legile interne, atunci când cele dintâi, se referă la drepturile fundamentale ale omului, cu excepţia situaţiilor când Constituţia României sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.16</div>
<div style="text-align: justify;">
Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului constituie izvor de drept penal, însă utilizarea acestei proceduri de legiferare este justificată doar în situaţii cu adevărat excepţionale, care motivează o intervenţie de urgenţă din partea puterii executive.</div>
<div style="text-align: justify;">
În literatura de specialitate se apreciază că jurisprudenţa nu constituie izvor de drept penal. Au existat însă şi păreri potrivit cărora jurisprudenţa constituie izvor de drept penal, pornindu-se de la două argumente. Primul vizează deciziile Curţii Constituţionale prin care sunt soluţionate</div>
<div style="text-align: justify;">
excepţiile de neconstituţionalitate ale unei legi sau ordonanţe ori ale unor dispoziţii dintr-o lege</div>
<div style="text-align: justify;">
sau ordonanţă în vigoare, ridicate de oricare dintre părţi, de procuror sau din oficiu de către</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
13 Publicată în M.Of. nr. 513/14.08.2013</div>
<div style="text-align: justify;">
14 Publicată în M.Of. nr. 514/14.08.2013</div>
<div style="text-align: justify;">
15 Republicată în M.Of. nr. 377/31.05.2011, cu ultimele modificări şi completări</div>
<div style="text-align: justify;">
16 Articolul 20 Constituţia României: (1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte. (2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constitu ţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
17</div>
<div style="text-align: justify;">
instanţa de judecată. Decizia prin care se constată neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unor dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare este definitivă şi obligatorie.17</div>
<div style="text-align: justify;">
Al doilea argument vizează deciziile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, în rezolvarea unor recursuri în interesul legii, declarate de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În astfel de cazuri, soluţiile se pronunţă numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătoreşti examinate şi nici cu privire la situaţia părţilor din acele procese. Însă, dezlegarea dată problemelor de drept soluţionate este obligatorie pentru instanţele judecătoreşti atunci când se vor mai confrunta cu situaţii similare.18 În cazul abrogării, constatării neconstituţionalităţii ori modificării dispoziţiei legale care a generat interpretările diferite şi pentru care s-a pronunţat un recurs în interesul legii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va sesiza Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu propunere de modificare a deciziei sau, după caz, de constatare a încetării obligativităţii acesteia (art. 4741 NCPP).</div>
<div style="text-align: justify;">
De asemenea, în asigurarea unei practici judiciare unitare, este reglementată posibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (art. 475-4771 NCPP). Asfel, dacă, în cursul judecăţii, un</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
17 Articolul 147 Constituţia României</div>
<div style="text-align: justify;">
(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.</div>
<div style="text-align: justify;">
(2) În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să</div>
<div style="text-align: justify;">
reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.</div>
<div style="text-align: justify;">
(3) În cazul în care constituţionalitatea tratatului sau acordului internaţional a fost constatată potrivit articolului 146 litera b), acesta nu poate face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Tratatul sau acordul internaţional constatat ca fiind neconstituţional nu poate fi ratificat.</div>
<div style="text-align: justify;">
(4) Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.</div>
<div style="text-align: justify;">
18 Art. 471 NCPP Cererea de recurs în interesul legii</div>
<div style="text-align: justify;">
(1) Pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, procurorul general al</div>
<div style="text-align: justify;">
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau colegiile de conducere ale curţilor de apel, precum şi Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra chestiunilor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti.</div>
<div style="text-align: justify;">
(2) Cererea trebuie să cuprindă soluţiile diferite date problemei de drept şi motivarea acestora, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Curţii Europene a Drepturilor Omului sau, după caz, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, opiniile exprimate în doctrină relevante în domeniu, precum şi soluţia ce se propune a fi pronunţată în recursul în interesul legii.</div>
<div style="text-align: justify;">
(3) Cererea de recurs în interesul legii trebuie să fie însoţită, sub sancţiunea respingerii ca inadmisibilă, de copii ale hotărârilor judecătoreşti definitive din care rezultă că problemele de drept care formează obiectul judecăţii au fost soluţionate în mod diferit</div>
<div style="text-align: justify;">
de instanţele judecătoreşti.</div>
<div style="text-align: justify;">
Art. 474 NCPP Conţinutul hotărârii şi efectele ei</div>
<div style="text-align: justify;">
(1) Asupra cererii de recurs în interesul legii completul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se pronunţă prin decizie.</div>
<div style="text-align: justify;">
(2) Decizia se pronunţă numai în interesul legii şi nu are efecte asupra hotărârilor judecătoreşti examinate şi nici cu privire la</div>
<div style="text-align: justify;">
situaţia părţilor din acele procese.</div>
<div style="text-align: justify;">
(3) Decizia se motivează în termen de cel mult 30 de zile de la pronunţare şi se publică în cel mult 15 zile de la motivare în</div>
<div style="text-align: justify;">
Monitorul Oficial al României, Partea I.</div>
<div style="text-align: justify;">
(4) Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul</div>
<div style="text-align: justify;">
Oficial al României, Partea I.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
18</div>
<div style="text-align: justify;">
complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective şi asupra căreia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de</div>
<div style="text-align: justify;">
principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată (art. 475 NCPP). Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.19</div>
<div style="text-align: justify;">
În pofida celor două argumente, pe care le apreciem ca situaţii de excepţie, considerăm că</div>
<div style="text-align: justify;">
jurisprudenţa nu constituie izvor de drept penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Legea penală</div>
<div style="text-align: justify;">
Noțiunea de lege penală</div>
<div style="text-align: justify;">
Legea penală este acel act normativ ce cuprinde în conţinutul său norme, dispoziţii penale. Este, în această accepţiune, lege penală, Noul Cod Penal sau Legea nr. 302 din 2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.</div>
<div style="text-align: justify;">
Se vorbeşte de noţiunea de lege penală în sens larg, desemnând totalitatea legilor penale20 şi în</div>
<div style="text-align: justify;">
sens restrâns, în accepţiunea art. 173 NCP, potrivit căruia „prin lege penală se înţelege orice dispoziţie cu caracter penal cuprinsă în legi organice, ordonanţe de urgenţă sau alte acte normative care la data adoptării lor aveau putere de lege”21.</div>
<div style="text-align: justify;">
Adoptarea legilor se face după o procedură stabilită prin Constituţie. Potrivit art. 73 din Constituţie, Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare (alin.1). Infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora (lit. h), amnistia sau graţierea colectivă (lit. i) se stabilesc, respectiv, se acordă de Parlament numai prin lege organică (alin. 3).22</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
19 Art. 477 NCPP Conţinutul şi efectele hotărârii</div>
<div style="text-align: justify;">
(1) Asupra sesizării, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se pronunţă prin decizie, numai cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.</div>
<div style="text-align: justify;">
(2) Dispoziţiile art. 474 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.</div>
<div style="text-align: justify;">
(3) Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul</div>
<div style="text-align: justify;">
Oficial al României, Partea I.</div>
<div style="text-align: justify;">
(4) Dispoziţiile art. 4741 se aplică în mod corespunzător.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Art. 4771 NCPP Încetarea sau modificarea efectelor deciziei</div>
<div style="text-align: justify;">
În cazul abrogării, constatării neconstituţionalităţii ori modificării dispoziţiei legale care a generat interpretările diferite şi pentru care s-a pronunţat o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea unor probleme de drept, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va sesiza Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu propunere de modificare a deciziei sau, după caz, de constatare a încetării obligativităţii acesteia. Dispoziţiile art.</div>
<div style="text-align: justify;">
473 şi 474 se aplică în mod corespunzător.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
20 În acest sens, noţiunea de lege penală se apropie în conţinut de noţiunea de drept penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
21 În acest sens, noţiunea de lege penală se apropie în conţinut de noţiunea de normă penală.</div>
<div style="text-align: justify;">
22Articolul 73 Constituţia României (1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.</div>
<div style="text-align: justify;">
(2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
19</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Categorii de legi penale</div>
<div style="text-align: justify;">
În funcţie de întinderea domeniului de aplicare, după conţinut, durată sau caracterul lor, legile penale au primit diverse clasificări, acest lucru ajutând la o mai bună cunoaştere a acestora şi o mai bună interpretare şi aplicare.</div>
<div style="text-align: justify;">
Astfel,</div>
<div style="text-align: justify;">
A) După întinderea domeniului de aplicare, legile penale se clasifică în:</div>
<div style="text-align: justify;">
legi generale;</div>
<div style="text-align: justify;">
legi speciale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Legile penale generale sunt reprezentate de codurile penale obişnuite, ce cuprind norme penale generale şi speciale, cu valoare de principii, precum şi majoritatea normelor incriminatorii.(de exemplu: Noul Cod penal român)</div>
<div style="text-align: justify;">
Legile penale speciale conţin dispoziţii cu caracter penal derogatoriu de la dreptul comun, au un câmp mai restrâns de acţiune, reglementând instituţii speciale de drept penal sau incriminând</div>
<div style="text-align: justify;">
ca infracţiuni fapte săvârşite într-un anumit domeniu.</div>
<div style="text-align: justify;">
În interpretarea şi aplicarea celor două categorii de norme, legea generală este de cea mai largă aplicabilitate, însă, în cazul unui concurs între o lege generală şi una specială care derogă sau completează legea generală, legea specială are întâietate.</div>
<div style="text-align: justify;">
B) După caracterul lor, legile penale se clasifică în:</div>
<div style="text-align: justify;">
legi penale ordinare;</div>
<div style="text-align: justify;">
legi penale excepţionale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Legile penale ordinare (obişnuite) sunt acele norme adoptate în condiţii normale de desfăşurare</div>
<div style="text-align: justify;">
a relaţiilor sociale şi combatere a criminalităţii.</div>
<div style="text-align: justify;">
Legile penale excepţionale apar în situaţii de excepţie, tranzitorii, provocate de situaţii excepţionale (calamităţi naturale, stări de război, etc.), care derogă de la dreptul comun şi care vizează fie instituirea unor infracţiuni (temporare), fie asprirea răspunderii penale pentru cele existente.</div>
<div style="text-align: justify;">
C) După durata lor de aplicare, legile penale se clasifică în:</div>
<div style="text-align: justify;">
legi cu durată nedeterminată;</div>
<div style="text-align: justify;">
legi cu durată determinată.</div>
<div style="text-align: justify;">
Legile penale cu durată nedeterminată (permanente) sunt cele în al căror cuprins nu este prevăzută perioada lor de aplicare.</div>
<div style="text-align: justify;">
Legile de aplicare cu durată determinată (temporare) sunt cele care au o aplicabilitate limitată de existenţa situaţiei ce a generat adoptarea lor. Perioada de aplicabilitate poate fi determinată în cuprinsul legii, prevăzându-se concret termenul cât legea este în vigoare sau după situaţia ce</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
(3) Prin lege organică se reglementează: a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente; b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice; c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora; d) organizarea şi desfăşurarea referendumului; e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării; f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război; g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă; h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora; i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective; j) statutul funcţionarilor publici; k) contenciosul administrativ; l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi; m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii; n) organizarea generală a învăţământului; o) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală; p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială; r) statutul minorităţilor naţionale din România; s) regimul general al cultelor; t) celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi organice.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
20</div>
<div style="text-align: justify;">
a generat-o şi anume la încetarea acesteia. În acest sens, prin norma explicativă din conținutul art. 7 alin. 2 NCP, legea penală temporară este legea penală care prevede data ieşirii ei din vigoare sau a cărei aplicare este limitată prin natura temporară a situaţiei care a impus adoptarea sa.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Norma penală</div>
<div style="text-align: justify;">
Conceptul de normă penală</div>
<div style="text-align: justify;">
Norma juridică este "regulă generală de conduită", instituită şi sancţionată de stat, care</div>
<div style="text-align: justify;">
"prescrie anumite drepturi şi obligaţii".</div>
<div style="text-align: justify;">
Norma juridică de drept penal, având ca finalitate apărarea societăţii contra criminalităţii, instituie prin reguli de conduită specifice, acţiunile ori inacţiunile considerate infracţiuni şi sancţiunile aplicabile acestora.</div>
<div style="text-align: justify;">
Se poate remarca faptul că, sub raportul intensităţii forţei obligatorii, normele juridice penale includ o obligativitate imediată şi imperativă, ele devenind incidente (active) din chiar momentul edictării lor, spre deosebire de celelalte norme, din alte ramuri de drept, care devin incidente din momentul nerespectării lor sau al apariţiei unei situaţii care impune aplicarea normei respective. De asemenea, sancţiunea penală este una inevitabilă şi nu eventuală.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Structura normei penale</div>
<div style="text-align: justify;">
În privinţa structurii normei penale, opiniile autorilor din literatura juridică sunt foarte diverse. Potrivit unui punct de vedere, norma juridică penală prevede doar ipoteza (descriind fapta care constituie infracţiune), dispoziţia urmând a fi dedusă din conţinutul ipotezei.</div>
<div style="text-align: justify;">
Într-o a doua opinie se arată că norma juridică penală conţine ca orice normă o ipoteză, cât şi o dispoziţie explicită, aceasta din urmă fiind indicată prin expresia comună tuturor normelor de incriminare "se pedepseşte" sau "se aplică pedeapsa".</div>
<div style="text-align: justify;">
Alţi autori susţin că norma juridică penală, prin specificul său, conţine doar dispoziţia şi</div>
<div style="text-align: justify;">
sancţiunea.</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit ultimei opinii, cele trei elemente clasice ale normei juridice se regăsesc şi în norma juridică penală, cu precizarea că în ipoteză se descrie fapta incriminată, sancţiunea constă în pedeapsa prevăzută în mod expres de norma respectivă, iar dispoziţia rezultă implicit din formula "se pedepseşte" întâlnită în toate textele incriminatoare.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Categorii de norme penale</div>
<div style="text-align: justify;">
Normele juridice penale prezintă o serie de trăsături care le diferenţiază între ele, permiţând clasificarea lor în funcţie de conţinutul normativ propriu şi al structurii. În acest sens, ştiinţa dreptului penal distinge mai multe categorii de norme:</div>
<div style="text-align: justify;">
Norme penale generale şi speciale, în funcţie de conţinutul şi sfera de incidenţă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Normele penale generale cuprind dispoziţii cu caracter de regulă generală privind condiţiile în care se nasc, se modifică şi se sting raporturile juridice penale. Ele sunt de cea mai largă aplicaţiune şi sunt cuprinse, de regulă, în partea generală a Codului penal şi, rareori, în unele legi speciale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Normele penale speciale indică condiţiile în care o anumită faptă constituie infracţiune şi pedeapsa care se poate aplica în cazul săvârşirii unei astfel de fapte. Ele sunt înscrise, de regulă, în partea specială a Codului penal dar, în multe situaţii, şi în unele legi speciale.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
21</div>
<div style="text-align: justify;">
Norme penale prohibitive şi norme penale onerative – în funcţie de structurarea infracţiunilor în</div>
<div style="text-align: justify;">
comisive şi omisive.</div>
<div style="text-align: justify;">
Normele penale prohibitive, corespunzătoare infracţiunilor comisive, stabilesc, ca regulă de conduită, abţinerea de a săvârşi fapta care este descrisă în conţinutul textului respectiv. Normele penale onerative, specifice infracţiunilor omisive, fixează ca regulă de conduită obligaţia de a face sau de a acţiona, inacţiunea făptuitorului fiind de natură să producă urmări socialmente periculoase.</div>
<div style="text-align: justify;">
Prin dispozițiile din art. 17 NCP, legiuitorul a reglementat în mod expres săvârșirea infracțiunii comisive prin omisiune. Potrivit art. 17 NCP, ,,infracţiunea comisivă care presupune producerea unui rezultat se consideră săvârşită şi prin omisiune, când:</div>
<div style="text-align: justify;">
a) există o obligaţie legală sau contractuală de a acţiona;</div>
<div style="text-align: justify;">
b) autorul omisiunii, printr-o acţiune sau inacţiune anterioară, a creat pentru valoarea socială protejată o stare de pericol care a înlesnit producerea rezultatului” (spre exemplu, infracțiunea de omor – care este o infracțiune comisivă - săvârșită prin omisiunea, cu intenție, de a administra hrană și medicamente unei persoane, fapt ce conduce la moartea sa).</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Norme penale complete şi norme penale divizate - în funcţie de elementele ce sunt cuprinse în</div>
<div style="text-align: justify;">
structura normei penale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Normele penale complete (unitare) cuprind toate elementele unei norme (ipoteza, dispoziţie, sancţiune).</div>
<div style="text-align: justify;">
Normele penale divizate sunt acele norme care nu au structura completă în acelaşi text de lege, dispoziţia sau sancţiunea fiind formulate într-un alt articol al aceleiaşi legi sau chiar în alt act normativ.</div>
<div style="text-align: justify;">
Norme penale de incriminare cadru (în alb) şi norme de trimitere sau referire.</div>
<div style="text-align: justify;">
Normele penale de incriminare cadru au în structura lor o dispoziţie de incriminare cadru şi o sancţiune corespunzătoare, urmând ca prevederea faptelor interzise să se facă ulterior, prin alte acte normative (spre exemplu, art. 348 NCP exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi).</div>
<div style="text-align: justify;">
Normele penale de trimitere sunt acele norme incomplete în ceea ce priveşte dispoziţia sau sancţiunea, care se completează şi încorporează elementele lipsă din alte norme la care fac trimitere (spre exemplu, art. 235 alin. 3 NCP etc.), devenind apoi independente faţă de acestea. Normele penale de referire sunt şi ele incomplete, divizate, realizând împrumutul unor</div>
<div style="text-align: justify;">
elemente prin referire la o altă normă penală (exemplu: art. 290 NCP cu referire la art. 289 NCP; art. 322 NCP cu referire la art. 320-321 NCP etc.), dar rămân legate de norma care le-a completat.</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit art. 5 din Legea nr. 187/201223 de punere în aplicare a noului Cod penal, atunci când o</div>
<div style="text-align: justify;">
normă penală face trimitere la o altă normă determinată, de la care împrumută unul sau mai multe elemente, modificarea normei completatoare atrage şi modificarea normei incomplete (alin. 1). În cazul abrogării normei completatoare, norma incompletă va păstra elementele preluate de la aceasta, inclusiv limitele de pedeapsă, în forma existentă la data abrogării, afară de cazul în care legea dispune altfel (alin. 2 al art. 5 Legea nr. 187/2012).</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
23 Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în M.Of. nr.</div>
<div style="text-align: justify;">
757/12.11.2012</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
22</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Interpretarea legii penale</div>
<div style="text-align: justify;">
Noţiunea şi importanţa interpretării legii penale</div>
<div style="text-align: justify;">
În perspectiva evoluţiei societăţii, pe linia unei democraţii reale, principiul legalităţii incriminării însuşi, în măsura în care impune nişte particularităţi în materia interpretării normelor de drept penal, obligă la studierea şi însuşirea acestora, cunoaşterea temeinică a problematicii</div>
<div style="text-align: justify;">
respective constituind una dintre cele mai însemnate preocupări ale unei aplicări corecte a</div>
<div style="text-align: justify;">
normelor de drept penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
Prin interpretarea legii se înţelege acea operaţiune logico-raţională de lămurire a conţinutului unei legi penale, pentru aflarea şi explicarea înţelesului real al legii, potrivit voinţei legiuitorului care a adoptat legea respectivă.</div>
<div style="text-align: justify;">
În procesul de cunoaştere teoretică şi practică a prescripţiunilor legale, interpretarea legii penale este necesară, oricât de clar ar fi ea formulată, pentru o mai bună încadrare juridică a faptelor prin încorporarea perfectă a situaţiei de fapt în cadrul legal fixat prin normele juridice penale.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Felurile interpretării</div>
<div style="text-align: justify;">
Interpretarea legii penale poate fi făcută de legiuitor, de organul judiciar sau de teoreticienii dreptului penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
Interpretarea legală este făcută de legiuitor în momentul când adoptă legea penală şi constă în explicarea, în conţinutul acesteia, a anumitor termeni sau expresii din legea penală. Interpretarea judiciară este făcută de organul de urmărire penală sau de instanţă, prin încadrările juridice ale faptei concrete comise în textul de lege care incriminează fapta ca infracţiune sau prin soluţiile ce le pronunţă. Un rol important în activitatea de interpretare juridică îl are Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care, în deciziile de plen, în rezolvarea unor recursuri în interesul legii, declarate de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori prin hotărârile date (decizii) în dezlegarea unor chestiuni de drept penal, asigură o interpretare unitară a legilor penale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Interpretarea doctrinară sau ştiinţifică este făcută de teoreticienii dreptului penal în tratate,</div>
<div style="text-align: justify;">
cursuri, monografii, acestea fiind de natură să orienteze , mai ales interpretarea judiciară.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Metode de interpretare</div>
<div style="text-align: justify;">
Sunt cunoscute mai multe procedee de interpretare: literală, istorică, raţională, sistematică,</div>
<div style="text-align: justify;">
prin analogie.</div>
<div style="text-align: justify;">
Interpretarea literală sau textuală</div>
<div style="text-align: justify;">
Această metodă de interpretare foloseşte analiza conţinutului şi sensului legii penale cu ajutorul textului, pe baza unui studiu etimologic (înţelesul cuvintelor), stilistic (modul de exprimare) şi sintactic (funcţiile cuvintelor în propoziţie şi funcţiile propoziţiilor în frază). Interpretarea logica sau raţională</div>
<div style="text-align: justify;">
Interpretarea logică urmăreşte să stabilească voinţa reală a legiuitorului prin folosirea unor</div>
<div style="text-align: justify;">
procedee logice, a raţionamentelor.</div>
<div style="text-align: justify;">
Printre raţionamentele folosite se numără:</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
23</div>
<div style="text-align: justify;">
Raţionamentul "a fortiori” care se întemeiază pe argumentul că dacă legea penală interzice mai puţin, interzice implicit şi mai mult şi invers, dacă legea penală permite mai mult, ea permite implicit şi mai puţin;</div>
<div style="text-align: justify;">
Raţionamentul "per a contrario", potrivit căruia dacă o dispoziţie interzice sau sancţionează o faptă numai în anumite condiţii, incidenţa sa este exclusă în condiţii diferite decât cele limitativ prevăzute;</div>
<div style="text-align: justify;">
Raţionamentul "reductio ad absurdum", care se întemeiază pe ideea că este exclusă interpretarea care prin aplicare ar conduce la consecinţe absurde, inadmisibile, contrare spiritului legii;</div>
<div style="text-align: justify;">
Raţionamentul "a pari” care se sprijină pe argumentul că unde există aceeaşi raţiune sau</div>
<div style="text-align: justify;">
situaţie trebuie să prevaleze aceeaşi soluţie.</div>
<div style="text-align: justify;">
Interpretarea istorico-juridică</div>
<div style="text-align: justify;">
Această modalitate de interpretare presupune analiza istoricului legii sau normei ce se interpretează, studiindu-se datele de ordin social, economic, politic şi juridic existente în momentul adoptării legii.</div>
<div style="text-align: justify;">
În sfera de acţiune a metodei istorice se înscriu:</div>
<div style="text-align: justify;">
lucrările preparatorii (anteproiect, proiect preliminar şi proiect definitiv al legii penale), discuţiile parlamentare care au precedat adoptarea legii;</div>
<div style="text-align: justify;">
dispoziţiile din legile penale anterioare;</div>
<div style="text-align: justify;">
dispoziţiile din legile străine, care au servit ca sursă de inspiraţie;</div>
<div style="text-align: justify;">
materialul doctrinar şi de practică judiciară, presupus a fi influenţat asupra operei legislative.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Interpretarea sistematică</div>
<div style="text-align: justify;">
Metoda sistematică sau de corelaţie este acea metodă logică care urmăreşte stabilirea înţelesului unei norme penale cu ajutorul legăturilor explicite sau implicite pe care le are cu alte norme penale din aceeaşi lege sau din alte acte normative din cadrul sistemului juridico-penal, relevând principiile care guvernează materia cercetată.</div>
<div style="text-align: justify;">
Interpretarea prin analogie</div>
<div style="text-align: justify;">
Interpretarea prin analogie este o metoda de interpretare care se foloseşte într-o mai mică măsura în dreptul penal şi care constă în explicarea sensului unei legi penale cu ajutorul altor norme care sunt asemănătoare.</div>
<div style="text-align: justify;">
În literatura juridică se atrage atenţia că interpretarea prin analogie nu se confundă cu extinderea legii penale prin analogie care are în vedere aplicarea legii penale la fapte care nu sunt incriminate.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Rezultatele şi limitele interpretării</div>
<div style="text-align: justify;">
În urma interpretărilor, sub orice metodă, se poate ajunge la trei situaţii distincte:</div>
<div style="text-align: justify;">
A. Într-o primă ipoteză, se poate constata că în pofida unor aparente neclarităţi, există o concordanţa perfectă între voinţa legiuitorului şi felul în care a fost exprimată în lege, rezultatul interpretării fiind declarativ;</div>
<div style="text-align: justify;">
B. În a doua ipoteză, se poate constata că legiuitorul a vrut să spună mai multe decât rezultă din felul în care s-a exprimat, interpretarea fiind extensivă;</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
24</div>
<div style="text-align: justify;">
C. În a treia ipoteză, se poate constata că legiuitorul a voit să spună mai puţin decât rezultă din felul în care s-a exprimat, interpretarea fiind restrictivă;</div>
<div style="text-align: justify;">
Plecându-se de la premisa că interpretul trebuie să urmărească cunoaşterea, iar nu crearea</div>
<div style="text-align: justify;">
normei de drept, s-a impus principiul că legile penale sunt de strictă interpretare, potrivit căruia înţelesul normei legale nu poate fi nici extins şi nici restrâns prin interpretare.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Sarcina de lucru 2</div>
<div style="text-align: justify;">
Evidenţiază modul în care ordonanțele de urgență ale Guvernului constituie izvoare ale dreptului penal (maximum o pagină).</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Sarcina de lucru va fi verificată de către tutore în cadrul activităților tutoriale.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
1.3. Raportul juridic penal</div>
<div style="text-align: justify;">
Raportul juridic penal. Noţiune. Trăsături</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Raportul juridic penal este acea relaţie de apărare socială împotriva fenomenului infracţional şi de combatere a acestuia prin normele dreptului penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
În doctrina românească, problema raportului juridic penal a fost abordată pentru prima dată de către prof. V. Dongoroz, care, în cursul său din 1939 afirma că, din chiar momentul intrării lor în vigoare, normele de drept penal dau loc unui raport juridic de "conformaţiune", de "sumisiune benevolă", în care găsim, pe de o parte, societatea care pretinde o anumită conduită, şi, pe de altă parte, membrii colectivităţii care înţeleg să -şi conformeze conduita după preceptul normelor penale; când norma penală este violată, se naşte un nou raport juridic - de contradicţie (de conflict), în care găsim, pe de o parte societatea a cărei voinţa a fost înfrântă, iar pe de altă parte, infractorul care nu a voit să -şi conformeze conduita normei penale; şi, în sfârşit, când faptul penal este urmărit în justiţie, se naşte al treilea raport juridic, raportul procesual, în care găsim, iarăşi faţă în faţă societatea care reclamă aplicarea sancţiunii şi infractorul care trebuie să se justifice sau să primească pedeapsa. În toate planurile, raporturile juridice penale reprezintă singura modalitate prin intermediul căreia se realizează normele cu caracter penal, indiferent dacă aplicarea lor în viaţa socială, este de tip preventiv sau represiv.</div>
<div style="text-align: justify;">
Principala trăsătură distinctivă a raporturilor juridice este aceea că ele nu apar ca în cazul altor raporturi juridice prin acord de voinţă, ci prin exprimarea imperativă a voinţei sociale. Prin urmare, raporturile juridice se nasc, în mod obligatoriu, independent de voinţa legii penale şi deci nu pot forma obiectul cedării sau tranzacţiei.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Elementele raportului juridic penal</div>
<div style="text-align: justify;">
Ca orice alt raport juridic, şi raportul juridic penal cuprinde în structura sa mai multe elemente şi anume: subiectele, conţinutul şi obiectul.</div>
<div style="text-align: justify;">
Subiecţii raportului juridic penal</div>
<div style="text-align: justify;">
Subiecţii raportului juridic penal sunt persoanele care participă la acest raport în calitate de beneficiari ai ocrotirii juridice penale sau de destinatari ai prevederilor legii penale. În ceea ce</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
25</div>
<div style="text-align: justify;">
priveşte subiecţii raportului juridic penal de conformare aceştia sunt, pe de o parte, statul care, din momentul intrării în vigoare a legii penale, are dreptul să pretindă şi să impună respectarea acesteia, iar, pe de altă parte, toate persoanele care au obligaţia să se abţină de la săvârşirea faptelor ce cad sub incidenţa legii respective.</div>
<div style="text-align: justify;">
Din momentul săvârşirii faptei prevăzute de legea penală ia naştere raportul juridic penal de conflict, în cadrul căruia subiecţii sunt, pe de o parte, statul, în principal, şi persoana fizică sau juridică vătămată, în secundar, iar, pe de altă parte, destinatarul normei incriminatoare care a săvârşit infracţiunea şi care urmează să răspundă penal.(infractorul - persoană fizică sau juridică).</div>
<div style="text-align: justify;">
Conţinutul raportului juridic penal</div>
<div style="text-align: justify;">
Acesta este format din drepturile şi obligaţiile participanţilor la acest raport.</div>
<div style="text-align: justify;">
În cazul raportului juridic penal de conformare, statului îi revine, ca titular al apărării sociale, dreptul de a pretinde o conduită conformă cu normele prohibitive sau onerative şi obligaţia să ia toate măsurile necesare pentru a face cunoscut conţinutul normelor penale. În ceea ce priveşte persoanele fizice sau juridice, ca destinatare ale normei de incriminare, în raportul juridic penal de conformare, au dreptul de a se supune numai obligaţiei pe car e legea o</div>
<div style="text-align: justify;">
stabileşte şi obligaţia de a se abţine sau de a întreprinde ceea ce norma de drept prevede sub ameninţarea constrângerii penale.</div>
<div style="text-align: justify;">
În cazul raportului juridic penal de conflict, statul are dreptul de a trage la răspundere penală pe făptuitor şi de a-l supune executării sancţiunii corespunzătoare, în strictă conformitate cu legea, respectându-se principiul legalităţii incriminării şi pedepsei. Corelativ, persoana fizică sau juridică ce a săvârşit infracţiunea are obligaţia să răspundă penal, suportân d sancţiunile penale ce vor fi dispuse împotriva sa şi dreptul de a pretinde statului să respecte strict prevederile legii penale, aşa încât să nu suporte o altă sancţiune decât cea care decurge din normele penale referitoare la individualizarea răspunderii penale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Obiectul raportului juridic penal</div>
<div style="text-align: justify;">
Obiectul raportului juridic penal este dat de conduita ce urmează să o adopte subiectele raportului juridic, în funcţie de drepturile şi obligaţiile ce constituie conţinutul raportului juridic. Astfel, obiectul raportului juridic penal de conformare constă în atitudinea de conformare, de cooperare recomandată destinatarilor normei, conduită ce devine obligatorie pentru toate persoanele fizice şi juridice.</div>
<div style="text-align: justify;">
În ceea ce priveşte obiectul raportului juridic de conflict, opiniile autorilor sunt diferite. Intr-o opinie se afirmă că acel obiect constă în aplicarea şi executarea pedepsei principale, a pedepsei accesorii şi complementare, a măsurilor educative. Într-o altă opinie se consideră că "obiectul raportului penal este format din pedeapsă şi celelalte măsuri penale stabilite prin lege, prevăzute să fie aplicate ca urmare a săvârşirii faptei respective.”</div>
<div style="text-align: justify;">
Într-o a treia opinie se susţine că obiectul raportului îl constituie "conduita infractorului care trebuie să răspundă pentru încălcarea obligaţiei de conformare şi să suporte sancţiunea legală în vederea prevenirii unor noi încălcări". În sfârşit, într-o a patra opinie se susţine că "obiectul este format din conduita care urmează să fie obţinută în cadrul său şi cu pr ivire la care sunt create şi sunt exercitate drepturile şi obligaţiile subiectelor".</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Naşterea, modificarea şi stingerea raportului juridic penal</div>
<div style="text-align: justify;">
Naşterea, modificarea şi stingerea raportului juridic penal de conformare</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
26</div>
<div style="text-align: justify;">
Natura raportului juridic penal de conformare are loc în momentul intrării în vigoare a normei penale incriminatoare prin care sunt stabilite drepturile şi obligaţiile subiectelor acelui raport juridic penal. Durata de desfăşurare a acestui raport juridic penal nu este determinată, cu excepţia raporturilor ce decurg din legile temporare care prevăd expres data la care vor</div>
<div style="text-align: justify;">
înceta sau ieşi din vigoare.</div>
<div style="text-align: justify;">
Modificarea raportului juridic penal de conformare se produce ca urmare a modificărilor care intervin în conţinutul normei de incriminare, fie prin extinderea, fie prin restrângerea obligaţiei de conformare.</div>
<div style="text-align: justify;">
Stingerea raportului juridic penal de conformare intervine la data ieşirii din vigoare a legii penale care a dat naştere acelui raport juridic.</div>
<div style="text-align: justify;">
Naşterea, modificarea şi stingerea raportului juridic penal de conflict</div>
<div style="text-align: justify;">
Raportul juridic penal de conflict se naşte în momentul săvârşirii unei infracţiuni, încălcării dispoziţiilor penale. În condiţiile în care fapta nu există sau îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii, ea nu poate declanşa un raport juridic penal de conflict. Raportul juridic penal de conflict se modifică în condiţiile în care intervin sau operează anumite cauze expres prevăzute de lege, cum ar fi, spre exemplu, cauzele care înlătură executarea pedepsei sau de modificare a executării.</div>
<div style="text-align: justify;">
Stingerea raportului juridic penal de conflict are loc în momentul în care părţile, adică subiecţii raportului juridic şi-au exercitat, respectiv îndeplinit drepturile şi obligaţiile ce s -au născut în cadrul raportului. Unii autori consideră că raportul juridic penal se stinge în momentul în care pedeapsa aplicată este executată sau considerată executată în întregime, alţi autori opinează că momentul stingerii raportului juridic penal de conflict este cel în care intervine reabilita rea.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Sarcina de lucru 3</div>
<div style="text-align: justify;">
Delimitează cazurile prevăzute de lege care modifică raporturile juridico- penale de conflict.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Sarcina de lucru va fi verificată de către tutore în cadrul activităților tutoriale.</div>
<div style="text-align: justify;">
2.1. Aplicarea legii penale în timp</div>
<div style="text-align: justify;">
Preliminarii</div>
<div style="text-align: justify;">
Principiile care guvernează aplicarea legii penale în timp sunt menite să dea soluţii problemelor de interacţiune a timpului cu faptele infracţionale, adică să determine legea penală aplicabilă: când infracţiunea s-a săvârşit şi se judecă sub imperiul aceleiaşi legi;</div>
<div style="text-align: justify;">
când fapta, la data când s-a săvârşit nu era infracţiune, dar o lege ulterioară o consideră infracţiune;</div>
<div style="text-align: justify;">
când fapta, la data săvârşirii era infracţiune, dar până la judecarea ei ori executarea pedepsei pronunţate pentru acea infracţiune intervine o lege care scoate în afara ilicitului penal fapta comisă;</div>
<div style="text-align: justify;">
când fapta săvârşită sub o lege este considerată infracţiune, dar până la judecarea ei definitivă intervin una sau mai multe legi, care prevăd fapta ca infracţiune;</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
27</div>
<div style="text-align: justify;">
când după aplicarea definitivă a pedepsei pentru o infracţiune, intervine o lege nouă care prevede o pedeapsă mai mică decât cea aplicată sub legea veche ori cu limite mai reduse decât legea veche;</div>
<div style="text-align: justify;">
când infracţiunea se săvârşeşte sub imperiul unei legi penale temporare şi nu este judecată până la ieşirea din vigoare a acesteia.</div>
<div style="text-align: justify;">
Răspunsuri la problemele de mai sus le găsim în principiile de aplicare a legii penale în raport cu timpul prevăzute în noul Cod penal român - art. 3-7.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul activităţii legii penale</div>
<div style="text-align: justify;">
Este un principiu de bază al aplicării legii penale în timp, ce dă expresie şi decurge din principiul legalităţii, care corespunde nevoilor de apărare socială, ca şi apărării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.</div>
<div style="text-align: justify;">
Conform art. 3 NCP, denumit marginal Activitatea legii penale, ,, Legea penală se aplică</div>
<div style="text-align: justify;">
infracţiunilor săvârşite în timpul cât ea se află în vigoare”.</div>
<div style="text-align: justify;">
Așadar, potrivit acestui principiu, legea penală se aplică infracţiunilor săvârşite în timpul cât ea se află în vigoare.</div>
<div style="text-align: justify;">
Prin lege penală se înțelege orice dispoziţie cu caracter penal cuprinsă în legi organice, ordonanţe de urgenţă sau alte acte normative care la data adoptării lor aveau putere de lege. Legea (organică) se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei (art. 78 din Constituţia României, revizuită prin Legea nr. 429/200324).</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Conform art. 12 alin. 1 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative,25 cu ultimele modificări și completări, ,,Legile şi ordonanţele emise de Guvern în baza unei legi speciale de abilitare intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau la o dată ulterioară prevăzută în textul lor. Termenul de 3 zile se calculează pe zile calendaristice, începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României, şi expiră la ora 24,00 a celei de-a treia zi de la publicare”. Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiţia depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară. (art. 12 alin. 2 din Legea nr. 24/2000) Intrarea în vigoare a unei legi penale poate avea loc şi la o dată ulterioară – situație când se prevede o astfel de dată în respectiva lege. Intrarea în vigoare a legii penale la o dată ulterioară poate fi determinată de:</div>
<div style="text-align: justify;">
necesitatea creării unui timp (vacatio legis – repausul legii) pentru a putea fi cunoscută atât de destinatari, cât şi de către organele de aplicare;</div>
<div style="text-align: justify;">
pentru a da posibilitate destinatarilor acesteia să se conformeze noilor exigențe penale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Cu titlu exemplificativ, legi penale ce au intrat în vigoare la o dată ulterioară: noul Cod penal a</div>
<div style="text-align: justify;">
fost adoptat prin Legea nr. 286/2009 la data de 17 iulie 2009, iar în vigoare a intrat la data de 1</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
24 Constituţia României din 1991 a fost modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr.</div>
<div style="text-align: justify;">
429/2003, aprobată prin Referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003, confirmat prin Hotărârea Curţii</div>
<div style="text-align: justify;">
Constituţionale nr. 3/22.10.2003.</div>
<div style="text-align: justify;">
25 Publicată în M.Of. nr. 260/21.04.2010</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
28</div>
<div style="text-align: justify;">
februarie 2014, potrivit dispoziţiei din art. 246 Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal26; Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală a fost publicată la data de 1 iulie 2004 şi a intrat în vigoare în</div>
<div style="text-align: justify;">
60 de zile de la data publicării ei, cu excepţia dispoziţiilor Titlului III din lege, care a intrat în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană27.</div>
<div style="text-align: justify;">
Prin publicare, se realizează o mai buna cunoaştere a legii şi nimeni nu va putea invoca, în caz de încălcare, că nu a cunoscut-o (nemo censetur ignorare legem).</div>
<div style="text-align: justify;">
Ieşirea din vigoare are loc prin abrogare</div>
<div style="text-align: justify;">
Abrogarea, după întinderea ei poate fi totală – când întreaga lege este scoasă din vigoare şi</div>
<div style="text-align: justify;">
parţială, când doar o parte din lege este scoasă din vigoare.</div>
<div style="text-align: justify;">
Abrogarea, după caracterul ei poate fi : expresă şi tacită. O abrogare este expresă când se prevede în legea de abrogare, ce anume se scoate din vigoare: legea nr.…., art.….alin…, iar aceasta trebuie să fie regula în dreptul penal. Abrogarea este tacită sau implicită când aceasta se desprinde din economia legii, ori a normelor ce privesc aceleaşi relaţii sociale de apărare, prevăzând aceleaşi fapte ca infracţiuni, cu aspecte deosebite de legea anterioară, în ce priveşte condiţiile de aplicare a unei instituţii penale ori a unui nou regim de sancţionare pentru minori. Intre intrarea în vigoare şi ieşirea din vigoare, legea penală este activă, se aplică faptelor săvârşite în acest interval de timp.</div>
<div style="text-align: justify;">
Aplicarea legii penale active nu ridică probleme dacă infracţiunea s-a săvârşit şi se judecă în timp ce este în vigoare aceeaşi lege penală.</div>
<div style="text-align: justify;">
Probleme speciale se pun în cazul infracţiunilor ce încep sa fie săvârşite sub incidenta unei legi şi se epuizează sub incidenţa altei legi. Este cazul infracţiunilor continue, continuate, de obicei, progresive.</div>
<div style="text-align: justify;">
Doctrina penală şi practica judiciară sunt unanime în a aprecia că legea aplicabilă infracţiunilor a</div>
<div style="text-align: justify;">
căror consumare se întinde pe durata a două sau mai multe legi este cea din momentul epuizării infracţiunii, a producerii ultimului rezultat. Deci legea penală în vigoare din momentul epuizării infracţiunii este legea ce va fi aplicată. Aceeaşi concepţie a caracterului unitar a ilicitului penal este adoptată şi în legătură cu actele de participaţie penală (instigare, complicitate) care vor fi judecate după legea în vigoare din momentul săvârşirii faptei de către autor.</div>
<div style="text-align: justify;">
În cazul infracțiunilor continue sau continuate incriminate pentru prima oară de către legea nouă, a căror executare a început sub imperiul Codului penal din 1969 și s-a epuizat sub legea nouă, instanța va avea în vedere numai actele săvârșite după intrarea în vigoare a noului Cod penal (C.E.D.O., Veeber c. Estoniei – nr. 2, cererea nr. 45771/99, par. 31). Atunci când fapta acuzatului este prevăzută ca infracțiune atât sub imperiul legii vechi, cât și sub imperiul noului Cod penal, instanțele pot aplica întregii activități infracționale epuizate sub legea nouă</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
26 Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal a fost publicată în M.Of. nr. 757/12.11.2012. Art. 246: ,,Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare la data de</div>
<div style="text-align: justify;">
1 februarie 2014”.</div>
<div style="text-align: justify;">
27 Art. 189 alin. 1 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, publicată în</div>
<div style="text-align: justify;">
M.Of. nr. 594/01.07.2004, cu ultimele modificări și completări</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
29</div>
<div style="text-align: justify;">
dispozițiile noului Cod penal, chiar dacă acesta din urmă prevede limite de pedeapsă mai ridicate (C.E.D.O., Rohlena c. Republicii Cehe, cererea nr. 59552/08, par. 37). (Udroiu, 2014) Determinarea legii penale aplicabile se va pune şi în situaţia în care la reglementarea aceleiaşi relaţii sociale vin în concurs două legi (una generală şi una specială), ambele în vigoare, regula că legea specială derogă de la legea generală va rezolva problema (specialia generalibus</div>
<div style="text-align: justify;">
derogat). Când în vigoare sunt două norme care incriminează aceeaşi faptă, dar o normă este în partea specială a noului Cod penal, iar alta într-o lege specială (lege nepenală cu dispoziţiuni penale), incriminarea din Codul penal devine norma generală şi regula de mai sus îşi păstrează valabilitatea.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Retroactivitatea legii penale. Aplicarea legii penale de dezincriminare</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Este consacrat în dispoziţiile art. 4 NCP şi conţine regula că legea nouă care dezincriminează</div>
<div style="text-align: justify;">
(abolitio criminis) se aplică faptelor săvârşite înainte de intrarea ei în vigoare. Potrivit art. 4</div>
<div style="text-align: justify;">
NCP: ,, Legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă, pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi”. Retroactivitatea legii penale are în vedere situaţia în care la data când este săvârşită fapta, aceasta este prevăzută de legea în vigoare ca infracţiune, dar ulterior, apare o lege nouă care dezincriminează fapta, o scoate în afara ilicitului penal. Această lege nouă ce dezincriminează se aplică şi faptelor săvârşite înainte de intrarea ei în vigoare. Fundamentul acestui principiu trebuie observat în legătură cu funcția dreptului penal de apărare socială şi care nu se mai justifică dacă fapta şi-a pierdut caracterul penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
Legea care incriminează fapta a fost scoasă din vigoare. Deci retroactivitatea are în vedere ipoteza dezincriminării faptei prin legea nouă şi nu situaţiile în care fapta continuă să rămână infracţiune sub legea nouă sub altă denumire, ori dacă prin abrogarea din legea specială, rămâne ca infracţiune în legea penală generală sau ca modalitate de înfăptuire a altei infracţiuni.</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit art. 3 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind</div>
<div style="text-align: justify;">
Codul penal, ,,(1) Dispoziţiile art. 4 din Codul penal privind legea penală de dezincriminare</div>
<div style="text-align: justify;">
sunt aplicabile şi în situaţiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracţiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracţiunii, inclusiv a formei de vinovăţie, cerută de legea nouă pentru existenţa infracţiunii.</div>
<div style="text-align: justify;">
(2) Dispoziţiile art. 4 din Codul penal nu se aplică în situaţia în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire”.</div>
<div style="text-align: justify;">
Odată cu intrarea în vigoare a legii noi care nu mai prevede fapta ca infracţiune, încetează executarea pedepselor, a măsurilor de siguranţă şi a măsurilor educative pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la faptele ce au fost dezincriminate. Deci faţă de un condamnat pentru o infracţiune ce ulterior a fost dezincriminată va înceta orice interdicţie sau decădere, fiind considerat fără antecedente penale.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
30</div>
<div style="text-align: justify;">
Un aspect special de retroactivitate îl reprezintă legea penală interpretativă care este adoptată ulterior legii penale interpretate, dar care explicând voinţa legiuitorului din momentul intrării în vigoare a legii ce o interpretează este firesc să-şi găsească aplicarea din acest moment.</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit art. 7 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, ,,Ori de câte ori o normă în vigoare face trimitere la una sau mai multe infracţiuni prevăzute de Codul penal din 1969 sau de o lege specială modificată prin dispoziţiile prezentei legi [Legea nr. 187/2012 – n.m.], trimiterea se consideră făcută la infracţiunea sau infracţiunile prevăzute de legea nouă, având aceleaşi elemente constitutive”.</div>
<div style="text-align: justify;">
Prin dispozițiile cuprinse în noua legislație penală, s-a renunțat la ipoteza prevăzută în art. 12 alin. 2 din Codul penal din 1969, ce consacra retroactivitatea legii penale care prevedea măsuri de siguranţă sau măsuri educative și care se aplica infracţiunilor ce nu au fost definitiv judecate până la intrarea în vigoare a legii noi.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Aplicarea legii penale în situaţii tranzitorii</div>
<div style="text-align: justify;">
Situaţiile tranzitorii, determinate de succesiunea legilor penale, se referă la ipotezele în care de la săvârşirea unei infracţiuni şi până la judecarea ei intervin una sau mai multe legi penale succesive, care prevăd fapta ca infracţiune.</div>
<div style="text-align: justify;">
In astfel de situaţii s-a pus deci problema, “extraactivităţii” uneia dintre legile penale succesive. Dintre opiniile care s-au conturat în doctrina penală, una singură s-a impus şi a fost consacrată în legislaţia penală şi priveşte aplicarea legii penale mai favorabile infractorului, sau a “legii penale mai blânde” ori “mitior lex”.</div>
<div style="text-align: justify;">
Aplicarea legii penale mai favorabile infractorului înlătură neajunsurile celorlalte opinii, corespunde nevoilor de apărare socială, întrucât fapta nu rămâne nesancţionată, indiferent că se aplică legea nouă ori legea veche, iar pentru infractor este legea care îi conferă cea mai favorabilă situaţie.</div>
<div style="text-align: justify;">
În condițiile intrării în vigoare a noului Cod penal, în ceea ce privește situațiile de tranziție care</div>
<div style="text-align: justify;">
se ivesc prin trecerea de la Codul penal din 1969 la noul Cod penal a fost adoptată Legea nr.</div>
<div style="text-align: justify;">
187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal28.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Este consacrat în art. 5 NCP şi are în vedere ipoteza în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei intervin una sau mai multe legi penale succesive, când se va alege dintre acestea legea mai favorabilă infractorului.</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit art. 5 alin. 1 NCP, ,, În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”. Principiul aplicării legii penale mai favorabile a fost reiterat în noul Cod penal fără modificări în art. 5 alin. 1, fiind rectificată numai denumirea marginală, pentru a sublinia domeniul de aplicare a articolului, respectiv pentru cauze care nu au fost definitiv soluționate. Totodată, art.</div>
<div style="text-align: justify;">
5 alin. 2 NCP codifică o opinie jurisprudențială existentă și sub legea veche cu privire la normele</div>
<div style="text-align: justify;">
declarate neconstituționale în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori sau</div>
<div style="text-align: justify;">
ordonanțele de urgență modificate sau respinse de către Parlament. (Udroiu, 2014)</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
28 Publicată în M.Of. nr. 757/12.11.2012</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
31</div>
<div style="text-align: justify;">
Astfel, conform art. 5 alin. 2 NCP, ,,dispoziţiile alin. (1) se aplică şi actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituţionale, precum şi ordonanţelor de urgenţă aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s- au aflat în vigoare au cuprins dispoziţii penale mai favorabile”.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Determinarea legii penale mai favorabile</div>
<div style="text-align: justify;">
In determinarea legii penale mai favorabile infractorului, doctrina penală și jurisprudența29 s-au</div>
<div style="text-align: justify;">
oprit asupra a trei criterii:</div>
<div style="text-align: justify;">
a condiţiilor de incriminare;</div>
<div style="text-align: justify;">
a condiţiilor de tragere la răspundere penală;</div>
<div style="text-align: justify;">
a sancţiunilor penale (pedepsei).</div>
<div style="text-align: justify;">
Criteriile de determinare a legii penale mai favorabile trebuie să conducă la aflarea acelei legi ce va permite, în cazul concret, la o soluţie mai blândă pentru infractor şi nu la o apreciere</div>
<div style="text-align: justify;">
generală a legii penale mai favorabile.</div>
<div style="text-align: justify;">
Sub acest aspect, menționăm Decizia Curții Constituționale nr. 265/06.05.2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Codul penal30, prin care s-a constatat că ,,dispoziţiile art. 5 din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile”. În considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 265/06.05.2014 se arată ,, 39. (...) Curtea Europeană a Drepturilor Omului, într-o speţă relativ recentă, deşi nu a menţionat in terminis acest lucru, a statuat că respectarea dispoziţiilor art. 7 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale31 impun, în cazul legilor penale succesive, alegerea globală a legii penale mai favorabile. Astfel, prin Hotărârea din 18 iulie</div>
<div style="text-align: justify;">
2013, pronunţată în Cauza Maktouf şi Damjanović împotriva Bosniei şi Herţegovina, paragraful</div>
<div style="text-align: justify;">
70, Curtea de la Strasbourg, observând că ambele coduri penale ce s-au succedat din momentul</div>
<div style="text-align: justify;">
comiterii faptelor şi până la judecarea definitivă (Codul penal din 1976 şi Codul penal din 2003)</div>
<div style="text-align: justify;">
„prevăd game diferite de pedepse pentru crime de război“, a constatat că a existat</div>
<div style="text-align: justify;">
„posibilitatea reală ca aplicarea retroactivă a Codului din 2003 să fi fost în detrimentul reclamanţi lor în ceea ce priveşte impunerea pedepselor“, astfel că „nu se poate afirma că aceştia au beneficiat, în conformitate cu art. 7 din Convenţie, de garanţii efective împotriva impunerii unei pedepse mai severe“. Prin urmare, instanţa europeană a hotărât, în unanimitate, că a fost încălcat art. 7 din Convenţie, precizând totodată că această hotărâre</div>
<div style="text-align: justify;">
„trebuie înţeleasă ca indicând pur şi simplu faptul că, în ceea ce priveşte stabilirea pedepselor, reclamanţilor ar fi trebuit să li se aplice dispoziţiile codului din 1976 [în ansamblu, n.n.] şi nu</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
29 A se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 1470/08.11.2011, publicată în M. Of. nr. 853/02.12.2011. Referitor la instituțiile juridice care intră sub incidența legii penale mai favorabile, prevăzute de art. 5 NCP, s-a statuat că, în măsura în care aplicarea concretă a unei norme la o speță dedusă judecății, indiferent de ramura de drept căreia îi aparține, aduce o schimbare cu privire la condițiile de incriminare, de tragere la răspundere penală și de aplicare a pedepselor, aceasta va cădea sub incidența legii penale mai favorabile. (Udroiu, 2014)</div>
<div style="text-align: justify;">
30 Publicată în M.Of. nr. 372/ 20.05.2014</div>
<div style="text-align: justify;">
31 Art. 7 par. 1 Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale: ,,1. Nimeni nu poate fi condamnat pentru o acţiune sau o omisiune care, în momentul în care a fost săvârşită, nu constituie o infracţiune, potrivit dreptului naţional sau internaţional. De asemenea, nu se poate aplica o pedeapsa mai severă</div>
<div style="text-align: justify;">
decât aceea care era aplicabilă în momentul săvârşirii infracţiunii.”</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
32</div>
<div style="text-align: justify;">
faptul că ar fi trebuit să fie impuse pedepse mai blânde“, iar, în continuare, ,, 40. În soluţionarea acelei cauze nu a fost pusă în discuţie o eventuală îmbinare a prevederilor din cele două coduri. Această abordare, care exclude posibilitatea combinării dispoziţiilor mai blânde din mai multe legi succesive, este deplin argumentată într-una din opiniile concordante, formulate la</div>
<div style="text-align: justify;">
hotărârea sus-menţionată, potrivit căreia, „În mod logic, principiul aplicării retroactive a celei mai favorabile legi penale este corolarul principiului neretroactivităţii legii penale mai severe. Dacă o lege penală mai severă nu se poate aplica în cazul actelor săvârşite înainte de intrarea sa în vigoare, atunci o lege penală mai favorabilă trebuie să se aplice actelor comise anterior, dar judecate ulterior intrării sale în vigoare. Dacă legea penală mai severă ar continua să producă efecte după ce a fost înlocuită cu o lege penală mai favorabilă, ar fi încălcat principiul separării puterilor în măsura în care instanţele ar continua să aplice legea penală mai severă, deşi legiuitorul a modificat evaluarea sa privind gradul de gravitate a comportamentului şi gradul corespunzător de severitate a pedepselor aplicabile.[…] Curtea a adoptat o poziţie clară privind definiţia lex mitior cu scopul aplicării unor legi penale succesive: lex mitior este legea cea mai favorabilă acuzatului, ţinând seama de situaţia acestuia, de natura infracţiunii şi de circumstanţele în care a săvârşit-o. Acest lucru înseamnă că art. 7 paragraful 1 din Convenţie presupune o comparaţie in concreto a legilor penale aplicabile cauzei acuzatului, inclusiv legea în vigoare la momentul săvârşirii infracţiunii (vechea lege) şi cea în vigoare la momentul</div>
<div style="text-align: justify;">
judecării (noua lege) […]. Hotărârea Scoppola nr. 2 arată că lex mitior trebuie să fie stabilită in concreto, adică judecătorul trebuie să confrunte fiecare lege penală aplicabilă (cea veche şi cea nouă) cu faptele specifice cauzei, cu scopul de a stabili care ar trebui să fie pedeapsa în cazul în care se aplică fie legea veche, fie cea nouă. După stabilirea pedepselor care rezultă din legile aplicabile şi în lumina faptelor cauzei, trebuie să se aplice legea care este efectiv cea mai favorabilă acuzatului.“</div>
<div style="text-align: justify;">
Cu privire la aplicarea art. 5 NCP, menționăm și Decizia nr. 5/201432, Decizia nr. 10/201433 și</div>
<div style="text-align: justify;">
Decizia nr. 21/201434 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor</div>
<div style="text-align: justify;">
chestiuni de drept în materie penală35.</div>
<div style="text-align: justify;">
Astfel, prin Decizia nr. 5/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a hotărât ,, În aplicarea art. 5 din Codul penal, se are în vedere criteriul aprecierii globale a legii penale mai favorabile.</div>
<div style="text-align: justify;">
Constată că nu este permisă combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la condiţiile de existenţă şi sancţionare ale infracţiunii în formă continuată”.</div>
<div style="text-align: justify;">
Totodată, prin Decizia nr. 10/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru</div>
<div style="text-align: justify;">
dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a hotărât ,, Stabileşte că, în aplicarea art.</div>
<div style="text-align: justify;">
5 din Codul penal, circumstanţele atenuante se apreciază global în funcţie de incriminare şi sancţiune. În situaţia intrării în vigoare a unei noi legi, ce aduce modificări atât cu privire la</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
32 Publicată în M.Of. nr. 470 /26.06.2014</div>
<div style="text-align: justify;">
33 Publicată în M.Of. nr. 502/07.07.2014</div>
<div style="text-align: justify;">
34 Publicată în M.Of. nr. 829/13.11.2014</div>
<div style="text-align: justify;">
35 Cu privire la hotărârile (deciziile) pronunțate, în unificarea practicii judiciare, de către Înalta Curte de Casație și</div>
<div style="text-align: justify;">
Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, a se vedea supra, Izvoarele</div>
<div style="text-align: justify;">
dreptului penal (practica judiciară)</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
33</div>
<div style="text-align: justify;">
pedepse, cât şi cu privire la circumstanţele atenuante, circumstanţele ca parte din instituţia sancţiunii unei infracţiuni nu pot fi privite şi analizate distinct faţă de instituţia pedepsei. Înlăturarea circumstanţelor atenuante nu aduce atingere principiului neagravării situaţiei în propria cale de atac prevăzut în art. 418 din Codul de procedură penală, atunci când în concret, pentru aceeaşi faptă, se stabileşte o sancţiune mai puţin severă”.</div>
<div style="text-align: justify;">
Pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept în sensul dacă "art. 5 alin. 1 din Codul penal trebuie interpretat că legea penală mai favorabilă este aplicabilă, în cazul infracţiunilor săvârşite anterior datei de 1 februarie 2014, care nu au fost încă judecate definitiv şi faţă de care s-a împlinit prescripţia răspunderii penale până la data de 20 mai 2014 în interpretarea dată prin Decizia nr. 2/2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, însă faţă de care prescripţia răspunderii penale nu este împlinită, în interpretarea dată aceluiaşi text legal prin Decizia nr.</div>
<div style="text-align: justify;">
265/2014 a Curţii Constituţionale", Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru</div>
<div style="text-align: justify;">
dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a hotărât, prin Decizia nr. 21/2014 : ,, Stabileşte că dispoziţiile art. 5 alin. 1 din Codul penal trebuie interpretate, inclusiv în materia prescripţiei răspunderii penale, în sensul că legea penală mai favorabilă este aplicabilă în cazul infracţiunilor săvârşite anterior datei de 1 februarie 2014 care nu au fost încă judecate definitiv, în conformitate cu Decizia nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale.”</div>
<div style="text-align: justify;">
Pentru determinarea legii penale mai favorabile trebuie, prin urmare, comparate legile penale succesive în raport cu normele şi instituţiile care influenţează răspunderea penală în cauza concretă dedusă judecăţii. Prin compararea legilor şi determinarea legii mai favorabile infractorului, nu trebuie să se ajungă la combinarea dispoziţiilor mai favorabile din legile succesive - la o aşa numita lex tertia. Legea mai favorabilă, în întregul ei, trebuie aleasă pentru a fi aplicată infractorului dintre legile penale succesive.</div>
<div style="text-align: justify;">
Folosirea criteriilor de determinare a legii penale mai favorabile trebuie să conducă la găsirea acelei legi care oferă soluţia cea mai favorabilă pentru infractor, dar nu pentru că fapta nu este infracţiune, ci pentru că nu sunt realizate, în cazul concret, condiţiile de incriminare ori de tragere la răspundere penală a făptuitorului.</div>
<div style="text-align: justify;">
Criteriul cel mai des folosit de determinare a legii penale mai favorabile este cel al pedepselor principale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Situaţii:</div>
<div style="text-align: justify;">
între legile care prevăd fapta ca infracţiune, daca pedepsele sunt de natură diferită, respectiv pedeapsa detențiunii pe viașă și pedeapsa închisorii, va fi mai favorabilă legea care prevede pedeapsa închisorii. Dacă într-o lege pedeapsa este închisoarea, iar în altă lege, pedeapsa prevăzută este amenda, atunci, de regulă, legea care prevede pedeapsa amenzii este mai blândă. Excepţia ar fi în cazul în care, în cauză s-au constatat circumstanţe atenuante, iar legea care prevede pedeapsa închisorii permite, pe baza circumstanţelor atenuante, aplicarea unei amenzi într-un cuantum mai mic decât cel la care s-ar ajunge când s-ar aplica legea ce prevede pedeapsa amenzii;</div>
<div style="text-align: justify;">
când între legile succesive pedepsele sunt de aceeaşi natură, dar cu limitele speciale diferite, va</div>
<div style="text-align: justify;">
fi mai favorabilă, într-un caz când minimul este acelaşi, dar maximul diferit, legea care prevede un maxim mai redus, iar dacă maximul special al pedepsei este acelaşi, dar minimul diferit, va fi mai favorabilă legea care prevede un minim mai scăzut.</div>
<div style="text-align: justify;">
In caz de pedepse asimetrice, legea penală mai favorabilă va fi determinată în concret de judecător şi în funcţie de împrejurările care atenuează ori agravează pedeapsa, astfel că, dacă în</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
34</div>
<div style="text-align: justify;">
cauză sunt circumstanţe de agravare – judecătorul trebuie să aplice o pedeapsă către maximul special şi atunci este mai favorabilă legea care prevede o pedeapsă cu un maxim special mai redus, iar dacă fapta s-a săvârşit în circumstanţele de atenuare, judecătorul trebuie să aplice o pedeapsă spre minimul special, ori sub acest minim, iar legea mai favorabilă este cea care are un minim special de pedeapsă mai redus.</div>
<div style="text-align: justify;">
Art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal prevede că pentru pedepsele accesorii și complementare se aplică legea care a fost considerată mai favorabilă pentru aplicarea pedepsei principale, chiar dacă, pentru pedepsele accesorii și complementare, această lege ar fi mai defavorabilă inculpatului sau condamnatului. Aceasta deoarece nu este posibilă crearea unei lex tertia, cu pedepsele principale dintr-o lege și pedepsele accesorii și complementare dintr-o altă lege. Pedeapsa complementară a publicării hotărârii de condamnare, prevăzută în art. 55 lit. c) NCP nu poate fi aplicată faptelor săvârșite înainte de intrarea în vigoare a noului Cod penal, deoarece, la momentul respectiv, nu exista această pedeapsă complementară. (Voicu, 2014)</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal prevede, în materia aplicării legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, următoarele dispoziții (Udroiu, 2014):</div>
<div style="text-align: justify;">
Art. 10: ,,Tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puţin una dintre infracţiunile din structura pluralităţii a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracţiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabilă”.</div>
<div style="text-align: justify;">
Art. 11: ,,Dispoziţiile art. 62 din Codul penal privind amenda care însoţeşte pedeapsa închisorii nu se aplică în cazul infracţiunilor săvârşite anterior intrării în vigoare a acestuia şi nu vor fi avute în vedere pentru determinarea legii penale mai favorabile”.</div>
<div style="text-align: justify;">
Art. 12: ,,(1) În cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii şi complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracţiunea comisă.</div>
<div style="text-align: justify;">
(2) Pedeapsa complementară prevăzută la art. 55 lit. c) din Codul penal nu se aplică în cazul infracţiunilor comise anterior intrării în vigoare a acestuia”.</div>
<div style="text-align: justify;">
Art. 16: ,,(1) Măsura suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal din 1969 se menţine şi după intrarea în vigoare a Codului penal, până la împlinirea termenului de încercare stabilit prin hotărârea de condamnare.</div>
<div style="text-align: justify;">
(2) Pentru determinarea legii penale mai favorabile cu privire la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei conform art. 5 din Codul penal, instanţa va avea în vedere sfera obligaţiilor impuse condamnatului şi efectele suspendării potrivit legilor succesive, cu prioritate faţă de durata termenului de încercare sau supraveghere”.</div>
<div style="text-align: justify;">
Art. 17: ,,În aplicarea dispoziţiilor referitoare la legea penală mai favorabilă intervenită în cursul</div>
<div style="text-align: justify;">
procesului, o pedeapsă cu suspendarea executării, aplicabilă potrivit Codului penal din 1969, este considerată mai favorabilă decât o măsură educativă privativă de libertate prevăzută de Codul penal”.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
35</div>
<div style="text-align: justify;">
Spre deosebire de Codul penal din 1969, în care aplicarea legii penale mai favorabile infracțiunilor definitiv judecate era prevăzută în două variante, cu reglementări diferite (art. 14 și 15), în noul Cod penal aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei a fost prevăzută într-o singură variantă, referindu-se doar la aplicarea obligatorie a legii noi, când maximul special al pedepsei prevăzute de legea nouă este mai redus sau de o specie mai ușoară decât pedeapsa pe care o execută condamnatul, renuntându-se la aplicarea facultativă a legii penale mai favorabile. (Voicu, 2014) Potrivit art. 6 NCP: ,,(1) Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai</div>
<div style="text-align: justify;">
uşoară, sancţiunea aplicată, dacă depăşeşte maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită, se reduce la acest maxim.</div>
<div style="text-align: justify;">
(2) Dacă după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la detenţiune pe viaţă şi până la executarea ei a intervenit o lege care prevede pentru aceeaşi faptă numai pedeapsa închisorii, pedeapsa detenţiunii pe viaţă se înlocuieşte cu maximul închisorii prevăzut pentru acea infracţiune.</div>
<div style="text-align: justify;">
(3) Dacă legea nouă prevede în locul pedepsei închisorii numai amenda, pedeapsa aplicată se înlocuieşte cu amenda, fără a se putea depăşi maximul special prevăzut în legea nouă. Ţinându-se seama de partea executată din pedeapsa închisorii, se poate înlătura în totul sau în parte executarea amenzii.</div>
<div style="text-align: justify;">
(4) Măsurile educative neexecutate şi neprevăzute în legea nouă nu se mai execută, iar cele care au corespondent în legea nouă se execută în conţinutul şi limitele prevăzute de aceasta, dacă este mai favorabilă.</div>
<div style="text-align: justify;">
(5) Când legea nouă este mai favorabilă în condiţiile alin. (1) - (4), pedepsele complementare şi măsurile de siguranţă neexecutate şi neprevăzute în legea nouă nu se mai execută, iar cele care au corespondent în legea nouă se execută în conţinutul şi limitele prevăzute de aceasta.</div>
<div style="text-align: justify;">
(6) Dacă legea nouă este mai favorabilă numai sub aspectul pedepselor complementare sau măsurilor de siguranţă, acestea se execută în conţinutul şi limitele prevăzute de legea nouă.</div>
<div style="text-align: justify;">
(7) Când o dispoziţie din legea nouă se referă la pedepse definitiv aplicate, se ţine seama, în cazul pedepselor executate până la data intrării în vigoare a acesteia, de pedeapsa redusă sau înlocuită potrivit dispoziţiilor alin. (1) - (6)”.</div>
<div style="text-align: justify;">
Aplicarea legii penale noi mai favorabile în cazul pedepselor definitive îşi are justificarea în principiile</div>
<div style="text-align: justify;">
umanismului şi al egalităţii în faţa legii penale.</div>
<div style="text-align: justify;">
In adevăr, nu s-ar justifica executarea unui plus de sancţiune prevăzut de legea veche, de către cel care a fost condamnat după aceasta lege, când legiuitorul stabileşte prin legea nouă că periculozitatea faptei este mai redusă şi sancţiunea prevăzută este mai blândă, faţă de cel care a săvârşit fapta în aceeaşi perioadă cu primul, dar care a tergiversat judecata, iar după apariţia legii noi va beneficia de legea</div>
<div style="text-align: justify;">
penală mai favorabilă.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Condiţiile de aplicare a legii penale mai favorabile infracţiunilor definitiv judecate sunt arătate în art. 6</div>
<div style="text-align: justify;">
NCP şi, prin urmare, au în vedere situaţiile când legea nouă prevede pentru aceeaşi infracţiune o pedeapsă mai uşoară ca natură, ori maxim special decât pedeapsa aplicată.</div>
<div style="text-align: justify;">
Astfel:</div>
<div style="text-align: justify;">
când pedepsele sunt de aceeaşi natură, în cazul pedepsei închisorii, pedeapsa aplicată după legea veche se reduce la maximul special prevăzut în legea nouă, iar dacă pedeapsa pronunţată în baza legii vechi este amenda, aceasta va fi redusă la maximul special prevăzut în legea nouă.</div>
<div style="text-align: justify;">
În aplicarea legii penale mai favorabile cauzelor definitiv soluționate, spre deosebire de situația reglementată de art. 5 NCP, numărul criteriilor folosite pentru determinarea caracterului mai favorabil al legii noi este mai redus, constând în limitele de pedeapsă prevăzute în cele două legi. În determinarea</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
36</div>
<div style="text-align: justify;">
maximului special al legii noi, instanța va avea în vedere pedeapsa prevăzută de legea nouă (art. 187</div>
<div style="text-align: justify;">
NCP36), fără luarea în considerare a cauzelor de majorare ori de reducere a pedepselor. (Udroiu, 2014)</div>
<div style="text-align: justify;">
Cu privire la incidența anumitor instituții de drept penal în aplicarea legii penale mai favorabile în cazul faptelor definitiv soluționate, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală s-a pronunțat prin Deciziile nr. 1/201437, nr. 6/201438, nr. 7/201439, nr. 8/201440, nr. 13/201441, nr. 14/201442, nr. 15/201443.</div>
<div style="text-align: justify;">
Astfel, prin Decizia nr. 1/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a hotărât: "În aplicarea legii penale mai favorabile, după judecarea definitivă a cauzei înainte de intrarea în vigoare a noului Cod penal, pentru ipoteza unui concurs de infracţiuni, într-o primă etapă se verifică incidenţa dispoziţiilor art. 6 din Codul penal, cu privire la pedepsele individuale.</div>
<div style="text-align: justify;">
În a doua etapă se verifică dacă pedeapsa rezultantă aplicată potrivit legii vechi depăşeşte maximul la care se poate ajunge în baza legii noi, conform art. 39 din Codul penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
În cazul în care pedeapsa rezultantă, aplicată potrivit legii vechi, depăşeşte maximul la care se poate ajunge în baza art. 39 din Codul penal, pedeapsa rezultantă va fi redusă la acest maxim.</div>
<div style="text-align: justify;">
În caz contrar, pedeapsa rezultantă va rămâne astfel cum a fost stabilită potrivit legii vechi."</div>
<div style="text-align: justify;">
În vederea dezlegării de principiu a problemei de drept vizând mecanismul de aplicare a legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei în ipoteza în care este vorba de tentativă, prin Decizia nr.</div>
<div style="text-align: justify;">
6/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a decis: "În aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei potrivit art. 6 alin. 1 din Codul penal, în cazul tentativei, limita maximă a pedepsei ce trebuie avută în vedere este maximul prevăzut de lege pentru forma tentată (maximul special al pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea consumată, redus sau înlocuit conform dispoziţiilor privind tratamentul sancţionator al tentativei)."</div>
<div style="text-align: justify;">
Prin Decizia nr. 7/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a hotărât, pentru dezlegarea în principiu a problemei de drept dacă în aplicarea legii penale mai favorabile, potrivit art. 6 din Codul penal, în cazul infracţiunilor continuate, prin sintagma "maxim special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită" se înţelege maximul pedepsei prevăzut de lege pentru infracţiunea săvârşită sau şi sporul facultativ prevăzut de aceeaşi lege pentru sancţionarea acestei forme a unităţii legale de infracţiune: ,,În aplicarea legii penale mai</div>
<div style="text-align: justify;">
favorabile, potrivit art. 6 din Codul penal, în cazul infracţiunilor continuate, prin sintagma "maxim special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită" se înţelege maximul special prevăzut de lege pentru infracţiune, fără luarea în considerare a cauzei de majorare a pedepsei prevăzută pentru infracţiunea continuată”.</div>
<div style="text-align: justify;">
Pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept ce vizează aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei potrivit art. 6 alin. (1) din Codul penal, în sensul de a lua în considerarea la maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită şi a circumstanţelor atenuante sau agravante reţinute condamnatului şi care apar valorificate în pedeapsa</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
36 Art. 187 NCP Pedeapsă prevăzută de lege:</div>
<div style="text-align: justify;">
,,Prin pedeapsă prevăzută de lege se înţelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârşită în forma consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei”.</div>
<div style="text-align: justify;">
37 Publicată în M.Of. nr. 349/13.05.2014</div>
<div style="text-align: justify;">
38 Publicată în M.Of. nr. 471/26.06.2014</div>
<div style="text-align: justify;">
39 Publicată în M.Of. nr. 471/26.06.2014</div>
<div style="text-align: justify;">
40 Publicată în M.Of. nr. 473/27.06.2014</div>
<div style="text-align: justify;">
41 Publicată în M.Of. nr. 505/08.07.2014</div>
<div style="text-align: justify;">
42 Publicată în M.Of. nr. 525/15.07.2014</div>
<div style="text-align: justify;">
43 Publicată în M.Of. nr. 546/23.07.2014</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
37</div>
<div style="text-align: justify;">
concretă, atunci când se compară pedeapsa aplicată cu maximul special prevăzut de legea nouă, prin Decizia nr. 8/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a stabilit. ,,În aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei potrivit art. 6 alin. (1) din Codul penal, stabileşte că la maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită nu se vor lua în considerare circumstanţele atenuante sau agravante</div>
<div style="text-align: justify;">
reţinute condamnatului şi care apar valorificate în pedeapsa concretă, atunci când se compară pedeapsa</div>
<div style="text-align: justify;">
aplicată cu maximul special prevăzut de legea nouă”.</div>
<div style="text-align: justify;">
Prin Decizia nr. 13/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a hotărât, pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal cu privire la hotărârile de condamnare pronunţate de un alt stat faţă de cetăţeni români aflaţi în executarea acelei pedepse pe teritoriul României:</div>
<div style="text-align: justify;">
,,Dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Codul penal, privitoare la legea mai favorabilă după judecarea definitivă a cauzei, sunt aplicabile şi cu privire la hotărârea de condamnare pronunţată de un alt stat faţă de cetăţenii români, dacă aceasta a fost recunoscută în procedura reglementată de Legea nr. 302/2004</div>
<div style="text-align: justify;">
privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.</div>
<div style="text-align: justify;">
În vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea în principiu a problemei de drept, respectiv dacă în interpretarea art. 6 alin. (1) din Codul penal în ipoteza în care este vorba despre o hotărâre de condamnare cu aplicarea art. 3201 din Codul de procedură penală anterior44 se reduce pedeapsa la maximul special prevăzut de lege pentru infracţiunea săvârşită, maxim ce se va reduce cu</div>
<div style="text-align: justify;">
1/3 ca urmare a judecării cauzei prin aplicarea principiului recunoaşterii vinovăţiei, prin Decizia nr.</div>
<div style="text-align: justify;">
14/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a stabilit. ,,Stabileşte că în aplicarea legii penale mai favorabile, după judecarea definitivă a cauzei, potrivit art. 6 alin. (1) din Codul penal, atunci când se compară pedeapsa aplicată cu maximul special prevăzut de legea nouă, nu se va lua în considerare cauza specială de reducere a</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
44 Art. 3201 C. proc.pen. 1969 - Judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei:</div>
<div style="text-align: justify;">
(1) Până la începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.</div>
<div style="text-align: justify;">
(2) Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi nu solicită administrarea de probe, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere pe care le poate administra la acest termen de judecată.</div>
<div style="text-align: justify;">
(3) La termenul de judecată, instanţa întreabă pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaşte şi le însuşeşte, procedează la audierea acestuia şi apoi acordă cuvântul procurorului şi celorlalte părţi.</div>
<div style="text-align: justify;">
(4) Instanţa de judecată soluţionează latura penală atunci când, din probele administrate, rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite şi sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse.</div>
<div style="text-align: justify;">
(5) Dacă pentru soluţionarea acţiunii civile se impune administrarea de probe în faţa instanţei, se va dispune disjungerea acesteia.</div>
<div style="text-align: justify;">
(6) În caz de soluţionare a cauzei prin aplicarea alin. 1, dispoziţiile art. 334 şi 340-344 se aplică în mod corespunzător.</div>
<div style="text-align: justify;">
(7) Instanţa va pronunţa condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii. Dispoziţiile alin. 1-6 nu se aplică în cazul în care acţiunea penală vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă.</div>
<div style="text-align: justify;">
(8) În caz de respingere a cererii, instanţa continuă judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
38</div>
<div style="text-align: justify;">
pedepsei prevăzută de art. 3201 alin. 7 din Codul de procedură penală anterior, reţinută condamnatului şi valorificată în pedeapsa concretă”.</div>
<div style="text-align: justify;">
De asemenea, pentru dezlegarea în principiu a problemei de drept, respectiv dacă prevederile art. 43</div>
<div style="text-align: justify;">
alin. (5) din noul Cod penal, ce reglementează regimul sancţionator al recidivei, în situaţia în care fapta a fost săvârşită după executarea unei pedepse aplicate printr-o condamnare anterioară, pot fi interpretate în sensul că pot fi aplicabile şi persoanelor ce au fost condamnate definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni cu reţinerea art. 37 lit. b) din Codul penal anterior, în situaţia în care pedeapsa aplicată a fost redusă în baza art. 6 din noul Cod penal: ,,Stabileşte că, în interpretarea dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal, pentru ipoteza unei infracţiuni comise în stare de recidivă postexecutorie judecată definitiv înainte de intrarea în vigoare a noului Cod penal, pedeapsa aplicată prin hotărârea de condamnare se va compara cu maximul special prevăzut în legea nouă pentru infracţiunea săvârşită prin luarea în considerare a dispoziţiilor art. 43 alin. (5) din Codul penal”.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
când pedeapsa definitivă este detenţiunea pe viaţă, pedeapsa detenţiunii pe viaţă se înlocuieşte cu maximul pedepsei închisorii prevăzută de legea nouă;</div>
<div style="text-align: justify;">
când pedeapsa definitivă este închisoarea, iar legea nouă prevede numai pedeapsa amenzii, se va înlocui</div>
<div style="text-align: justify;">
pedeapsa închisorii cu amenda, care nu va putea depăşi maximul ei special, iar dacă o parte din pedeapsa închisorii s-a executat, se poate înlătura, în totul sau în parte, executarea amenzii;</div>
<div style="text-align: justify;">
măsurile educative, în măsura în care nu au fost executate şi nu mai sunt prevăzute în legea nouă, nu se vor mai executa, iar cele care au corespondent în legea nouă se execută în conţinutul şi limitele prevăzute de aceasta, dacă este mai favorabilă;</div>
<div style="text-align: justify;">
când legea nouă este mai favorabilă în condiţiile alin. (1) - (4) ale art. 6 NCP, efectele legii penale noi se mai întind şi asupra pedepselor complementare și măsurilor de siguranţă, în măsura în care nu au fost executate, şi constau în înlăturarea executării lor, dacă nu mai sunt prevăzute în legea nouă, iar cele care au corespondent în legea nouă se execută în conţinutul şi limitele prevăzute de aceasta;</div>
<div style="text-align: justify;">
dacă legea nouă este mai favorabilă numai sub aspectul pedepselor complementare sau măsurilor de</div>
<div style="text-align: justify;">
siguranţă, acestea se execută în conţinutul şi limitele prevăzute de legea nouă;</div>
<div style="text-align: justify;">
efectele legii penale noi mai favorabile se întind şi asupra pedepselor deja executate ori considerate ca executate până la data intrării în vigoare a acesteia şi constau în considerarea acestora, pentru viitor, ca având natura şi limitele reduse ori înlocuite conform legii noi. In funcţie de natura pedepsei, de durata acesteia de data când a luat sfârşit executarea ori s-a stins executarea sunt incidente instituţii ca: reabilitarea, starea de recidivă. Aplicarea legii penale mai favorabile reprezintă cadrul comun de rezolvare a succesiunii legilor penale în timp.</div>
<div style="text-align: justify;">
Este posibil ca legiuitorul să deroge de la aceste dispoziţii sau să le particularizeze, cum a fost cazul punerii în aplicare a noului Cod penal. Derogările sunt de strictă interpretare şi aplicare.</div>
<div style="text-align: justify;">
Astfel, potrivit Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal,</div>
<div style="text-align: justify;">
sunt incidente, cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile în cazul faptelor definitiv judecate, următoarele dispoziții:</div>
<div style="text-align: justify;">
Art. 4: ,,Pedeapsa aplicată pentru o infracţiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depăşeşte maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi”.</div>
<div style="text-align: justify;">
Art. 8: ,,Dispoziţiile art. 4 se aplică în mod corespunzător şi pedepselor aplicate prin hotărâri care au rămas definitive anterior intrării în vigoare a prezentei legi [Legea nr. 187/2012 – n.m.], pentru fapte incriminate de actele normative prevăzute în titlul II”.</div>
<div style="text-align: justify;">
Art. 13: ,,(1) În cazul amenzilor stabilite definitiv sub imperiul Codului penal din 1969, aplicarea obligatorie a legii penale mai favorabile se face prin compararea amenzii aplicate cu suma ce rezultă din prevederile art. 61 alin. (2) şi (4) din Codul penal, prin utilizarea unui cuantum de referinţă pentru o zi- amendă în sumă de 150 lei.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
39</div>
<div style="text-align: justify;">
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi amenzilor definitive stabilite pentru persoane juridice, în acest caz cuantumul de referinţă pentru o zi-amendă, utilizat pentru aplicarea prevederilor art. 137 alin. (2) şi (4) din Codul penal, fiind de 2.000 lei”.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Aplicarea legii penale temporare. Ultraactivitatea legii penale temporare</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Ultraactivitatea este recunoscută numai legilor penale temporare. Este principiul consacrat prin dispoziţiile art. 7 NCP.</div>
<div style="text-align: justify;">
Legea penala temporară se aplică infracţiunilor săvârşite în timpul cât era în vigoare, chiar dacă faptele nu au fost urmărite sau judecate în acel interval de timp.</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit art. 7 alin. 1 NCP: ,, Legea penală temporară se aplică infracţiunii săvârşite în timpul când era în</div>
<div style="text-align: justify;">
vigoare, chiar dacă fapta nu a fost urmărită sau judecată în acel interval de timp”.</div>
<div style="text-align: justify;">
Alin. 2 al art. 7 NCP prevede, cu caracter de noutate față de textul art. 16 din Codul penal din 1969 –</div>
<div style="text-align: justify;">
care se rezuma la conținutul actualului alin. 1 al art. 7 NCP – și o definiție legală a legii penale temporare, care uneori poate fi și excepțională, definiție care a existat în Codul penal din 1936 și la care se</div>
<div style="text-align: justify;">
renunțase în Codul penal din 1969, considerând că înțelesul legii penale temporare este explicat de</div>
<div style="text-align: justify;">
doctrină. (Voicu, 2014)ț</div>
<div style="text-align: justify;">
Astfel, art. 7 alin. 2 NCP prevede: ,, Legea penală temporară este legea penală care prevede data ieşirii ei din vigoare sau a cărei aplicare este limitată prin natura temporară a situaţiei care a impus adoptarea sa.”</div>
<div style="text-align: justify;">
Necesitatea de apărare socială care determină adoptarea legii penale temporare justifică aplicarea acesteia şi ultraactiv, după ieşirea acesteia din vigoare, dar numai faptelor săvârşite cât timp era în vigoare, înlăturând posibilitatea pentru făptuitorii care săvârşesc infracţiuni aproape de ieşirea din vigoare a legii penale temporare, de a rămâne nesancţionaţi, ori de a fi sancţionaţi potrivit legii penale mai favorabile.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Sarcina de lucru 2</div>
<div style="text-align: justify;">
Delimitaţi cazurile de aplicare a legii penale mai favorabile până la judecarea</div>
<div style="text-align: justify;">
definitivă a cauzei și după judecarea definitivă a cauzei, în lumina dispozițiilor art. 5 NCP și, respectiv, art. 6 NCP, precum și în lumina Deciziilor Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, pronunțate în această materie.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Sarcina de lucru va fi verificată de către tutore în cadrul activităților tutoriale.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
2.2. Aplicarea legii penale în spaţiu</div>
<div style="text-align: justify;">
2.2.1. Aplicarea legii penale în spaţiu. Noţiuni introductive. Teritorialitatea legii penale Aplicarea legii penale în spaţiu constă în activitatea de traducere în viaţă a prescripţiilor sancţionatoare ale legii penale în raport cu locul comiterii diferitelor infracţiuni (în ţară sau în străinătate), de către cetăţeni români sau străini ori de persoane fără cetăţenie; aceasta ridică probleme când raportul de drept se prelungeşte pe teritoriul aparţinând unor state diferite, ori</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
40</div>
<div style="text-align: justify;">
interesează asemenea state, pentru că numai în asemenea cazuri legea penală română vine în concurs cu aplicarea unei alte legi străine.</div>
<div style="text-align: justify;">
Principiile de aplicare a legii penale în raport cu spaţiul trebuie să ofere soluţii la problemele ce</div>
<div style="text-align: justify;">
se ivesc în interacţiunea spaţiului cu faptele şi persoanele care săvârşesc infracţiuni, adică să dea răspuns problemelor de aplicare a legii penale atunci când:</div>
<div style="text-align: justify;">
fapta s-a săvârşit în întregime în afara teritoriului României şi făptuitorul se află în ţară;</div>
<div style="text-align: justify;">
când fapta s-a săvârşit în parte în ţară, în parte în străinătate</div>
<div style="text-align: justify;">
când fapta s-a săvârşit în întregime în străinătate, dar făptuitorul este cetăţean român sau persoană juridică română,</div>
<div style="text-align: justify;">
când infracţiunea s-a săvârşit în străinătate de către un cetăţean străin ori apatrid care nu</div>
<div style="text-align: justify;">
domiciliază în România, dar împotriva statului român ori cetăţenilor români;</div>
<div style="text-align: justify;">
când fapta s-a săvârşit în străinătate de străini, dar după săvârşirea faptei aceştia s-au refugiat</div>
<div style="text-align: justify;">
pe teritoriul României.</div>
<div style="text-align: justify;">
Pentru a oferi soluţii acestor probleme, în noul Cod penal (art. 8-14 NCP) au fost consacrate reguli cu valoare de principii, acestea fiind:</div>
<div style="text-align: justify;">
principiul teritorialităţii, pentru infracţiunile săvârşite pe teritoriul României;</div>
<div style="text-align: justify;">
principiul personalităţii, principiul realităţii şi principiul universalităţii legii penale, pentru infracţiunile săvârşite în afara teritoriului ţării noastre.</div>
<div style="text-align: justify;">
Astfel, problemele privind aplicarea legii penale în spaţiu privesc deopotrivă aplicarea legii penale române infracţiunilor săvârşite pe teritoriul României, cât şi în afara teritoriului României, la care se adaugă şi cele ce privesc cooperarea internaţională pentru combaterea criminalităţii.</div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul teritorialităţii legii penale este consacrat în art. 8 alin. 1 NCP:</div>
<div style="text-align: justify;">
” Legea penală română se aplică infracţiunilor săvârşite pe teritoriul României”. Aplicarea legii penale române infracţiunilor săvârşite pe teritoriul ţării este exclusivă şi necondiţionată, adică atât calificarea faptei ca infracţiune, condiţiile răspunderii penale, aplicarea sancţiunilor, ca şi executarea acestora se realizează pe baza legii penale române indiferent de calitatea făptuitorului (cetăţean român, străin, apatrid cu domiciliul în ţară sau străinătate).</div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul teritorialităţii legii penale române decurge şi dă expresie principiilor suveranităţii şi independenţei ţării.</div>
<div style="text-align: justify;">
Conform art. 8 alin. 1 NCP, legea penală română se aplica infracţiunilor săvârşite pe teritoriul României. Caracterul imperativ al normei cuprinse art. 8 alin. 1 NCP impune aplicarea exclusivă şi necondiţionată a legii penale române infracţiunilor săvârşite pe teritoriul României, indiferent de calitatea făptuitorului; cetăţean român sau străin, persoană fără cetăţenie domiciliată în România sau în străinătate. Dacă făptuitorul este cetăţean străin sau apatrid domiciliat în străinătate, el nu poate invoca faptul că legea ţării sale este mai favorabilă. Condiţiile răspunderii sale penale pentru infracţiunea săvârşită pe teritoriul României se stabilesc exclusiv pe baza legii penale române.</div>
<div style="text-align: justify;">
Exclusivitatea aplicării legii penale române limitează şi efectele principiului non bis în idem,</div>
<div style="text-align: justify;">
astfel că dacă infractorul ar fi fost judecat în străinătate pentru o fapta comisă pe teritoriul României, hotărârea instanţelor străine nu are autoritate de lucru judecat, astfel că infractorul poate fi judecat de instanţele române, indiferent de soluţia pronunţată de instanţele străine (achitare, încetarea procesului penal, condamnare, singurul efect al hotărârii străine fiind acela</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
41</div>
<div style="text-align: justify;">
că, potrivit art. 73 NCP, partea din pedeapsă, precum şi durata măsurilor preventive privative de libertate executate în afara teritoriului ţării se scad din durata pedepsei aplicate pentru aceeaşi infracţiune în România).</div>
<div style="text-align: justify;">
Norma cuprinsă în art. 8 alin. 1 NCP exclude orice conflict de competență între autorităţile judiciare române şi autorităţile judiciare ale oricărui stat care ar putea invoca aplicarea legii naţionale a infractorului în legătură cu infracţiunea comisă în România. Reglementând orice posibil conflict norma cuprinsa în art. 8 alin. 1 NCP este o normă conflictuală.</div>
<div style="text-align: justify;">
Cunoaşterea sferei de aplicare a legii penale teritoriale presupune determinarea noţiunii de teritoriu în sens juridico-penal, precum şi a interpretării autentice şi contextuale a noţiunilor de “teritoriu” (art. 8 alin. 2 NCP), “infracţiune săvârşită pe teritoriul ţării” (art. 8 alin. 3-4 NCP) şi “săvârşirea unei infracţiuni” (art. 174 NCP).</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Noţiunea de teritoriu în sensul legii penale (art. 8 alin. 2 NCP)</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit art. 8 alin. 2 NCP, „Prin teritoriul României se înţelege întinderea de pământ, marea teritorială şi apele cu solul, subsolul şi spaţiul aerian, cuprinse între frontierele de stat ”. Astfel noţiunea de teritoriu cuprinde:</div>
<div style="text-align: justify;">
întinderea de pământ sau suprafaţa terestră cuprinsă între frontierele politico-geografice</div>
<div style="text-align: justify;">
stabilite de statul nostru prin convenţii cu statele vecine;</div>
<div style="text-align: justify;">
apele interioare, adică apele cuprinse între frontiere ca: lacuri, bălţi, râuri, apele maritime din golfuri. În art. 5 din Legea nr. 17/199045, cu ultimele modificări aduse prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, se arată că apele maritime interioare se situează între ţărmul mării şi liniile de bază de la care se măsoară marea teritorială. Liniile de bază sunt liniile celui mai mare reflux de-a lungul ţărmului sau, după caz, liniile drepte care unesc punctele cele mai avansate ale ţărmului, inclusiv ale ţărmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajărilor hidrotehnice şi ale altor instalaţii portuare permanente (art. 2 alin. 2 din Legea nr. 17/1990);</div>
<div style="text-align: justify;">
marea teritorială a României cuprinde fâşia de mare adiacentă ţărmului ori, după caz, apelor maritime interioare, având lăţimea de 12 mile marine (22.224 m), măsurată de la liniile de bază (art. 2 alin. 1 din Legea nr. 17/1990);</div>
<div style="text-align: justify;">
subsolul, corespunzător solului terestru, acvatic, mării teritoriale fără limite în adâncime;</div>
<div style="text-align: justify;">
spaţiul aerian sau coloana de aer de deasupra teritoriului (suprafeţei terestre, apelor interioare, mării teritoriale) până la limita spaţiul cosmic - până unde se întinde suveranitatea statului nostru;</div>
<div style="text-align: justify;">
spaţiul cosmic este delimitat de spaţiul aerian după altitudinea celui mai de jos perigeu ce permite menţinerea pe orbită a unui satelit (90-110 km).</div>
<div style="text-align: justify;">
Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României stabileşte regimul zonei contigue şi al platoului continental asupra căruia statul îşi exercită dreptul de exploatare economică, precum şi controlul pentru prevenirea şi reprimarea încălcărilor, pe teritoriul său, ale legilor şi reglementărilor sale din domeniul vamal, fiscal, sanitar şi al trecerii frontierei de stat (art. 8 din Legea nr. 17/1990).</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
45 Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României, republicată în M.Of. nr. 252/08.04.2014</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
42</div>
<div style="text-align: justify;">
Zona contiguă a fost definită ca fâşia de mare adiacentă mării teritoriale care se întinde spre largul mării până la distanţa de 24 mile marine, măsurată de la liniile de bază (art. 7 din Legea nr. 17/1990).</div>
<div style="text-align: justify;">
Zona contiguă nu face parte din teritoriul naţional şi infracţiunile comise în această zonă nu pot fi urmărite în baza principiului teritorialităţii legii penale române, decât dacă sunt comise pe o navă sub pavilion românesc sau pe o instalaţie de foraj submarin, al căror regim este similar cu cel al navelor sub pavilion naţional.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Noţiunea de infracţiune săvârşită pe teritoriul ţării</div>
<div style="text-align: justify;">
Art. 8 alin. 3 NCP prevede că „prin infracţiune săvârşită pe teritoriul României se înţelege orice infracţiune comisă pe teritoriul arătat în alin. (2) sau pe o navă sub pavilion românesc ori pe o aeronavă înmatriculată în România.”. Alineatul 4 al aceluiaşi articol precizează că „infracţiunea se consideră săvârşită pe teritoriul României şi atunci când pe acest teritoriu ori pe o navă sub pavilion românesc sau pe o aeronavă înmatriculată în România s-a efectuat un act de executare, de instigare sau de complicitate ori s-a produs, chiar în parte, rezultatul infracţiunii”.</div>
<div style="text-align: justify;">
Prin aceste dispoziţii se consacră criteriul ubicuităţii sau al desfăşurării integrale, potrivit căruia infracţiunea este săvârşită pretutindeni46 unde s-a săvârşit fie şi numai un act de executare ori</div>
<div style="text-align: justify;">
s-a produs numai rezultatul infracţiunii.</div>
<div style="text-align: justify;">
Este astfel competent să judece infracţiunea orice stat pe teritoriul căruia s-a săvârşit un act de</div>
<div style="text-align: justify;">
executare ori s-a produs rezultatul.</div>
<div style="text-align: justify;">
Teoria ubicuităţii a fost preferată altor teorii preconizate în doctrină (teoria acţiunii, teoria rezultatului, teoria preponderenţei sau a actului esenţial, teoria ilegalităţii, teoria voinţei infractorului) pentru determinarea locului săvârşirii infracţiunii fiindcă nu restrânge acest loc la teritoriul pe care s-a săvârşit o anumită parte a activităţii infracţionale cu excluderea competenţei de jurisdicţie a altor state ca în cazul teoriilor enumerate mai sus.</div>
<div style="text-align: justify;">
Teoria ubicuităţii oferă soluţii problemelor ce privesc infracţiunile continue, continuate,</div>
<div style="text-align: justify;">
complexe, în cazul tentativei sau participării la infracţiune ca autor, instigator, complice, când activitatea infracţională se desfăşoară în parte şi în afara teritoriului ţării.</div>
<div style="text-align: justify;">
Acest criteriu este luat în considerare şi în cazul infracţiunilor continue, de obicei şi continuate atunci când au început ori s-au consumat la noi în ţară –deoarece sunt infracţiuni unice, cu toate că acţiunea şi rezultatul se prelungesc în timp sau actele se repetă la interval de timp în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale. De asemenea, în cazul infracţiunilor complexe, cum ar fi tâlhăria, fapta va fi apreciată în întregul ei ca fiind comisă la noi în ţară.</div>
<div style="text-align: justify;">
În privinţa formelor agravate ale infracţiunilor, nu se va ţine seama de împrejurarea agravantă săvârşită în străinătate, dacă legea noastră nu o prevede, aşa că fapta se va pedepsi ca infracţiune simplă, în forma de bază. Dacă însă agravanta este prevăzută în legea noastră penală şi a început ori s-a terminat la noi în ţară va fi luată în considerare.</div>
<div style="text-align: justify;">
În situaţia infracţiunilor comise prin inacţiune, omisiunea poate să aibă loc într-o ţară şi</div>
<div style="text-align: justify;">
rezultatul să se producă în altă ţară. De exemplu, omisiunea se comite de către un funcţionar în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, prin neîndeplinirea unui act în ţara noastră şi se cauzează prin aceasta o perturbare gravă a activităţii unei întreprinderi mixte (şi cu capital românesc), cu sediul în străinătate.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
46 Termenul ubicuitate derivă din adverbul latin ubique = pretutindeni.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
43</div>
<div style="text-align: justify;">
Criteriul ubicuităţii se aplică atât când infracţiunea s-a realizat în formă de tentativă incriminată, cât şi atunci când infracţiunea s-a comis în participaţie. În acest ultim caz, nu are importanţă că actele de participaţie s-au săvârşit în străinătate, iar executarea acţiunii pe teritoriul României, sau viceversa.</div>
<div style="text-align: justify;">
Actul săvârşit ori rezultatul produs pe teritoriul ţării noastre va fi considerat infracţiune în raport cu legea penală română.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Prioritatea tratatelor internaţionale în materia infracţiunilor săvârşite pe teritoriul țării Aplicarea legii penale române pentru infracţiunile săvârşite pe teritoriul țării, potrivit principiului teritorialității, se realizează şi în raport cu dispoziţiile cuprinse în art. 12 NCP. Potrivit acestui text de lege, dispoziţiile art. 8 - 11 se aplică dacă nu se dispune altfel printr-un tratat internaţional la care România este parte.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul teritorialităţii legii penale. Excepţii</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Excepţiile de la principiul teritorialităţii sunt restrângeri ale acestui principiu şi privesc infracţiunile săvârşite de persoanele care se bucura de imunitate de jurisdicţie penală, precum şi infracţiunile săvârşite de militarii unei armate străine aflate în trecere ori staţionate pe teritoriul ţării.</div>
<div style="text-align: justify;">
Aceste excepţii nu ştirbesc suveranitatea statului român, ele derivă din convenţiile internaţionale pe care le-a semnat statul român tocmai pentru că este suveran. Imunitatea şi inviolabilitatea diplomatice</div>
<div style="text-align: justify;">
Imunitatea de jurisdicţie penală este unanim admisă în legislaţiile penale moderne şi presupune că infracţiunile săvârşite de reprezentanţii diplomatici străini nu vor fi judecate după legea penala a statului unde sunt acreditaţi. Astfel, legea penală română nu se va aplica infracţiunilor comise de reprezentanţii diplomatici străini, nici pentru infracţiunile comise pe teritoriul României, nici pentru alte infracţiuni unde legea penala română ar fi incidentă conform principiilor realităţii ori universalităţii. S-a recunoscut pentru personalul diplomatic imunitatea de jurisdicţie penală a statului unde este acreditat, pentru a-i oferi acestuia condiţii depline în îndeplinirea misiunilor încredinţate.</div>
<div style="text-align: justify;">
Convenţia de la Viena din 1961 cu privire la relaţiile diplomatice prevede că persoana agentului diplomatic este inviolabilă (art. 29), iar în art. 31 se prevede că agentul diplomatic se bucură de imunitatea de jurisdicţie penală a statului acreditar.</div>
<div style="text-align: justify;">
Aceasta imunitate de jurisdicţie este consacrată de art. 13 NCP, potrivit căruia “legea penală nu se aplică infracţiunilor săvârşite de către reprezentanţii diplomatici ai statelor străine sau de către alte persoane care, în conformitate cu tratatele internaţionale, nu sunt supuse jurisdicţiei penale a statului român”.</div>
<div style="text-align: justify;">
Consacrarea în legea penală română a imunităţii de jurisdicţie penală a reprezentanţilor</div>
<div style="text-align: justify;">
diplomatici este o reflectare atât a Convenţiei de la Viena, cât şi a altor convenţii şi tratate încheiate de ţara noastră cu alte state.</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit Convenţiei de la Viena sunt consideraţi reprezentanţi diplomatici conform normelor internaţionale ambasadorul, ministrul plenipotenţiar, consilierul de ambasadă sau de legaţie, secretarul de ambasadă sau de legaţie, ataşatul de ambasadă ori de legaţie, ataşatul militar, precum şi membrii familiei acestora, dacă nu sunt resortisanţi ai statului acreditat.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
44</div>
<div style="text-align: justify;">
Imunităţile diplomatice au fost extinse apoi şi asupra reprezentanţilor misiunilor consulare, iar potrivit unor convenţii şi acte de înfiinţare a unor organisme internaţionale s-a acordat imunitate diplomatică reprezentanţilor acestora (de exemplu: O.N.U. 47, B.E.R.D.48, P.U.N.D.49). De această imunitate de jurisdicţie se bucură şefii statelor străine atunci când se găsesc în țară</div>
<div style="text-align: justify;">
sau sunt în trecere pe teritoriul ţării, precum şi membrii delegaţiilor diplomatice străine aflate în</div>
<div style="text-align: justify;">
misiuni oficiale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Imunitatea de jurisdicţie are ca efect înlăturarea incidentei legii penale române, persoana în cauză neputând fi urmărită şi judecată de instanţele statului nostru. Statul acreditar are însă dreptul să ceara statului acreditat judecarea şi sancţionarea acestuia, îl poate declara persona non- grata şi poate cere acestuia să părăsească teritoriul său.</div>
<div style="text-align: justify;">
Imunitatea de jurisdicţie penală nu se identifică cu imunitatea penală, în dreptul penal român</div>
<div style="text-align: justify;">
ea fiind privită ca o excepţie de ordin procedural privind punerea în mişcare a acţiunii penale şi exercitarea acesteia, fără a înlătura caracterul penal al faptei, aceasta rămânând infracţiune şi putând atrage răspunderea penală a infractorului, potrivit legii sale naţionale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Imunitatea diplomatică este o cauză cu efecte in persona, iar inviolabilitatea localurilor misiunilor diplomatice este o consecinţă a acestei imunități.</div>
<div style="text-align: justify;">
Autorităţile judiciare române nu pot pătrunde în incinta acestora fără aprobarea şefului misiunii diplomatice, dar aceasta nu înseamnă că faptele comise de resortisanţii statului acreditat pe teritoriul misiunilor diplomatice străine ies de sub incidenţa legii naţionale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Deşi art. 22 al Convenţiei de la Viena prevede că localurile misiunilor sunt inviolabile şi nu este permis agenţilor statului acreditat sa pătrundă în ele decât cu consimţământul şefului misiunii, acelaşi articol mai prevede că “statul acreditar este obligat a lua măsuri care să asigure împiedicarea tulburării liniştii misiunii sau ştirbirea demnităţii acesteia”, precum şi faptul că “localurile, mobilierul, mijloacele de transport ale misiunii nu pot face obiectul unei percheziţii, rechiziţii, sechestru sau măsuri asiguratorii”.</div>
<div style="text-align: justify;">
Aceasta nu înseamnă însă că teritoriul misiunii diplomatice face parte din teritoriul statului</div>
<div style="text-align: justify;">
acreditant, aşa cum enunţa Hugo Grotius teoria extrateritorialităţii, pentru a justifica limitarea</div>
<div style="text-align: justify;">
aplicării legii naţionale a statului acreditar.</div>
<div style="text-align: justify;">
Pe cale de consecinţă infracţiunile comise pe teritoriul misiunilor diplomatice de către alte persoane decât cele care se bucură de imunitate diplomatică, cad sub incidenţa legii naţionale a statului român, însa actele de urmărire nu pot fi efectuate decât cu aprobarea şefului misiunii. Tratatele şi convenţiile internaţionale ori cele de constituire a unor organisme internaţionale detaliază întinderea acestor imunităţi şi inviolabilitatea, fie limitând sfera persoanelor, fie extinzând sfera acestora.</div>
<div style="text-align: justify;">
Regimul forţelor armate străine – excepţie de la principiul teritorialităţii</div>
<div style="text-align: justify;">
Trebuie făcută distincţie, după cum prezenţa armatelor străine pe teritoriul naţional este consecinţa unei stări de beligeranţă, armata străină fiind o armată de ocupaţie sau, dimpotrivă,</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
47 Convenţia asupra privilegiilor şi imunităților ONU, ratificată de România prin Decretul nr. 201/1956.</div>
<div style="text-align: justify;">
48 Acordul de înfiinţare al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, ratificat de România prin Legea nr.</div>
<div style="text-align: justify;">
24/1990</div>
<div style="text-align: justify;">
49 Acordul între Guvernul României şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare privind privilegiile şi</div>
<div style="text-align: justify;">
imunitatea, M. Of. nr. 81/1991</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
45</div>
<div style="text-align: justify;">
prezenţa armatelor străine este urmarea înţelegerilor dintre stat în cadrul unor acorduri bi - sau</div>
<div style="text-align: justify;">
multilaterale, ori a cooperării în cadrul unor misiuni internaţionale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Regulile de drept internaţional privitoare la purtarea războiului, Convenţia de la Haga din 1907 prevăd obligaţia statului ocupant de a respecta sistemul de drept şi organizarea jurisdicţională a statului ocupat, în măsura în care acest fapt nu contravine intereselor sale militare (art. 43 din Convenţie). Aceasta ar impune ca doar infracţiunile săvârşite de militarii armatei de ocupaţie ori împotriva acestora să cadă sub jurisdicţia armatei de ocupaţie, celelalte infracţiuni urmând a fi judecate de instanţele statului ocupat potrivit dreptului naţional. De prea multe ori şi cu consecinţe dintre cele mai grave aceste reguli au fost încălcate, iar forţa dreptului a fost</div>
<div style="text-align: justify;">
înlocuită cu dreptul forţei (inter armae silent justitia).</div>
<div style="text-align: justify;">
Fiind impuse prin forţă, hotărârile judiciare ale forţelor de ocupaţie nu pot fi recunoscute ca</div>
<div style="text-align: justify;">
având autoritate de lucru judecat.</div>
<div style="text-align: justify;">
Prezenţa trupelor străine sau tranzitarea teritoriului în condiţii de pace este determinată prin convenţiile şi înţelegerile dintre state, prin care se derogă de la principiul teritorialităţii legii penale naţionale în favoarea legii penale naţionale a statului căruia aparţin forţele armate. Potrivit Constituţiei (art. 118 alin. 5), pe teritoriul României pot intra, staţiona, desfăşura operaţiuni sau trece trupe străine numai în condiţiile legii sau ale tratatelor internaţionale la care România este parte, ceea ce implică aprobarea prin lege a fiecărui caz în parte, neputând fi concepută o lege care să reglementeze în general toate cazurile în care pot staţiona sau tranzita teritoriul ţării, trupe străine.</div>
<div style="text-align: justify;">
Constituirea unui nou sistem de securitate pentru România, cu obiectiv strategic integrarea în cadrul N.A.T.O. a determinat desfăşurarea unor programe comune de genul Parteneriatul pentru pace, care implică, printre altele, exerciţii şi manevre militare cu prezenţa unor trupe străine pe teritoriul naţional.</div>
<div style="text-align: justify;">
In ce priveşte statutul juridic al militarilor aparţinând N.A.T.O., acesta a fost reglementat prin</div>
<div style="text-align: justify;">
Convenţia de la Londra din 1951, care instituie competenţe alternative între legea ţării de</div>
<div style="text-align: justify;">
origine şi legea statului în care se află militari.</div>
<div style="text-align: justify;">
Sunt de competenţa exclusivă a legii naţionale şi a jurisdicţiei statului de origine faptele incriminate doar de legea acestui stat, după cum sunt de competenţa organelor judiciare ale statului unde se află aceste trupe faptele incriminate doar de legea acestui stat.</div>
<div style="text-align: justify;">
Pentru celelalte cazuri, s-a instituit o competenţă alternativă, facultativă, cu prioritate pentru legea ţării de origine, dacă infracţiunea aduce atingere siguranţei sau proprietăţii acestui stat, militarilor sau bunurilor acestora, precum şi în cazul infracţiunilor de serviciu, chiar daca victima este un resortisant al statului “gazdă” în toate celelalte cazuri, prioritate având legea şi jurisdicţia statului pe teritoriul căruia se găsesc trupele. Competenţa fiind facultativă, ea poate</div>
<div style="text-align: justify;">
fi cedata sau solicitată celeilalte părţi din diverse raţiuni care pot justifica o asemenea cerere.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Regimul navelor şi aeronavelor – excepţie de la principiul teritorialităţii</div>
<div style="text-align: justify;">
Problema se rezolvă diferit după cum navele şi aeronavele sunt militare sau folosite în scopuri guvernamentale ori sunt folosite în scopuri comerciale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Navele şi aeronavele militare ori folosite în scopuri guvernamentale se află pe teritoriul ţării cu acordul statului român şi reprezintă statul cărora le aparţin. Infracţiunile săvârşite la bordul lor nu cad sub incidenţa legii penale române.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
46</div>
<div style="text-align: justify;">
Infracţiunile ce ar fi săvârşite de persoanele care fac parte din echipajul acestor nave sau aeronave, pe timpul cât nava sau aeronava s-ar afla în porturi sau aeroporturi româneşti, ori când nava s-ar afla în apele maritime interioare ori marea teritorială, se judecă tot după legea statului căruia aparţine nava ori potrivit convenţiilor internaţionale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Navele şi aeronavele folosite în scopuri comerciale nu se bucură de acelaşi regim. Infracţiunile săvârşite la bordul lor, atâta timp cât se află în porturi sau aeroporturi româneşti se judecă potrivit legii române.</div>
<div style="text-align: justify;">
Legea penală română se aplică şi cu privire la orice infracţiune săvârşită pe teritoriul român de</div>
<div style="text-align: justify;">
către persoanele îmbarcate la bordul navelor străine folosite în scopuri comerciale, precum şi</div>
<div style="text-align: justify;">
cu privire la orice infracţiune săvârşită la bordul unor asemenea nave, pe timpul când acestea se afla în porturile româneşti sau în apele maritime interioare (art.26 alin.1 din Legea nr. 17/1990). Situaţia este diferită în cazul infracţiunilor săvârşite la bordul navelor comerciale aflate în</div>
<div style="text-align: justify;">
trecere prin marea teritorială a României.</div>
<div style="text-align: justify;">
In principiu, nu se aplică legea penală română, deci este o excepţie de la principiul</div>
<div style="text-align: justify;">
teritorialităţii.</div>
<div style="text-align: justify;">
Art. 26 alin. 2 din Legea nr. 17/1990, republicată, prevede totuşi cazurile în care legislaţia penală română se aplică şi faptelor comise la bordul navelor comerciale aflate în tranzit prin marea teritorială. Prin urmare, jurisdicţia penală a României nu se va exercita la bordul unei nave străine folosite în scopuri comerciale, care trece prin marea teritorială, cu privire la o infracţiune săvârşită la bordul acesteia, cu excepţia cazurilor când:</div>
<div style="text-align: justify;">
a) infracţiunea a fost săvârşită de un cetăţean român sau de o persoană fără cetăţenie care are domiciliul pe teritoriul României;</div>
<div style="text-align: justify;">
b) infracţiunea este îndreptată împotriva intereselor României sau împotriva unui cetăţean român, ori a unei persoane rezidente pe teritoriul României;</div>
<div style="text-align: justify;">
c) infracţiunea este de natură să tulbure ordinea şi liniştea publică în ţară sau ordinea în marea</div>
<div style="text-align: justify;">
teritorială;</div>
<div style="text-align: justify;">
d) exercitarea jurisdicţiei române este necesară pentru reprimarea traficului ilicit de stupefiante sau de substanţe psihotrope;</div>
<div style="text-align: justify;">
e) asistenţa autorităţilor române a fost cerută, în scris, de căpitanul navei ori de un agent diplomatic sau un funcţionar consular al cărui pavilion îl arborează nava.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Excepţii de la principiul teritorialităţii decurgând din dreptul intern</div>
<div style="text-align: justify;">
Desfăşurarea vieţii politice în condiţiile pluralismului democratic şi a libertăţilor politice şi de exprimare pe care le implică democraţia reală specifică statului de drept impun anumite garanţii pentru ca persoanele care desfăşoară o asemenea activitate să nu fie persecutate pentru actele exercitate în timpul mandatului ce le-a fost încredinţat pentru vot.</div>
<div style="text-align: justify;">
Imunitatea prezidenţială</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit art. 96 din Constituţie, Preşedintele României se bucură de imunitate şi prevederile art.</div>
<div style="text-align: justify;">
72 care instituie imunitatea parlamentară, se aplică în mod corespunzător.</div>
<div style="text-align: justify;">
Conform art. 96 din Constituţie, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţa comună, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
47</div>
<div style="text-align: justify;">
Casaţie şi Justiţie în condiţiile legii. Preşedintele este demis de drept de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.</div>
<div style="text-align: justify;">
Preşedintele poate răspunde, prin urmare, pentru “înalta trădare”, infracţiune prevăzută de art.</div>
<div style="text-align: justify;">
398 NCP.</div>
<div style="text-align: justify;">
In realitate, imunitatea Preşedintelui este recunoscută în condiţiile art. 72 din Constituţie, pentru opiniile politice exprimate în exerciţiul mandatului său şi prin excepţie de la aceasta, el poate fi pus sub acuzare pentru acele acte politice care pot fi asimilate cu înalta trădare.</div>
<div style="text-align: justify;">
Pentru celelalte infracţiuni, într-o viziune care corespunde exigenţelor art. 16 din Constituţie şi</div>
<div style="text-align: justify;">
a ceea ce vrea a fi statul de drept, răspunderea sa este ca a oricărui cetăţean, excepţiile fiind de strictă interpretare. Se ridică întrebarea: cum ar putea Preşedintele să nu răspundă în timpul mandatului său pentru un omor sau care ar fi moralitatea unui preşedinte bigam?</div>
<div style="text-align: justify;">
Imunitatea parlamentară</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit art. 72 din Constituţie deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică, deci inclusiv penală, pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Deşi unii autori adoptă pentru aceasta situaţie denumirea de “iresponsabilitate juridică”, denumirea nu este dintre cele mai fericite, senatorul sau deputatul neputând fi în acelaşi timp responsabil şi iresponsabil.</div>
<div style="text-align: justify;">
Constituţia arată în mod expres că pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, senatorii şi deputaţii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată. Se instituie însă o procedură, care trebuie respectată. Astfel, senatorii şi deputaţii, chiar în condiţiile săvârşirii unei infracţiuni care nu are legătură cu exerciţiul mandatului, nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se poate face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, competenţa de judecata aparţinând Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. In cazul excepţional al unei infracţiuni flagrante, deputaţii şi senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. In acest caz, ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi percheziţiei. In cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri.</div>
<div style="text-align: justify;">
Urmare a acestor modificări constituţionale s-a pus capăt unor lungi şi aprige discuţii în ceea ce priveşte procedura de urmat în cazul săvârşirii unor infracţiuni care nu au legătură cu exerciţiul mandatului, de deputaţi şi senatori. Astfel, acum se prevede că nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi, fără aprobarea Camerei, însă, per a contrario, se pot desfăşura alte acte</div>
<div style="text-align: justify;">
procesuale fără încuviinţări prealabile, precum începerea urmăririi penale, punerea în mişcare a acţiunii penale, emiterea rechizitoriului şi sesizarea instanţei.</div>
<div style="text-align: justify;">
Astfel sunt eliminate opiniile care considerau că aceste acte procesuale, mai sus-menţionate, necesită fiecare în parte încuviinţarea Camerei.</div>
<div style="text-align: justify;">
Constituţia revizuită a pus capăt lungilor discuţii care aveau loc pe fondul unei perioade în care</div>
<div style="text-align: justify;">
infracţionalitatea este supradimensionată, iar corupţia ajunge uneori până la forurile de vârf ale societăţii, lupta contra acestui flagel social nefiind compatibilă cu acordarea unor ocrotiri de la legea penală unor categorii de învinuiţi, indiferent de sfera socială sau politică din care ar face parte.</div>
<div style="text-align: justify;">
Imunitatea ministerială</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
48</div>
<div style="text-align: justify;">
Propriu zis aceasta nu este o imunitate, legiuitorul instituind o condiţie de procedibilitate în legătură cu urmărirea membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Potrivit art. 109 alin. 2 din Constituţie, numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor.</div>
<div style="text-align: justify;">
Legea nr. 115/1995 privind responsabilitatea ministerială50 instituie o procedură specială</div>
<div style="text-align: justify;">
pentru antrenarea răspunderii penale pentru faptele săvârşite de membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor. Pentru săvârşirea altor infracţiuni, în afara exerciţiului funcţiei ministeriale, răspunderea acestora este antrenată în condiţiile dreptului comun.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
2.2.2. Aplicarea legii penale în spaţiu. Aplicarea legii penale române infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării</div>
<div style="text-align: justify;">
Cadrul principiilor</div>
<div style="text-align: justify;">
Principiile consacrate în legea penală română ale personalităţii, realităţii şi universalităţii oferă cadrul legal de reprimare al faptelor periculoase oriunde se vor săvârşi şi de către oricine. Principiul personalităţii</div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul personalităţii legii penale se mai numeşte al naţionalităţii active şi este prevăzut în art. 9 NCP: „(1) Legea penală română se aplică infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării de către un cetăţean român sau de o persoană juridică română, dacă pedeapsa prevăzută de legea română este detenţiunea pe viaţă ori închisoarea mai mare de 10 ani.</div>
<div style="text-align: justify;">
(2) În celelalte cazuri, legea penală română se aplică infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării de către un cetăţean român sau de o persoană juridică română, dacă fapta este prevăzută ca infracţiune şi de legea penală a ţării unde a fost săvârşită ori dacă a fost comisă într-un loc care nu este supus jurisdicţiei niciunui stat.</div>
<div style="text-align: justify;">
(3) Punerea în mişcarea a acţiunii penale se face cu autorizarea prealabilă a procurorului</div>
<div style="text-align: justify;">
general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărei rază teritorială se află parchetul mai întâi sesizat sau, după caz, a procurorului general al parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Termenul în care procurorul poate emite autorizarea este de până la 30 de zile de la data solicitării autorizării şi poate fi prelungit, în condiţiile legii, fără ca durata totală</div>
<div style="text-align: justify;">
să depăşească 180 de zile.”</div>
<div style="text-align: justify;">
Pentru aplicarea legii penale române conform acestui principiu sunt necesare condiţiile:</div>
<div style="text-align: justify;">
infracţiunea să se săvârşească în străinătate:</div>
<div style="text-align: justify;">
fapta să fie considerată infracţiune potrivit legii penale române.</div>
<div style="text-align: justify;">
Nu se cere ca fapta să fie incriminată şi de legea locului unde s-a săvârşit, dacă pedeapsa prevăzută de legea română este detenţiunea pe viaţă ori închisoarea mai mare de 10 ani. În celelalte cazuri, se cere ca fapta să fie prevăzută ca infracţiune şi de legea penală a ţării unde a fost săvârşită (dubla incriminare) ori să fie comisă într-un loc care nu este supus jurisdicţiei niciunui stat.</div>
<div style="text-align: justify;">
infractorul în momentul săvârşirii infracţiunii să fie cetăţean român, ori persoană juridică</div>
<div style="text-align: justify;">
română;</div>
<div style="text-align: justify;">
nu este necesară prezenţa infractorului în ţară.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
50 Legea nr. 115/1999, publicată în M. Of. nr. 300/28 iunie 1999, a fost republicată în M. Of. nr. 334/20.05.2002, cu</div>
<div style="text-align: justify;">
ultimele modificări și completări</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
49</div>
<div style="text-align: justify;">
ca o condiție de procedibilitate, este necesară autorizarea prealabilă a procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărei rază teritorială se află parchetul mai întâi sesizat sau, după caz, a procurorului general al parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Termenul în care procurorul poate emite autorizarea este de până la 30 de zile de la data solicitării autorizării şi poate fi prelungit, în condiţiile legii, fără ca durata totală să depăşească 180 de zile.”</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Prin principiul personalităţii se stabileşte competenţa exclusivă şi necondiţionată a legii penale române, în sensul că aceasta se va aplica indiferent dacă făptuitorul a fost condamnat în străinătate.</div>
<div style="text-align: justify;">
Pedeapsa executată în străinătate se deduce din pedeapsa pronunţată de instanţele române</div>
<div style="text-align: justify;">
(art. 73 NCP Computarea pedepselor şi măsurilor preventive executate în afara ţării). Potrivit alin. 1 al art. 73 NCP, în cazul infracţiunilor săvârşite în condiţiile art. 8, art. 9, art. 10 sau art. 11, partea din pedeapsă, precum şi durata măsurilor preventive privative de libertate executate în afara teritoriului ţării se scad din durata pedepsei aplicate pentru aceeaşi infracţiune în România.</div>
<div style="text-align: justify;">
Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care pedeapsa executată în afara ţării este amenda. (art. 73 alin. 2 NCP)</div>
<div style="text-align: justify;">
În cazul în care infractorii au dublă cetăţenie pot fi sancţionaţi de către ambele state ai căror cetăţeni sunt, însă pedeapsa executată în afara ţării sau detenţia preventivă se va deduce din aceea aplicată de statul nostru, dacă are o durată mai mare.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul realităţii</div>
<div style="text-align: justify;">
Este cunoscut şi sub denumirea de principiul protecţiei reale sau al naţionalităţii pasive (art. 10</div>
<div style="text-align: justify;">
NCP). Potrivit art. 10 NCP, ,, (1) Legea penală română se aplică infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării de către un cetăţean străin sau o persoană fără cetăţenie, contra statului român, contra unui cetăţean român ori a unei persoane juridice române.</div>
<div style="text-align: justify;">
(2) Punerea în mişcare a acţiunii penale se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi numai dacă fapta nu face obiectul unei proceduri judiciare în statul pe teritoriul căruia s-a comis”.</div>
<div style="text-align: justify;">
Prin acest principiu se consacră aplicarea legii penale române infracţiunilor săvârşite în străinătate, de către un cetăţean străin sau o persoană fără cetăţenie.</div>
<div style="text-align: justify;">
Infracţiunile la care se referă legea sunt cele îndreptate contra securităţii naţionale (art. 394-</div>
<div style="text-align: justify;">
412 NCP, pentru care nu se cere calitatea de cetățean român) sau contra unui cetăţean român ori a unei persoane juridice române.</div>
<div style="text-align: justify;">
Condiţii de aplicare a legii penale române conform principiului realităţii:</div>
<div style="text-align: justify;">
infracţiunea să se săvârşească în străinătate;</div>
<div style="text-align: justify;">
infracţiunea să fie dintre cele arătate expres în art. 10 NCP: contra securităţii naţionale, contra unui cetăţean român ori a unei persoane juridice române. Când infracţiunea este îndreptată împotriva unui cetăţean român, iar victima devine, după comiterea faptei, cetăţean străin, nu i se va mai aplica legea penală română în baza principiului realităţii, ci a universalităţii; infractorul să fie cetăţean străin ori apatrid; dacă însă în cursul procesului devine cetăţean român i se va aplica legea penală română în virtutea principiului personalităţii;</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
50</div>
<div style="text-align: justify;">
acţiunea penală se pune în mişcare cu autorizarea prealabilă a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, deci din oficiu şi numai dacă fapta nu face obiectul unei proceduri judiciare în statul pe teritoriul căruia s-a comis (art. 10 alin. 2 NCP). Aceasta este o condiţie procesuală care, dacă nu este îndeplinită, procesul penal nu se poate porni.</div>
<div style="text-align: justify;">
Aplicarea legii penale potrivit principiului realităţii este exclusivă şi necondiţionată.</div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul realităţii legii penale se aplică dacă nu se dispune altfel printr-un tratat internaţional</div>
<div style="text-align: justify;">
la care România este parte (art. 12 NCP). Nu este necesar ca infractorul să fie prezent în ţară cu ocazia judecării cauzei, putând fi judecat şi în contumacie (lipsă).Sunt, de asemenea, aplicabile dispozițiile din art. 73 NCP.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul universalităţii</div>
<div style="text-align: justify;">
Consacră aplicarea legii penale române infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării, altele</div>
<div style="text-align: justify;">
decât cele arătate la art. 10 NCP, dacă infractorul este cetăţean străin ori apatrid.</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit art. 11 NCP, ,,(1) Legea penală română se aplică şi altor infracţiuni decât celor prevăzute în art. 10, săvârşite în afara teritoriului ţării de un cetăţean străin sau o persoană fără cetăţenie, care se află de bunăvoie pe teritoriul României, în următoarele cazuri:</div>
<div style="text-align: justify;">
a) s-a săvârşit o infracţiune pe care statul român şi-a asumat obligaţia să o reprime în temeiul unui tratat internaţional, indiferent dacă este prevăzută sau nu de legea penală a statului pe al cărui teritoriu a fost comisă;</div>
<div style="text-align: justify;">
b) s-a cerut extrădarea sau predarea infractorului şi aceasta a fost refuzată.</div>
<div style="text-align: justify;">
(2) Dispoziţiile alin. (1) lit. b) nu se aplică atunci când, potrivit legii statului în care s-a săvârşit infracţiunea, există o cauză care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale sau continuarea procesului penal ori executarea pedepsei sau când pedeapsa a fost executată ori este considerată ca executată.</div>
<div style="text-align: justify;">
(3) Când pedeapsa nu a fost executată sau a fost executată numai în parte, se procedează</div>
<div style="text-align: justify;">
potrivit dispoziţiilor legale privitoare la recunoaşterea hotărârilor străine.”</div>
<div style="text-align: justify;">
Acest principiu prevede sancţionarea unor infracţiuni de către statul nostru, şi când prin acestea se lezează interesele altui stat sau a unor persoane străine ori comunitatea internaţională, ca expresie a solidarităţii statelor în lupta contra infracţionalităţii. În felul acesta infractorii vor fi sancţionaţi oriunde s-ar afla, neputând să se sustragă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul universalităţii consacră cooperarea României la lupta comună a statelor împotriva criminalităţii, întrucât prevede sancţionarea unor infracţiuni de către statul nostru şi când prin acestea se lezează interesele altui stat sau a unor persoane străine ori comunitatea internaţională, ca expresie a solidarităţii statelor în lupta contra infracţionalităţii.</div>
<div style="text-align: justify;">
În felul acesta infractorii vor fi sancţionaţi oriunde s-ar afla, neputând să se sustragă răspunderii</div>
<div style="text-align: justify;">
penale. Pentru a fi judecat infractorul care a comis asemenea infracţiuni trebuie să se afle în ţara noastră benevol. Dacă a ajuns fără voia lui (a fost răpit, a naufragiat vasul, a aterizat forţat avionul) nu poate fi judecat decât dacă refuză să părăsească ţara.</div>
<div style="text-align: justify;">
De asemenea, pentru sancţionarea infracţiunii se cere condiţia dublei incriminări, adică aceasta să fie prevăzută atât de legea penală română, cât şi de cea a ţării unde a fost comisă, în afară de cazul când s-ar săvârşi pe un teritoriu nesupus vreunei suveranităţi (Arctica, Antarctica, spaţiul cosmic, marea liberă) când ar fi luată în considerare legea statului al cărui cetăţean este sau pe teritoriul căruia locuieşte, dacă nu are vreo cetăţenie, ori împotriva căruia a fost îndreptată</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
51</div>
<div style="text-align: justify;">
acţiunea. Infracţiunea nu trebuie să fie incriminată identic şi nici să fie sancţionată la fel în legislaţia ambelor ţări. Astfel, la noi poate fi incriminată ca infracţiune simplă (de bază) iar în legea străină ca infracţiune agravată. În acest caz va fi sancţionată potrivit incriminării din legea penală română.</div>
<div style="text-align: justify;">
Dubla incriminare priveşte, de asemenea: tentativa, participaţia, tăinuirea şi favorizarea, incriminare care trebuie să existe în momentul comiterii infracţiunii. Dacă după săvârşirea ei, aceasta este dezincriminată de către legea oricăruia din cele două state sau fiind prevăzută de o lege temporară care a ajuns la termen, situaţia va fi următoarea: dezincriminarea va fi luată în considerare şi infractorul nu va mai fi sancţionat; ajungerea la termen a legii temporare nu va fi luată în considerare, astfel că acesta va fi tras la răspundere penală potrivit dispoziţiilor art. 7</div>
<div style="text-align: justify;">
NCP.</div>
<div style="text-align: justify;">
Nu se va aplica legea penală română acestor infracţiuni când, potrivit legii statului pe teritoriul căruia ele s-au săvârşit, există vreo cauză care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale sau continuarea procesului penal, ori executarea pedepsei a fost executată ori este considerată executată.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Prioritatea convenţiilor internaţionale în materia de infracţiuni săvârşite în străinătate Aplicarea legii penale române pentru infracţiunile săvârşite în străinătate, potrivit principiilor personalității, realităţii şi universalităţii, se realizează şi în raport cu dispoziţiile cuprinse în art.</div>
<div style="text-align: justify;">
12 NCP. Potrivit acestui text de lege, dispoziţiile art. 8 - 11 se aplică dacă nu se dispune altfel printr-un tratat internaţional la care România este parte. În condiţiile în care statul nostru a încheiat şi încheie numeroase convenţii internaţionale sau aderă la unele tratate sau convenţii multilaterale prin care îşi asumă obligaţia de a acţiona pentru reprimarea unor infracţiuni ce periclitează comunitatea internaţională, convenţiile respective dobândesc calitatea de legi speciale, acţionând cu prioritate în raport cu prevederile legii generale, în cazul de faţă art. 9-11</div>
<div style="text-align: justify;">
Cod penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
Textul art. 12 NCP este de natură să asigure o autoreglare a activităţii desfăşurate pe plan mondial, pentru a combate fenomenul infracţionalităţii, mai ales a celei organizate, care cunoaşte o puternică recrudescenţă.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
2.2.3. Cooperarea internaţională în lupta contra criminalităţii</div>
<div style="text-align: justify;">
Necesitatea cooperării internaţionale în lupta împotriva criminalităţii</div>
<div style="text-align: justify;">
Începutul cooperării organizate a statelor în lupta contra criminalităţii este marcat de crearea în</div>
<div style="text-align: justify;">
1923, la Viena cu ocazia primului congres internaţional al organelor de poliţie criminală a Comisiei Internaţionale de Poliţie Criminală (C.I.P.C.)51 cu sarcina de a organiza colaborarea internaţională pentru descoperirea autorilor diferitelor infracţiuni.</div>
<div style="text-align: justify;">
Cooperarea s-a manifestat şi în domeniul dreptului penal şi dreptului procesual penal, prin atragerea statelor, la iniţiativa organizaţiilor internaţionale – Societatea Naţiunilor, iar în prezent O.N.U. pentru cooperarea la prevenirea şi combaterea unor infracţiuni periculoase pentru întreaga omenire.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
51 C.I.P.C. a fost reorganizată în 1946, iar din 1956 a devenit Organizaţia Internaţională de Poliție Criminală</div>
<div style="text-align: justify;">
(O.I.P.C), cu denumirea cunoscută de Interpol.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
52</div>
<div style="text-align: justify;">
Un rol important îl are în acest domeniu şi Asociaţia Internaţională de Drept Penal în ce priveşte</div>
<div style="text-align: justify;">
unificarea dreptului penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
Pentru prima dată în istorie, crima organizată este percepută ca factor destabilizator, punând în pericol însăşi stabilitatea statelor, motiv pentru care fenomenul infracţional a intrat în atenţia organismelor internaţionale – O.N.U., Consiliul Europei etc., acestea încercând să organizeze şi să coreleze eforturile comunităţii internaţionale de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional.</div>
<div style="text-align: justify;">
Crima organizată vizează nu numai domenii oarecum tradiţionale, precum traficul de droguri, traficul de carne vie, terorismul, falsificarea de monedă, ci şi domenii mai noi, precum criminalitatea cibernetică, criminalitatea nucleară, penetrarea organismelor statale şi reciclarea banilor murdari prin sistemul bancar internaţional.</div>
<div style="text-align: justify;">
Conferinţa ministerială a O. N. U. din 21-23 noiembrie 1994 desfăşurată la Neapole, Italia, a</div>
<div style="text-align: justify;">
adoptat Planul mondial de acţiune contra criminalităţii transnaţionale caracterizată prin: organizarea de grupuri cu scop infracţional, cu structuri ierarhice care permit controlul şi conducerea grupului; recurgerea la violenţă şi corupţie pentru obţinerea controlului unor pieţe sau teritorii; reciclarea profiturilor ilicite în orice activitate licita sau ilicita; potenţial de expansiune transfrontalieră şi cooperarea cu alte grupuri criminale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Datorită acestui fapt asistăm la un fenomen de armonizare a legislaţiei penale cu tendinţe de amplificare, la acest început de mileniu, statele contemporane trecând de la o “sincronizare” a legislaţiilor penale prin adaptarea unor coduri “model” (ex. Codul penal Napoleon, Codul penal italian din 1931 – II Codice Rocco) la o armonizare pe calea consensului, prin tratate şi convenţii internaţionale multilaterale, deschise spre aderare şi ratificarea membrilor comunităţii statelor lumii.</div>
<div style="text-align: justify;">
Putem vorbi cu adevărat de un drept penal internaţional.</div>
<div style="text-align: justify;">
Formele de cooperare consacrate de Codul penal şi Codul de procedură penală sunt: aplicarea legii penale române infracţiunilor săvârşite în străinătate de străini sau apatrizi cu domiciliul în afara teritoriului ţării noastre, în temeiul principiului universalităţii legii penale (art.6 Cod penal);</div>
<div style="text-align: justify;">
incriminarea în legea penală română a unor fapte periculoase ca urmare a aderării sau ratificării de către România a unor convenţii internaţionale.</div>
<div style="text-align: justify;">
În prezent există numeroase convenţii internaţionale pentru reprimarea infracţiunilor care lezează sau pun în pericol interesele comune ale statelor şi pe care România le-a ratificat ori la care a aderat, introducând în legea penală dispoziţii incriminatoare corespunzătoare. Pot fi menţionate cu titlu exemplificativ: Convenţia asupra imprescriptibilităţii crimelor de război şi a crimelor contra umanităţii, ratificată de România în 1969; Convenţia pentru reprimarea traficului cu fiinţe umane şi a exploatării prostituării semenilor la care România a aderat în</div>
<div style="text-align: justify;">
1955; Convenţia împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, la care România a aderat în 1990; Convenţia internaţională contra luării de ostatici, la care România a aderat în 1990; Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, pe care România a ratificat-o în 2002: Convenţia europeană pentru reprimarea terorismului, ratificată de România în 1997 etc.</div>
<div style="text-align: justify;">
recunoaşterea, potrivit legii penale a efectelor hotărârilor judecătoreşti pronunţate în străinătate, în sensul scăderii din durata pedepsei aplicate de instanţele române a perioadei de reţinere, arestare preventivă ori a părţii din pedeapsă executate în străinătate ;</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
53</div>
<div style="text-align: justify;">
consacrarea recidivei internaţionale în art.37 alin.3 din Codul penal în vigoare. Potrivit acestor dispoziţii, la stabilirea stării de recidivă, se poate ţine seama şi de hotărârea de condamnare pronunţată în străinătate, pentru o faptă prevăzută şi de legea penală română, dacă hotărârea de condamnare a fost recunoscută de instanţele române în condiţiile legii;</div>
<div style="text-align: justify;">
transmiterea, în temeiul reciprocităţii între state, de informaţii şi date privitoare la antecedentele unor infractori, copii sau extrase de pe hotărârile penale, cazierul judiciar sau orice alte date care interesează statele în lupta lor comună contra criminalităţii;</div>
<div style="text-align: justify;">
extrădarea, ca formă de bază a cooperării între state în reprimarea fenomenului infracţional.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Forme ale cooperării internaţionale în lupta contra criminalităţii</div>
<div style="text-align: justify;">
În termeni generali, cooperarea judiciară internaţională în materie penală cuprinde: asistenţa judiciară, extrădarea, transferarea persoanelor condamnate, transferul de proceduri, recunoaşterea hotărârilor.</div>
<div style="text-align: justify;">
Asistenţa judiciară stricto sensu include, inter alia, notificarea (comunicarea) de acte judiciare, comisiile rogatorii, precum şi mijloacele moderne de investigaţie: audierile prin videoconferinţă, echipele comune de anchetă, livrările controlate, transmiterea spontană de informaţii, supravegherea transfrontalieră, etc.</div>
<div style="text-align: justify;">
Asistenţa judiciară în materie penală se solicită de autorităţile judiciare competente din statul solicitant şi se acordă de autorităţile judiciare din statul solicitat.</div>
<div style="text-align: justify;">
Cele mai importante convenţii multilaterale în această materie au fost adoptate sub egida Consiliului Europei şi Organizaţiei Naţiunilor Unite. De asemenea, România a încheiat peste 20 de tratate bilaterale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Cea mai mare parte dintre acestea impun desemnarea uneia sau mai multor autorităţi centrale pentru transmiterea cererilor şi îndeplinirea altor atribuţii specifice. În România, ca de altfel în marea majoritate a statelor, Ministerul Justiţiei este autoritatea centrală în următoarele materii: extrădare; transferarea persoanelor condamnate; transferul de proceduri ; recunoaşterea hotărârilor; asistenţă judiciară în faza de judecată. Pentru cererile de asistenţă judiciară în materie penală din faza de cercetare şi urmărire penală autoritatea centrală este Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar există şi tratate (cum este cel cu SUA), care impun şi în această fază transmiterea cererilor prin Ministerul Justiţiei. Ministerul Internelor şi Reformei Administrative este autoritatea centrală pentru cererile referitoare la cazierul judiciar.</div>
<div style="text-align: justify;">
Unele instrumente ale Consiliului Europei permit transmiterea directă a cererilor de asistenţă judiciară stricto sensu, fie numai în caz de urgenţă, cu obligativitatea transmiterii unei copii la autoritatea centrală (Primul Protocol adiţional, din 17 martie 1978, la Convenţia europeană de asistenţă judiciară în materie penală din 20 aprilie 1959), fie în toate cazurile (Al doilea Protocol adiţional, din 8 noiembrie 2001, la Convenţia europeană de asistenţă judiciară în materie penală). De aceea, este foarte important ca autoritatea judiciară română solicitantă să verifice, în fiecare caz, care este instrumentul juridic aplicabil, cu dispoziţiile cele mai favorabile, iar în cazul convenţiilor multilaterale trebuie verificate obligatoriu lista statelor părţi şi eventualele declaraţii ale acestora privind modalitatea de transmitere şi limbile acceptate.</div>
<div style="text-align: justify;">
În cadrul spaţiului judiciar comun al Uniunii Europene, cooperarea judiciară se desfăşoară în</div>
<div style="text-align: justify;">
temeiul unor instrumente comunitare care au la bază principiile recunoaşterii şi încrederii</div>
<div style="text-align: justify;">
reciproce.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
54</div>
<div style="text-align: justify;">
În relaţia cu statele membre UE, rolul Ministerului Justiţiei, ca autoritate centrală română în domeniul cooperării judiciare în materie penală se schimbă, principala atribuţie rămânând aceea de a asista şi sprijini contactul direct între autorităţile judiciare române şi cele din statele</div>
<div style="text-align: justify;">
membre UE, spre deosebire de atribuţiile autorităţii centrale în relaţia cu statele nemembre UE,</div>
<div style="text-align: justify;">
care includ, între altele, efectuarea controlului de regularitate internaţională (în calitate de</div>
<div style="text-align: justify;">
„gardian al tratatelor” încheiate de România în această materie) şi transmiterea/primirea cererilor. Desigur, şi în relaţia cu statele membre UE pentru anumite forme de cooperare (transferarea persoanelor condamnate, supravegherea transfrontalieră, urmărirea transfrontalieră), autoritatea centrală – Ministerul Justiţiei sau Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după caz, îşi păstrează rolul actual. Totodată, o bază de date privind mandatele europene de arestare se creează la nivelul Ministerului Justiţiei, căruia autorităţile judiciare române, emitente sau de executare trebuie să îi comunice toate mandatele europene de arestare emise sau executate.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Cooperarea României la combaterea criminalităţii internaţionale</div>
<div style="text-align: justify;">
Cooperarea României la combaterea infracţiunilor ce aduc atingere intereselor comune ale statelor se realizează prin aderarea la convenţiile internaţionale pentru reprimarea infracţiunilor şi prin incriminarea şi sancţionarea în legea penală a acestor fapte periculoase. Menţionăm cu titlu de exemplu:</div>
<div style="text-align: justify;">
Convenţia internaţională asupra falsificărilor de monedă, semnată la Geneva la 20 aprilie 1929</div>
<div style="text-align: justify;">
şi ratificată în România în 1930. În aplicarea acestei convenţii prin dispoziţiile art. 284 Cod penal a fost incriminată falsificarea de monede, timbre sau valori străine.</div>
<div style="text-align: justify;">
Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea terorismului internaţional, adoptată la Geneva în</div>
<div style="text-align: justify;">
1937. Urmare aceste convenţii a fost adoptat în Codul penal, art. 171 –infracţiuni contra reprezentantului unui stat străin.</div>
<div style="text-align: justify;">
Convenţia pentru reprimarea şi abolirea traficului de fiinţe umane şi a exploatării prostituirii altuia, încheiată în 1949 la iniţiativa O.N.U. Urmare a acestei convenţii a fost incriminat prin dispoziţiile art. 329 Cod penal, proxenetismul.</div>
<div style="text-align: justify;">
Poate fi menţionată şi Legea 678/2001 privind traficul de persoane.</div>
<div style="text-align: justify;">
Convenţia de la Haga din 1954 pentru protecţia bunurilor culturale în caz de conflict armat, ratificată de România în 1958, în codul penal; ca urmare a acestei convenţii au fost incriminate prin dispoziţiile art.360 Cod penal distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale, ca infracţiuni contra omenirii.</div>
<div style="text-align: justify;">
Convenţia suplimentară pentru desfiinţarea sclaviei, a traficului de sclavi şi a instituţiilor similare sclavajului, semnată la Geneva în 1956, în cadrul conferinţei O.N.U, privind lupta împotriva sclavajului.</div>
<div style="text-align: justify;">
În Codul penal român, este incriminată sclavia prin dispoziţiile art.190 Cod penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
Convenţia de la Geneva asupra mării libere din 1958, care impune statelor semnatare obligaţia de a lua măsuri legislative pentru incriminarea şi sancţionarea faptei de rupere sau deteriorare a unui cablu sau a unei conducte în marea liberă, de natură a întrerupe sau împiedica comunicaţiile cărora le sunt destinate.</div>
<div style="text-align: justify;">
În codul penal român aceste obligaţii sunt îndeplinite prin incriminarea din art. 217 alin. 3, ca variantă agravantă a infracţiunii de distrugere, când are ca obiect echipamente sau instalaţii de telecomunicaţii, infracţiune susceptibilă de variante mai grave în art. 219 alin. 2</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
55</div>
<div style="text-align: justify;">
Convenţia asupra mării libere de la Geneva din 1958, care califică pirateria drept crimă internaţională. În codul penal român pirateria este incriminată prin art. 212.</div>
<div style="text-align: justify;">
Convenţia unică asupra stupefiantelor din 1961 a O.N.U care a înlocuit convenţiile anterioare</div>
<div style="text-align: justify;">
privitoare la stupefiante, ratificată prin Decretul nr. 626 din 1973.</div>
<div style="text-align: justify;">
În prezent regimul stupefiantelor este reglementat prin Legea nr. 522 din 24 noiembrie 2004 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, care a modificat şi completat Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului de droguri şi care abrogase art. 312 Cod penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
Convenţia pentru reprimarea actelor ilicite îndreptate contra securităţii aviaţiei civile încheiată la Montreal, la 23 septembrie 1971, semnată de Statul român la 10 iulie 1972 şi ratificată prin Decretul nr.66/1975, iar ca urmare a fost modificat Codul aerian, prin Decretul nr.60/1975, introducându-se în dispoziţiile acestuia incriminările prevăzute în Convenţia de la Montreal. Convenţia internaţională contra luării de ostatici, adoptată la New York la 17 decembrie 1979; România a aderat la această convenţie prin Decretul-lege nr. 111 din 30 martie 1990 al C.P.U.N (M. Of. nr. 48 din 2 aprilie 1990).</div>
<div style="text-align: justify;">
Convenţia împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată la New York la 10 decembrie 1984, la care România a aderat prin Legea nr. 19/09.10.1990. Prin legea nr. 20 din 9 octombrie pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul penal şi Codul de procedură penală, a fost adăugat un alineat nou, final la art. 117 Cod penal, privitor la neexpulzarea străinului dacă acesta riscă să fie supus la tortură în statul în care urmează să fie expulzat, iar prin dispoziţiile art.2671 Cod penal, a fost incriminată tortura.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Forme ale cooperării internaţionale în materie penală prevăzute de Legea nr. 302/200452</div>
<div style="text-align: justify;">
Cooperarea judiciară internaţională în materie penală se realizează prin următoarele modalităţi:</div>
<div style="text-align: justify;">
a) extrădarea;</div>
<div style="text-align: justify;">
b) predarea în baza unui mandat european de arestare;</div>
<div style="text-align: justify;">
c) transferul de proceduri în materie penală; d) recunoaşterea şi executarea hotărârilor; e) transferarea persoanelor condamnate;</div>
<div style="text-align: justify;">
f) asistenţa judiciară în materie penală;</div>
<div style="text-align: justify;">
g) alte forme de cooperare judiciară internaţională în materie penală.</div>
<div style="text-align: justify;">
Toate aceste modalităţi se realizează prin reciprocitate, în convenţiile care le reglementează fiind prezentă, chiar de la primele articole, prevederea prin care părţile se angajează să îşi acorde reciproc sprijin în materia transferului de proceduri ori de persoane condamnate53 sau</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
52 Republicată în M.Of. nr. 377/31.05.2011, modificată și completată prin Lege nr. 300/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, publicată în M. Of. nr. 772/14.12.2013</div>
<div style="text-align: justify;">
53 De pildă, art. 2 din Convenţia europeană asupra transferării persoanelor condamnate: “Părţile se angajează sa își</div>
<div style="text-align: justify;">
acorde reciproc, în condițiile prevăzute prin prezenta convenție, cooperarea cea mai larg posibilă în materia transferării persoanelor condamnate.”</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
56</div>
<div style="text-align: justify;">
să îşi predea reciproc persoanele care sunt urmărite pentru o infracţiune54 ori să îşi transmită anumite documente, date etc. şi să efectueze anumite acte de urmărire penală.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Extrădarea</div>
<div style="text-align: justify;">
Extrădarea este una din cele mai vechi forme de cooperare internaţională.</div>
<div style="text-align: justify;">
Extrădarea a fost, la începuturi, mai mult un gest de curtoazie pe care un suveran îl făcea faţă de alt suveran, care permitea monarhilor să-şi pedepsească inamicii personali refugiaţi pe teritoriul altui stat. Puţinele convenţii care reglementau extrădarea erau negociate şi încheiate aproape exclusiv în interesul suveranilor. Monarhul statului solicitat hotăra în mod discreţionar dacă acordă sau nu extrădarea. Decizia depindea în mare măsură de natura relaţiilor cu statul solicitant, de dorinţa suveranului de a determina o eventuală decizie pozitivă asupra unei cereri de extrădare formulate de acesta, persoana extrădabilă nefiind luată în calcul decât într-o mică măsură.</div>
<div style="text-align: justify;">
Pentru prima dată noţiunea de extrădare a fost folosită în mod oficial în Franţa la data de</div>
<div style="text-align: justify;">
19.02.1971, când adunarea constituantă a decretat întocmirea unui proiect de lege în legătură</div>
<div style="text-align: justify;">
cu această instituţie.</div>
<div style="text-align: justify;">
Extrădarea este una din formele cooperării judiciare internaţionale în materie penală, putând fi definită ca fiind procedura prin care un stat suveran (statul solicitat) acceptă să predea unui alt stat (statul solicitant) o persoană care se află pe teritoriul său şi care este urmărită penal sau trimisă în judecată pentru o infracţiune ori este căutată în vederea executării unei pedepse în statul solicitant.</div>
<div style="text-align: justify;">
Extrădarea se situează în cadrul dreptului internaţional public, mai exact al dreptului</div>
<div style="text-align: justify;">
internaţional penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
Termenul este de origine latină şi provine din adverbul circumstanţial de loc ex-în afară, în</div>
<div style="text-align: justify;">
exterior, urmat de verbul traditio - de a preda, a livra.</div>
<div style="text-align: justify;">
Prin Legea nr. 80 din 09.05.1997 România a ratificat Convenţia europeană de extrădare încheiată la Paris la 13.12.1957, cât şi protocoalele sale adiţionale, încheiate la Strasbourg la</div>
<div style="text-align: justify;">
15.10.1975 şi la 17.03.1978, însă a prevăzut la art.2, paragraful 1 o rezervă, în sensul că extrădarea va fi acordată numai pentru fapte a căror săvârşire atrage o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 2 ani, iar în vederea executării pedepsei, numai dacă pedeapsa privativă de libertate este mai mare de un an sau mai severă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Prin legea de ratificare, România a extins sfera persoanelor neextrădabile şi asupra celor care au dobândit dreptul de azil pe teritoriul statului român, dar în acelaşi timp a introdus şi un alineat nou potrivit căruia şi cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza unor convenţii internaţionale sau pe bază de reciprocitate.</div>
<div style="text-align: justify;">
Legea specială care reglementează extrădarea este Legea 302/2004 care, în art. 20, menţionează că ,,cetăţenii români pot fi extrădaţi din România în baza convenţiilor</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
54 Art. 1 din Convenția europeană de extrădare: “Părțile contractante se angajează să își predea reciproc potrivit regulilor şi sub condiții determinate prin articolele următoare, persoanele care sunt urmărite pentru o infracţiune sau căutate în vederea executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranță de către autorităţile judiciare ale</div>
<div style="text-align: justify;">
părții solicitante”.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
57</div>
<div style="text-align: justify;">
internaţionale multilaterale la care aceasta este parte şi pe bază de reciprocitate, dacă este</div>
<div style="text-align: justify;">
îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:</div>
<div style="text-align: justify;">
a) persoana extrădabilă domiciliază pe teritoriul statului solicitant la data formulării cererii de extrădare;</div>
<div style="text-align: justify;">
b) persoana extrădabilă are şi cetăţenia statului solicitant;</div>
<div style="text-align: justify;">
c) persoana extrădabilă a comis fapta pe teritoriul sau împotriva unui cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, dacă statul solicitant este membru al Uniunii Europene.(alin. 1) (2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) şi c), atunci când extrădarea se solicită în vederea efectuării urmăririi penale sau a judecăţii, o condiţie suplimentară este ca statul solicitant să dea asigurări considerate ca suficiente că, în cazul condamnării la o pedeapsă privativă de libertate printr-o hotărâre judecătorească definitivă, persoana extrădată va fi transferată în vederea executării pedepsei în România.</div>
<div style="text-align: justify;">
(3) Cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza dispoziţiilor tratatelor bilaterale şi pe bază de</div>
<div style="text-align: justify;">
reciprocitate.</div>
<div style="text-align: justify;">
(4) În scopul constatării îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1)–(3), Ministerul Justiţiei poate solicita prezentarea unui act emis de autoritatea competentă a statului solicitant.”</div>
<div style="text-align: justify;">
Pot fi extrădate din România, în condiţiile prezentei legi, la cererea unui stat străin, persoanele aflate pe teritoriul său care sunt urmărite penal sau sunt trimise în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni ori sunt căutate în vederea executării unei măsuri de siguranţă, a unei pedepse sau a unei alte hotărâri a instanţei penale în statul solicitant (art. 18).</div>
<div style="text-align: justify;">
Extrădarea este acordată de România, în vederea urmăririi penale sau a judecăţii, pentru fapte</div>
<div style="text-align: justify;">
a căror săvârşire atrage potrivit legislaţiei statului solicitant şi legii române o pedeapsă privativă de libertate de cel puţin un an, iar în vederea executării unei pedepse, numai dacă aceasta este de cel puţin 4 luni (art. 26).</div>
<div style="text-align: justify;">
Dacă fapta pentru care se cere extrădarea este pedepsită cu moartea, de către legea statului</div>
<div style="text-align: justify;">
solicitant, extrădarea nu va fi acordată decât dacă statul respectiv dă asigurări statului român că pedeapsa capitală nu va fi executată.</div>
<div style="text-align: justify;">
România nu va acorda extrădarea în situaţiile în care persoana extrădabilă ar fi judecată în statul solicitant de un tribunal care nu asigură garanţiile fundamentale de procedură şi de protecţie a dreptului la apărare, sau de către un tribunal anume constituit în vederea judecării cazului respectiv.</div>
<div style="text-align: justify;">
Extrădarea nu va putea fi acordată pentru fapte în legătură cu care a intervenit prescripţia răspunderii penale sau a executării pedepsei, cât şi pentru fapte pentru care în România a intervenit amnistia.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Condiţiile de fond şi de formă ale extrădării</div>
<div style="text-align: justify;">
Pentru ca o cerere de extrădare să poată fi admisă de statul solicitat, trebuie în mod obligatoriu îndeplinite o serie de condiţii pozitive sau negative, care de regulă sunt prevăzute în convenţiile sau tratatele încheiate între state.</div>
<div style="text-align: justify;">
În cazul în care unele state au adoptat legi de extrădare, dispoziţiile acestora vin să suplinească tot ceea ce nu s-a reglementat prin convenţiile de extrădare, iar în lipsa unor tratate şi a unor legi speciale în materie, condiţiile extrădării sunt cele definite în dreptul internaţional. Extrădarea presupune ca elemente premisă, în lipsa cărora ea nu poate exista, următoarele: infracţiune consumată sau rămasă în fază de tentativă pedepsibilă;</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
58</div>
<div style="text-align: justify;">
un infractor care poate fi tras la răspundere penală;</div>
<div style="text-align: justify;">
sancţiune penală definitivă aplicată infractorului.</div>
<div style="text-align: justify;">
În sfera condiţiilor de fond ale extrădării intră elemente care privesc persoana făptuitorului, infracţiunea comisă, urmărirea penală, gravitatea pedepsei precum şi condamnarea suferită. Dacă legile şi tratele de extrădare reprezintă cadrul juridic, în baza căruia aceasta este legitimată, condiţiile de fond reprezintă esenţa concretă a extrădării, iar lipsa acestora conduce în mod indubitabil la respingerea cererii.</div>
<div style="text-align: justify;">
Pentru a putea fi extrădată, o persoană trebuie să îndeplinească o serie de condiţii, şi anume: persoana cu privire la care se solicită extrădarea să nu aibă calitatea de justiţiabil în statul solicitat. Astfel dacă persoana solicitată face obiectul unei urmăriri penale în statul solicitat, ori are calitatea de inculpat într-un proces aflat pe rolul instanţelor judecătoreşti sau mai mult i s-a aplicat deja o pedeapsă privativă de libertate, extrădarea nu mai este posibilă decât după terminarea procesului penal şi după executarea pedepsei. Cu titlu de excepţie, pentru a se evita împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale, există posibilitatea extrădării temporare a infractorului şi aceasta numai pentru îndeplinirea unor acte procesuale care nu suferă amânare. Imediat după îndeplinirea acestora, infractorul va reveni în statul solicitat; persoana reclamată să nu fi fost judecată definitiv de autorităţile judiciare ale statului solicitat pentru fapta sau faptele pentru care se cere extrădarea.</div>
<div style="text-align: justify;">
Referitor la această condiţie trebuie remarcat faptul că extrădarea va putea fi refuzată de statul solicitat dacă autorităţile judiciare ale acestora au dispus neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală a persoanei, pentru aceeaşi faptă cu cea reclamată de către statul solicitant. Mai mult decât atât, dacă persoana reclamată a fost judecată definitiv, extrădarea nu mai poate fi acordată potrivit principiului „non bis în idem” dacă aceasta a fost achitată, dacă pedeapsa a fost executată integral sau a fost graţiată sau amnistiată, sau dacă instanţa a stabilit vinovăţia infractorului fără a pronunţa vreo sancţiune.</div>
<div style="text-align: justify;">
persoana reclamată să nu beneficieze de imunitate de jurisdicţie, în condiţiile şi în limitele</div>
<div style="text-align: justify;">
conferite prin convenţii sau legi internaţionale întrucât în această situaţie extrădarea nu poate avea loc, aflându-ne în faţa unei excepţii de ordin procedural de la principiul aplicării legii penale în raport de locul săvârşirii faptei. Persoanele care beneficiază de o astfel de imunitate</div>
<div style="text-align: justify;">
sunt de regulă ambasadorii, miniştrii plenipotenţiari acreditaţi în alte state, consilierii, secretarii şi ataşaţii ambasadelor, membrii corpului consular, cât şi membrii misiunilor diplomatice speciale, membrii armatelor străine aflate în trecere pe teritoriul unui stat;</div>
<div style="text-align: justify;">
persoana străină a cărei extrădare se cere, să nu deţină calitatea de participant (martor, expert, parte) la un proces în statul solicitat;</div>
<div style="text-align: justify;">
Sunt exceptate de la extrădare şi acele persoane străine citate în vederea audierii lor ca martori, părţi vătămate, părţi civile, experţi atât timp cât îşi păstrează această calitate şi se află pe teritoriul statului solicitat în scopul pentru care au fost citaţi. După epuizarea audierilor de către autorităţile competente, aceste persoane sunt obligate să se întoarcă în statul solicitant, iar dacă refuză ele vor fi extrădate nemaiputând beneficia de imunitatea ce le-a fost acordată pe timpul procesului.</div>
<div style="text-align: justify;">
extrădarea persoanelor reclamate să nu afecteze grav starea sănătăţii lor.</div>
<div style="text-align: justify;">
Această condiţie cerută pentru efectuarea extrădării are un profund caracter umanist şi se referă la starea sănătăţii persoanei reclamate, în unele situaţii aceasta putând fi refuzată dacă s-ar produce consecinţe grave cu privire la viaţa sau sănătatea persoanei, datorită vârstei sau</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
59</div>
<div style="text-align: justify;">
afecţiunilor de care suferă. În aceste situaţii când extrădarea este refuzată pentru motive de sănătate, persoana reclamată poate să fie cercetată în cadrul unui dosar penal de autorităţile judiciare din statul solicitat, dar numai în limitele stabilite prin convenţii sau acorduri bilaterale. În cadrul condiţiilor de fond ale extrădării fapta penală joacă rol principal care ocazionează extrădarea şi aceasta trebuie să îndeplinească o serie de condiţii referitoare la locul săvârşirii, natura şi caracterul său, sau calificarea ca infracţiune în legislaţia ambelor state, după cum urmează:</div>
<div style="text-align: justify;">
fapta să fi fost săvârşită pe teritoriul statului solicitant sau împotriva intereselor acestuia şi să nu fie aplicabilă legea statului solicitat;</div>
<div style="text-align: justify;">
Referitor la această condiţie, dacă o infracţiune a fost săvârşită în apele extrateritoriale, iar</div>
<div style="text-align: justify;">
infractorul se refugiază într-un port străin în care se face escala, statul al cărui pavilion îl poartă nava poate cere extrădarea statului unde s-a refugiat făptuitorul. La fel se procedează şi când fapta s-a comis în spaţiul aerian, în această ipoteză extrădarea fiind admisibilă când cererea a fost adresată statului unde s-a refugiat făptuitorul. În ambele situaţii, condiţia esenţială cerută pentru admiterea extrădării este aceea ca persoana în cauză să nu fie cetăţean al statului în care s-a refugiat.</div>
<div style="text-align: justify;">
să fie prevăzută ca infracţiune în legile ambelor state (dubla incriminare);</div>
<div style="text-align: justify;">
Dubla incriminare este prevăzută şi în dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 302/2004 şi potrivit acestui text de lege ,, (1) extrădarea poate fi admisă numai dacă fapta pentru care este suspectată sau acuzată ori a fost condamnată persoana a cărei extrădare se solicită este prevăzută ca infracţiune atât de legea statului solicitant, cât şi de legea română.</div>
<div style="text-align: justify;">
(2) Prin derogare de la dispoziţiile alin. (1), extrădarea poate fi acordată şi dacă fapta respectivă nu este prevăzută de legea română, dacă pentru această faptă este exclusă cerinţa dublei incriminări printr-o convenţie internaţională la care România este parte.</div>
<div style="text-align: justify;">
(3) Diferenţele existente între calificarea juridică şi denumirea dată aceleiaşi infracţiuni de legile</div>
<div style="text-align: justify;">
celor două state nu prezintă relevanţă, dacă prin convenţie internaţională sau, în lipsa acesteia, prin declaraţie de reciprocitate nu se prevede altfel.infracţiunile să prezinte un grad sporit de pericol social, gravitate exprimată în general în limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru fapta respectivă”.</div>
<div style="text-align: justify;">
Gradul de pericol social al infracţiunilor este tratat în dreptul intern al statelor, dar şi în tratatele internaţionale în moduri diferite. Pentru a se putea solicita extrădarea, infracţiunea săvârşită trebuie să atragă un minim de pedeapsă care, în general, se situează între 1 şi 2 ani. Există însă şi o excepţie de la acest principiu al condiţionării extrădării de limita minimă a pedepsei şi ea vizează exact opusul primei situaţii, referindu-se la maximul pedepsei. Este cazul când fapta pentru care se solicită extrădarea este pedepsită cu moartea în legea statului solicitant, iar această pedeapsa nu este prevăzută în legea statului solicitat. În această situaţie extrădarea va fi refuzată, cu excepţia cazului când statul solicitant va da asigurări concrete că pedeapsa capitală nu va fi executată.</div>
<div style="text-align: justify;">
În Convenţia europeană de extrădare se face în mod expres menţiunea că extrădarea va avea</div>
<div style="text-align: justify;">
loc doar pentru faptele pedepsite de legile ambelor state cu o pedeapsă privativă de libertate de cel puţin 1 an sau cu o pedeapsă mai severă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Odată cu ratificarea acestei convenţii, România a formulat o rezervă cu privire la gravitatea socială a faptei, arătând că extrădarea va fi cerută şi respectiv acordată, în vederea urmăririi penale sau a judecăţii, pentru fapte a căror săvârşire atrage potrivit legislaţiei statului solicitant</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
60</div>
<div style="text-align: justify;">
şi legii române o pedeapsă privativă de libertate de cel puţin un an, iar în vederea executării</div>
<div style="text-align: justify;">
unei pedepse, numai dacă aceasta este de cel puţin 4 luni (art. 26).</div>
<div style="text-align: justify;">
infracţiunile care motivează cererea de extrădare să nu fie de natură politică;</div>
<div style="text-align: justify;">
Ideea neextrădării infractorilor politici a apărut în timpul revoluţiei franceze şi a fost consacrată chiar în Constituţie. Justificarea acestui principiu porneşte de la ideea caracterului local al infracţiunii politice, socotindu-se că aceasta aduce atingere numai statului împotriva căruia a fost săvârşită, ea neprezentând pericol social şi pentru statul unde s-a refugiat făptuitorul. Primul protocol adiţional al convenţiei de extrădare din anul 1957, încheiat la Strasbourg, a exclus din categoria infracţiunilor politice crimele împotriva umanităţii, crimele de genocid şi orice violări ale legilor războiului, fiind logică această măsură în raport de gravitatea socială deosebită a acestor fapte, cât şi consecinţele dezastruoase pentru întreaga comunitate internaţională. În acest context, în art.8 din legea nr. 302/2004 se enumeră expres faptele care nu pot fi considerate infracţiuni de natură politică: atentatul la viaţa unui şef de stat, actele de tortură sau tratamentele crude, crimele împotriva umanităţii, infracţiunile de terorism etc.</div>
<div style="text-align: justify;">
În categoria faptelor exceptate de la extrădare unele trate internaţionale prevăd şi infracţiunile de presă, infracţiunile militare cât şi infracţiunile fiscale, explicaţia exceptării acestora fiind aceea că nu reprezintă un interes deosebit în sfera fenomenelor infracţionale. În astfel de situaţii, exceptarea acestor fapte trebuie să fie strict arătată în tratatele sau convenţiile încheiate între state</div>
<div style="text-align: justify;">
Infracţiunea să nu facă parte din categoria altor fapte exceptate de la extrădare;</div>
<div style="text-align: justify;">
În categoria faptelor exceptate de la extrădare unele tratate internaţionale prevăd şi infracţiunile de presă, infracţiunile militare cât şi infracţiunile fiscale, explicaţia exceptării acestora fiind aceea că nu reprezintă un interes deosebit în sfera fenomenelor infracţionale. În astfel de situaţii, exceptarea acestor fapte trebuie să fie strict arătată în tratatele sau convenţiile încheiate între state.</div>
<div style="text-align: justify;">
Infracţiunea să nu fi fost amnistiată în statul solicitat întrucât se înlătură răspunderea penală a</div>
<div style="text-align: justify;">
infractorului, iar dacă a intervenit după condamnare, înlătură şi executarea pedepsei pronunţate.</div>
<div style="text-align: justify;">
Pentru atingerea scopului preventiv şi educativ al sancţiunii penale şi pentru a se evita supunerea condamnatului extrădat unui tratament inuman, degradant sau torturii se cer îndeplinite o serie de condiţii privitoare la natura şi cuantumul pedepsei, acestea fiind stipulate în mod expres în acordurile şi convenţiile internaţionale, având ca obiect extrădarea.</div>
<div style="text-align: justify;">
Prima dintre aceste condiţii se referă la excluderea perspectivei de executare a pedepsei capitale în statul solicitant, iar ea a fost menţionată pentru prima dată în art.11 din Convenţia Europeană de extrădare din 1957, care prevedea, ca o condiţie esenţială a admiterii expulzării, obligaţia statului solicitant de a nu pune în executare pedeapsa capitală, în ipoteza în care legea internă prevedea acest gen de pedeapsă.</div>
<div style="text-align: justify;">
La noi în ţară, în art. 22 alin. 3 din Constituţie se stipulează în mod expres că pedeapsa cu</div>
<div style="text-align: justify;">
moartea este interzisă.</div>
<div style="text-align: justify;">
În acelaşi sens, Legea nr. 302/2004 stabileşte că este interzisă extrădarea unei persoane, dacă fapta pentru care se cere este pedepsită cu moartea de legea statului solicitant. Totuşi, este posibilă extrădarea dacă statul solicitant garantează statului român că nu va executa pedeapsa cu moartea, ci o va comuta în pedeapsa pe viaţă.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
61</div>
<div style="text-align: justify;">
O altă condiţie este aceea că pedeapsa la care a fost condamnată persoana solicitată să nu fie susceptibilă de executare prin aplicarea unor tratamente inumane, degradante sau care să producă suferinţe fizice şi psihice în statul solicitant.</div>
<div style="text-align: justify;">
De asemeni este absolut obligatoriu ca pedeapsa ce urmează a fi executată de persoana extrădabilă să fie privativă de libertate, în absenţa acestei modalităţi neputându-se justifica arestarea provizorie sau predarea forţată, adică restrângerea unor drepturi asupra cărora organele judiciare străine nu s-au pronunţat.</div>
<div style="text-align: justify;">
Acest principiu îşi găseşte materializarea în art. 26 din Legea nr. 302/2004, în care se arată în mod expres că extrădarea este cerută şi respectiv acordată în vederea executării unei sancţiuni penale, numai dacă aceasta este de cel puţin 4 luni.</div>
<div style="text-align: justify;">
Extrădarea nu va putea fi acordată nici dacă s-a depăşit termenul de prescripţie al executării</div>
<div style="text-align: justify;">
pedepsei, acest principiu fiind înscris în Convenţia europeană de extrădare, în care se prevede cerinţa alternativă ca prescripţia să fie împlinită pentru ambele state, deci atât potrivit legislaţiei statului solicitant, cât şi a celui solicitat. Acest lucru are o importanţă deosebită pentru că dacă în statul solicitant termenul s-a împlinit, iar în statul solicitat nu s-a împlinit, nu mai există temeiul juridic al extrădării, deoarece s-au produs efectele prescripţiei.,</div>
<div style="text-align: justify;">
Principiul se regăseşte şi în art. 33 din Legea nr. 302/2004 în care se stipulează expres că extrădarea nu se acordă în cazul în care prescripţia răspunderii penale sau prescripţia executării pedepsei este împlinită, fie potrivit legislaţiei române, fie a statului solicitant.</div>
<div style="text-align: justify;">
Extrădarea nu poate fi acceptată nici în ipoteza în care pedeapsa aplicată făptuitorului a fost</div>
<div style="text-align: justify;">
graţiată sau suspendată în întregime, în statul solicitant. În acest sens, în art. 35 din Legea nr.</div>
<div style="text-align: justify;">
302/2004 se arată în mod expres că actul de graţiere adoptat de statul solicitant face inoperantă cererea de extrădarea, chiar dacă celelalte condiţii sunt îndeplinite.</div>
<div style="text-align: justify;">
Dacă neîndeplinirea condiţiilor de fond conduce în mod cert la respingerea cererii de</div>
<div style="text-align: justify;">
extrădarea, absenţa unor condiţii de formă poate fi acoperită ulterior, fără ca mecanismul extrădării să se oprească.</div>
<div style="text-align: justify;">
Condiţiile de formă ale extrădării privesc existenţa şi regularitatea acesteia, actele care trebuie să însoţească cererea, concursul de cereri, modul de transmitere al documentelor, termenele în care trebuie îndeplinite, arestarea extrădatului, tranzitul şi predarea sa. Cu alte cuvinte, condiţiile de formă sunt acelea care impun formalităţile prealabile extrădării stabilind modul în care se întocmesc actele procesuale şi procedurale.</div>
<div style="text-align: justify;">
În mod logic, primele condiţii de formă privesc cererea prin care se solicită extrădarea, aceasta fiind un act prin care statul solicitant îşi manifestă dorinţa de a obţine extrădarea unei persoane şi pe baza căruia statul solicitat acordă extrădarea. Cererea de extrădarea trebuie să fie însoţită de o informare cuprinzând date despre infracţiunea pentru care se solicită, cât şi încadrarea juridică, la aceasta ataşându-se actele care justifică cererea de extrădare sau înscrisuri care certifică situaţia juridică a persoanei.</div>
<div style="text-align: justify;">
Dacă cererea priveşte o persoană urmărită, înscrisul care certifică situaţia juridică a acesteia</div>
<div style="text-align: justify;">
este copia certificată a mandatului de arestare, iar dacă cererea priveşte o persoană condamnată, înscrisul necesar este copia certificată a sentinţei de condamnare rămasă definitivă. De asemenea, actele care însoţesc cererea de extrădare trebuie să arate despre ce infracţiune este vorba, încadrarea juridică a faptei, cât şi date necesare identificării persoanei. După cum este de ştiut, lipsa plângerii prealabile în cazul anumitor infracţiuni este o cauză care înlătură răspunderea penală, iar potrivit acestui principiu, în Legea nr. 302/2004, art. 30, s-a</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
62</div>
<div style="text-align: justify;">
stipulat în mod expres că extrădarea nu se acordă în cazul în care, potrivit legislaţiei ambelor state, acţiunea penală poate fi angajată numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar această persoană se opune extrădării. Având în vedere că extrădarea presupune predarea fizică a unei persoane către statul solicitant, este evident că în situaţia decesului autorului infracţiunii, cererea de extrădarea rămâne fără obiect.</div>
<div style="text-align: justify;">
În sfârşit, un alt impediment la admiterea cererii de extrădare este şi acela legat de amnistia faptei pentru care s-a solicitat extrădarea, şi în această situaţie cererea urmând a fi respinsă deoarece efectul amnistiei înlătură definitivi răspunderea penală.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Mandatul european de arestare</div>
<div style="text-align: justify;">
Prin Decizia-cadru nr. 2002/584/JAI/2002 din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene s-a</div>
<div style="text-align: justify;">
materializat hotărârea luată în cadrul Consiliul European de la Tampere din 15 şi 16 octombrie</div>
<div style="text-align: justify;">
1999 ca, între Statele Membre ale Uniunii Europene, să se înlocuiască procedura formală de extrădare în cazul persoanelor care se sustrag de la executarea unei pedepse privative de libertate, aplicată printr-o hotărâre de condamnare rămasă definitivă, cu o procedură de predare simplificată, respectiv, de a se accelera procedura formală de extrădare, în cazul persoanelor care se sustrag urmăririi penale şi judecăţii.</div>
<div style="text-align: justify;">
Astfel, începând cu data 1 ianuarie 2004, între statele membre ale Uniunii Europene nu se mai aplică dispoziţiile instrumentelor juridice internaţionale, multilaterale şi bilaterale privind extrădare, acestea fiind înlocuite cu dispoziţiile deciziei-cadru privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre.</div>
<div style="text-align: justify;">
La luarea deciziei instituirii unui mandat european de arestare, care să înlocuiască procedura formală de extrădare prevăzută în documentele internaţionale referitoare la extrădare55, s-a avut în vedere, în primul rând, obiectivul propus, ca Uniunea să devină un spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei56, care nu poate fi atins în mod optim în sistemul actual de convenţii de extrădare, care implică o procedură formală şi greoaie.</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit Deciziei-cadru57, mandatul european de arestare constituie prima concretizare, în</div>
<div style="text-align: justify;">
domeniul dreptului penal, a principiului recunoaşterii reciproce pe care Consiliul European l-a</div>
<div style="text-align: justify;">
calificat drept „piatra de temelie„ a cooperării judiciare.</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit art. 1 pct. (1) din Decizia-cadru, mandatul european de arestare este o hotărâre</div>
<div style="text-align: justify;">
judiciară emisă de un Stat Membru în vederea arestării şi predării de către un alt stat membru a persoanei solicitate, pentru efectuarea urmăririi penale sau executării unei sentinţe privative libertate sau a unei dispoziţii de detenţie.</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit legii interne, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale,</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
55 Convenţia europeană de extrădare, încheiată la Paris la 13 decembrie 1957, Convenţia europeană pentru reprimarea terorismului, încheiată la Strasbourg la 27 ianuarie 1997, Convenţia pentru simplificarea procedurii de extrădare între Statele Membre ale Uniunii Europene, adoptată la 10 martie 1995, Convenţia privind extrădarea între Statele Membre ale Uniunii Europene, adoptată la 27 septembrie 1996 etc.</div>
<div style="text-align: justify;">
56 Pct. 5 din Preambulul Deciziei - cadru</div>
<div style="text-align: justify;">
57 Pct. 6 din Preambul</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
63</div>
<div style="text-align: justify;">
judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate (art.</div>
<div style="text-align: justify;">
84).</div>
<div style="text-align: justify;">
Sub un prim aspect, observăm că legislaţia internă este mai completă deoarece prevede că mandatul european de arestare poate fi emis şi în vederea judecăţii58.</div>
<div style="text-align: justify;">
Forma şi elementele pe care trebuie să le conţină mandatatul european de arestare sunt stabilite de dispoziţiile art. 8 din Decizia cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene şi dispoziţiile art. 79 din Legea nr. 302 din 28 iunie 2004 – privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit acestor prevederi legale, mandatul european de arestare trebuie să conţină următoarele informaţii:</div>
<div style="text-align: justify;">
identitatea şi cetăţenia persoanei solicitate;</div>
<div style="text-align: justify;">
denumirea, adresa, numerele de telefon şi fax şi adresa de e-mail ale autorităţii judiciare emitente (aceste elemente sunt necesare pentru a se putea verifica dacă mandatul a fost emis de către o autoritate judiciară competentă şi pentru a se înlesni comunicarea dintre cele două părţi);</div>
<div style="text-align: justify;">
indicarea existenţei unei hotărâri judecătoreşti definitive (data rămânerii definitive a hotărârii este necesară pentru a se verifica dacă nu s-a prescris executarea pedepsei), a unui mandat de executare a pedepsei, a unui mandat de arestare sau a oricărei alte hotărâri judecătoreşti executorii;</div>
<div style="text-align: justify;">
natura şi încadrarea juridică a infracţiunii;</div>
<div style="text-align: justify;">
o descriere a circumstanţelor în care a fost comisă infracţiunea, inclusiv momentul, locul şi gradul de implicarea al persoanei solicitate. Aceste elemente sunt necesare pentru a se putea stabili calificarea juridică a faptei potrivit legislaţiei statului solicitat, pentru a se verifica competenţa, pentru a se verifica termenele de prescripţie sau o eventuală aplicare a unor acte de clemenţă;</div>
<div style="text-align: justify;">
pedeapsa pronunţată, dacă hotărârea de condamnare a rămas definitivă, sau pedeapsa</div>
<div style="text-align: justify;">
prevăzută de legea statului emitent în situaţia în care predarea este solicitată în vederea efectuării urmăririi penale;</div>
<div style="text-align: justify;">
dacă este posibil, alte consecinţe ale infracţiunii.</div>
<div style="text-align: justify;">
Pentru soluţionarea cu operativitate a cauzei, apreciem că odată cu transmiterea mandatului european de arestare, autoritatea judiciară a statului solicitant trebuie să comunice informaţii de natură să confere persoanei solicitate următoarele garanţii:</div>
<div style="text-align: justify;">
în cazul în care mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse aplicate în lipsă sau dacă persoana solicitată nu a fost legal citată cu privire la data şi locul şedinţei de judecată care a condus la hotărârea pronunţată în lipsă, autoritatea judiciară emitentă va da o asigurare considerată ca fiind suficientă care să garanteze persoanei care face obiectul mandatului european de arestare european că va avea posibilitatea să obţină rejudecarea cauzei în statul membru emitent, în prezenţa sa;</div>
<div style="text-align: justify;">
în cazul în care infracţiunea în baza căreia s-a emis mandatul european de arestare este</div>
<div style="text-align: justify;">
sancţionată cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu o măsură de siguranţă privativă de libertate pe viaţă, dispoziţiile legale ale statului membru emitent să prevadă posibilitatea revizuirii</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
58 Art. 77 din Legea nr. 302/2004</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
64</div>
<div style="text-align: justify;">
pedepsei sau a măsurii de siguranţă aplicate ori liberarea condiţionată, după executarea a 20 ani din pedeapsă sau măsura de siguranţă aplicată, ori aplicarea unor măsuri de clemenţă;</div>
<div style="text-align: justify;">
în cazul în care persoana solicitată este cetăţean român şi predarea este solicitată în vederea</div>
<div style="text-align: justify;">
efectuării urmăririi penale sau a judecăţii şi se va pronunţa o pedeapsă privativă de libertate, garanţii cu privire la dreptul persoanei solicitate de a fi transferată în România în vederea executării pedepsei;</div>
<div style="text-align: justify;">
garanţii în privinţa existenţei reciprocităţii în privinţa extrădării propriilor cetăţeni pentru acelaşi gen de infracţiuni. În cazul în care se solicită extrădarea unui cetăţean român.</div>
<div style="text-align: justify;">
În ceea ce priveşte forma, mandatul european de arestare trebuie întocmit conform modelului din anexa la Decizia cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene. Mandatul european de arestare transmis autorităţii competente a unui alt stat membru trebuie tradus în limba oficială sau în limbile oficiale ale statului de executare sau în una sau mai multe limbi oficiale ale Instituţiilor Comunităţilor Europene, conform declaraţiei pe care statul de executare a depus-o la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene.</div>
<div style="text-align: justify;">
Conform declaraţiei pe care România a depus-o la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene şi art. 86 alin. 4 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare transmis spre executare autorităţilor române trebuie tradus în limba română sau în una din limbile engleză sau franceză.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Sarcina de lucru 1</div>
<div style="text-align: justify;">
Arată modul în care se aplică legea penală în spaţiu în cazul infracțiunilor continue, continuate și de obicei.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Lucrare de verificare</div>
<div style="text-align: justify;">
Redactează un eseu structurat pe 60-70 rânduri (12 Times New Roman la 1,5 rânduri), în care să dezvolţi, pe lângă idei şi informaţii din alte surse, următoarele aspecte:</div>
<div style="text-align: justify;">
Delimitarea principiului realităţii de principiul universalităţii; Raportul dintre retroactivitate şi ultraactivitatea legii penale;</div>
<div style="text-align: justify;">
Consecinţele aplicării legii penale mai favorabile asupra faptelor definitiv judecate.</div>
<div style="text-align: justify;">
N.B.: Lucrarea va fi transmisă tutorelui în termen de 7 zile de la data anunţului de executare a ei, iar rezultatul evaluării îţi va fi comunicat prin acesta sau prin platforma e-learning.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
1 Art. 187 NCP Pedeapsă prevăzută de lege:</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
65</div>
<div style="text-align: justify;">
,,Prin pedeapsă prevăzută de lege se înţelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârşită în forma consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei”.</div>
<div style="text-align: justify;">
1 Publicată în M.Of. nr. 349/13.05.2014</div>
<div style="text-align: justify;">
1 Publicată în M.Of. nr. 471/26.06.2014</div>
<div style="text-align: justify;">
1 Publicată în M.Of. nr. 471/26.06.2014</div>
<div style="text-align: justify;">
1 Publicată în M.Of. nr. 473/27.06.2014</div>
<div style="text-align: justify;">
1 Publicată în M.Of. nr. 505/08.07.2014</div>
<div style="text-align: justify;">
1 Publicată în M.Of. nr. 525/15.07.2014</div>
<div style="text-align: justify;">
1 Publicată în M.Of. nr. 546/23.07.2014</div>
<div style="text-align: justify;">
1 Art. 3201 C. proc.pen. 1969 - Judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei:</div>
<div style="text-align: justify;">
(1) Până la începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi solicită ca judecata să se facă în</div>
<div style="text-align: justify;">
baza probelor administrate în faza de urmărire penală.</div>
<div style="text-align: justify;">
(2) Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi nu solicită administrarea de probe, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere pe care le poate administra la acest termen de judecată.</div>
<div style="text-align: justify;">
(3) La termenul de judecată, instanţa întreabă pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza</div>
<div style="text-align: justify;">
probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaşte şi le însuşeşte, procedează la audierea acestuia şi apoi acordă cuvântul procurorului şi celorlalte părţi.</div>
<div style="text-align: justify;">
(4) Instanţa de judecată soluţionează latura penală atunci când, din probele administrate, rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite şi sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse.</div>
<div style="text-align: justify;">
(5) Dacă pentru soluţionarea acţiunii civile se impune administrarea de probe în faţa instanţei, se va</div>
<div style="text-align: justify;">
dispune disjungerea acesteia.</div>
<div style="text-align: justify;">
(6) În caz de soluţionare a cauzei prin aplicarea alin. 1, dispoziţiile art. 334 şi 340-344 se aplică în mod corespunzător.</div>
<div style="text-align: justify;">
(7) Instanţa va pronunţa condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor</div>
<div style="text-align: justify;">
de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii. Dispoziţiile alin. 1-6 nu se aplică în cazul în care acţiunea penală vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă.</div>
<div style="text-align: justify;">
(8) În caz de respingere a cererii, instanţa continuă judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun.</div>
<div style="text-align: justify;">
1 Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României, republicată în M.Of. nr. 252/08.04.2014</div>
<div style="text-align: justify;">
1 Termenul ubicuitate derivă din adverbul latin ubique = pretutindeni.</div>
<div style="text-align: justify;">
1 Convenţia asupra privilegiilor şi imunităților ONU, ratificată de România prin Decretul nr. 201/1956.</div>
<div style="text-align: justify;">
1 Acordul de înfiinţare al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, ratificat de România prin</div>
<div style="text-align: justify;">
Legea nr. 24/1990</div>
<div style="text-align: justify;">
1 Acordul între Guvernul României şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare privind privilegiile şi</div>
<div style="text-align: justify;">
imunitatea, M. Of. nr. 81/1991</div>
<div style="text-align: justify;">
1 Legea nr. 115/1999, publicată în M. Of. nr. 300/28 iunie 1999, a fost republicată în M. Of. nr.</div>
<div style="text-align: justify;">
334/20.05.2002, cu ultimele modificări și completări</div>
<div style="text-align: justify;">
1 C.I.P.C. a fost reorganizată în 1946, iar din 1956 a devenit Organizaţia Internaţională de Poliție</div>
<div style="text-align: justify;">
Criminală (O.I.P.C), cu denumirea cunoscută de Interpol.</div>
<div style="text-align: justify;">
1 Republicată în M.Of. nr. 377/31.05.2011, modificată și completată prin Lege nr. 300/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie</div>
<div style="text-align: justify;">
penală, publicată în M. Of. nr. 772/14.12.2013</div>
<div style="text-align: justify;">
1 De pildă, art. 2 din Convenţia europeană asupra transferării persoanelor condamnate: “Părţile se angajează sa își acorde reciproc, în condițiile prevăzute prin prezenta convenție, cooperarea cea mai larg posibilă în materia transferării persoanelor condamnate.”</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
66</div>
<div style="text-align: justify;">
1 Art. 1 din Convenția europeană de extrădare: “Părțile contractante se angajează să își predea reciproc potrivit regulilor şi sub condiții determinate prin articolele următoare, persoanele care sunt urmărite</div>
<div style="text-align: justify;">
pentru o infracţiune sau căutate în vederea executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranță de către autorităţile judiciare ale părții solicitante”.</div>
<div style="text-align: justify;">
1 Convenţia europeană de extrădare, încheiată la Paris la 13 decembrie 1957, Convenţia europeană pentru reprimarea terorismului, încheiată la Strasbourg la 27 ianuarie 1997, Convenţia pentru simplificarea procedurii de extrădare între Statele Membre ale Uniunii Europene, adoptată la 10 martie 1995, Convenţia</div>
<div style="text-align: justify;">
privind extrădarea între Statele Membre ale Uniunii Europene, adoptată la 27 septembrie 1996 etc.</div>
<div style="text-align: justify;">
1 Pct. 5 din Preambulul Deciziei - cadru</div>
<div style="text-align: justify;">
1 Pct. 6 din Preambul</div>
<div style="text-align: justify;">
1 Art. 77 din Legea nr. 302/2004</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE</div>
<div style="text-align: justify;">
COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT ÎN MATERIE PENALĂ</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Decizie nr. 21/2014</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
din 06/11/2014</div>
<div style="text-align: justify;">
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 829 din 13/11/2014</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
(……..)</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE În numele legii</div>
<div style="text-align: justify;">
D E C I D E:</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. 7.269/320/2011 prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept în sensul dacă "art. 5 alin. 1 din Codul penal trebuie interpretat că legea penală mai favorabilă este aplicabilă, în cazul infracţiunilor săvârşite anterior datei de 1 februarie 2014, care nu au fost încă judecate definitiv şi faţă de care s-a împlinit prescripţia răspunderii penale până la data de 20 mai 2014 în interpretarea dată prin Decizia nr. 2/2014 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, însă faţă de care prescripţia răspunderii penale nu este împlinită, în interpretarea dată aceluiaşi text legal prin decizia nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale".</div>
<div style="text-align: justify;">
Stabileşte că dispoziţiile art. 5 alin. 1 din Codul penal trebuie interpretate, inclusiv în materia prescripţiei răspunderii penale, în sensul că legea penală mai favorabilă este aplicabilă în cazul infracţiunilor săvârşite anterior datei de 1 februarie 2014 care nu au fost încă judecate definitiv, în conformitate cu Decizia nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. 3 din Codul de procedură penală.</div>
<div style="text-align: justify;">
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 octombrie 2014.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
III. INFRACŢIUNEA ÎN NOUL COD PENAL</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
3.1. Noţiunea de infracţiune</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
67</div>
<div style="text-align: justify;">
Infracţiunea ca noţiune juridică. Conceptul de infracţiune</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
În accepţiunea cea mai generală a termenului, infracţiunea este o faptă a omului, un act de conduită exterioară a acestuia, interzis de lege sub o sancţiune specifică, represivă, care este pedeapsa. Această interzicere este tocmai modalitatea specifică de realizare a reglementării juridico-penale a relaţiilor de apărare socială.</div>
<div style="text-align: justify;">
Infracţiunea este o faptă contrară regulilor de conduită, generatoare de conflict social, care atrage aplicarea sancţiunii prevăzute pentru săvârşirea ei. Însuşi termenul „infracţiune" are înţeles de faptă prin care se înfrânge o regulă de conduită cu caracter imperativ.</div>
<div style="text-align: justify;">
La stabilirea faptelor care urmează să fie interzise, legiuitorul observă faptele periculoase</div>
<div style="text-align: justify;">
pentru valorile sociale esenţiale ale societăţii şi le interzice sub sancţiuni specifice pentru a preveni săvârşirea lor în viitor.</div>
<div style="text-align: justify;">
Prin interzicerea acestor fapte se arată membrilor societăţii, într-o formă specifică de exprimare, care anume trebuie să fie conduita lor faţă de anumite valori sociale, ce acţiuni le sunt interzise sau, dimpotrivă, le sunt ordonate, în vederea apărării valorilor sociale respective. Indicarea conduitei socialmente necesară are loc deci nu prin prescrierea directă a acestei conduite, ci în mod indirect, prin descrierea şi interzicerea conduitei contrare celei dorite, aceasta tehnică legislativă fiind considerată ca cea mai explicită şi mai sugestivă forma de reglementare juridică penală a conduitei membrilor societăţii.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Premisele existenței infracţiunii</div>
<div style="text-align: justify;">
Din analiza conceptului infracţiunii rezultă că pentru existenţa acesteia trebuie să preexiste trei date ale realităţii, care constituie tot atâtea premise obligatorii pentru existenţa ei şi anume:</div>
<div style="text-align: justify;">
o normă incriminatoare care interzice, sub sancţiune penală, o anumită acţiune sau omisiune;</div>
<div style="text-align: justify;">
o faptă concretă, de felul acelora avute în vedere de legiuitor la elaborarea normei incrimi- natoare respective;</div>
<div style="text-align: justify;">
trăsăturile caracteristice ale faptei incriminate.</div>
<div style="text-align: justify;">
Prezenţa, acestor premise permite calificarea unei fapte concrete ca infracţiune şi încadrarea ei în textul de lege, care o prevede şi o sancţionează.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Infracţiunea ca fenomen</div>
<div style="text-align: justify;">
Conceptul de infracţiune are drept corespondent în realitatea obiectivă un fenomen complex - fenomenul infracţiunii, care îmbracă aspectele de a fi: material – pentru că este o manifestare de energie fizică, un act de conduită exterioară, susceptibil să producă modificări în lumea obiectivă; uman — pentru că este un act de conduită umană, conştientă, expresie a personalităţii făptuitorului; social - pentru că este vătămătoare sau periculoasă pentru o valoare socială, fiind generatoare, de asemenea, de relaţii sociale de conflict între făptuitor şi persoana vătămată, precum şi între făptuitor şi societate; moral-politic - pentru că exprimă atitudinea moral-politică a făptuitorului faţă de valorile sociale şi faţă de ordinea de drept; juridic - pentru că reprezintă o încălcare a unei norme juridice penale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Ea generează un raport juridic penal de conflict, cu un conţinut specific.</div>
<div style="text-align: justify;">
In afara ştiinţelor de drept penale - incluzând aici ştiinţa dreptului penal, criminalistica, criminologia şi ştiinţa penitenciară - examinarea fenomenului criminal a pus în evidenţă, în decursul timpului, doua concepţii diferite asupra înţelegerii fenomenului criminal: una strict</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
68</div>
<div style="text-align: justify;">
juridică, formală, de inspiraţie beccariană, alta realistă, neformală, de inspiraţie pozitivistă, prima evoluând cu precădere în direcţia ştiinţelor penale normative, cealaltă în direcţia politicilor penale, a criminologiei şi a ştiinţelor executivului penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
Privită ca atare, instituţia infracţiunii constă într-o grupare de norme penale generale, care reglementează aspectele comune tuturor infracţiunilor şi anume condiţiile de existenţă a infracţiunii ca fenomen juridic privit nu în special, adică nu din perspectiva diferitelor infracţiuni (furt, omor, înşelăciune, fals etc.), ci în general, sub aspectul condiţiilor de existenţă şi al trăsăturilor caracteristice comune tuturor infracţiunilor prevăzute în legislaţia penală.</div>
<div style="text-align: justify;">
Dintre cele trei instituţii fundamentale ale dreptului penal: infracţiunea, răspunderea penală şi sancţiunile de drept penal, instituţia infracţiunii este cea mai importantă, ea constituind „piatra de temelie" a oricărui sistem de drept penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit concepţiei formal – juridice, infracţiunea este înţeleasă ca o abstracţiune şi entitate juridică, fizionomia ei fiind configurată în strânsă dependenţă de cadrul normativ penal în vigoare.</div>
<div style="text-align: justify;">
Ca atare, infracţiunea nefiind altceva decât fapta prevăzută şi pedepsită de legea penală, ştiinţa dreptului penal are menirea de a aborda fenomenul criminal numai din unghiul şi limitele incriminării şi sancţionării sale, subordonându-şi preocupările unui legalism sever, singurul de natură a asigura o protecţie juridică eficientă individului contra unor posibile abuzuri ale autorităţilor executive sau judecătoreşti.</div>
<div style="text-align: justify;">
Concepţia realistă se caracterizează printr-o viziune de tip realist, înţelegând fenomenul criminal ca o realitate umană îndreptată contra unei realităţi sociale. În această concepţie, accentul principal cade pe ideea că infracţiunea tulbură sau riscă să tulbure ordinea socială, indiferent dacă actul criminal atentează la valorile publice propriu-zise sau la valorile care constituie, în ansamblu sau în parte, valorile umane integrate în ordinea socială.</div>
<div style="text-align: justify;">
În consecinţă, dacă din punct de vedere juridic, fenomenul criminal reclamă represiunea şi</div>
<div style="text-align: justify;">
reparaţia, din punct de vedere social, acelaşi fenomen reclamă măsuri de natură a împiedica repetarea infracţiunii fie prin eliminarea infractorului, fie printr-un tratament adecvat de resocializare şi reeducare a acestuia sau a celor care exprimă o stare de pericol social. Concepţia realista este interesată în primul rând, de apărarea socială nu împotriva actelor, ci împotriva acelor care prin actele sau potenţialul lor de pericol social se comportă ori se pot comporta ca inamici ai societăţii. În această finalitate, nu mai convine judecarea actului antisocial în abstracţiunea sa juridică şi rezultatul său concret, ci în considerarea realităţii umane a celui ce l-a comis sau care este predispus să-l comită.</div>
<div style="text-align: justify;">
Dacă însă, în cadrul concepţiei formal juridice, considerarea autorului nu interesează decât la soluţionarea problemei responsabilităţii penale - fiind socotiţi responsabili toţi infractorii care au acţionat cu discernământ - în cadrul concepţiei realiste, personalitatea infractorului domină toate analizele, este centrul fenomenului criminal, infractorul fiind înfăţişat nu numai în manifestările sale exterioare şi a tulburării sociale pe care o creează, dar, de asemenea, şi mai ales în chiar cauzele realizării sale, în etiologia exprimării criminale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Din acest punct de vedere, concepţia realistă impune mai întâi investigarea individului criminal</div>
<div style="text-align: justify;">
ca fiinţă concretă, sub aspectul unor posibile tare congenitale, infirmităţi, dificultăţi psihice de integrare a temperamentului, a stării sale mentale, a bolilor şi tulburărilor organice, precum şi a motivelor reale care l-ar fi putut împinge să comită actul criminal etc.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
69</div>
<div style="text-align: justify;">
Definiţia noţiunii de infracţiune</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit art. 15 alin. 1 NCP: ,, Infracţiunea este fapta prevăzută de legea penală, săvârşită cu</div>
<div style="text-align: justify;">
vinovăţie, nejustificată şi imputabilă persoanei care a săvârşit-o”.</div>
<div style="text-align: justify;">
Definiția infracțiunii a fost modificată în noul Cod penal. Astfel, trăsăturile esențiale ale infracțiunii sunt: tipicitatea (prevederea în legea penală), antijuridicitatea [fapta să fie nejustificată (ilicită)] și imputabilitatea (fapta să fie imputabilă). (Udroiu, 2014)</div>
<div style="text-align: justify;">
Legiuitorul român din 1969 definea infracţiunea prin dispoziţia înscrisă în art. 17 alin.1, în sensul că ”este fapta care prezintă pericol social, săvârşită cu vinovăţie şi prevăzută de legea penală”. Noua definiție a infracțiunii abandonează ideea că infracțiunea ar fi fapta care prezintă pericol social, dat fiind că incriminarea faptei de către legiuitor este consecința aprecierii existenței periculozității sociale a acesteia. În doctrină au existat opinii în sensul de a se renunța la pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii, însă alte opinii sunt consecvente ideii de analiză distinctă a pericolului social concret al faptei față de pericolul social abstract. Faptul că pericolul social al faptei nu mai apare menționat în conținutul definiției legale a infracțiunii nu înseamnă că el nu este o caracteristică intrinsecă a acesteia, altfel nu s-ar explica limitele</div>
<div style="text-align: justify;">
diferite ale pedepselor prevăzute de lege pentru diferite infracțiuni. (V. Pașca, apud Voicu,</div>
<div style="text-align: justify;">
2014)</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Cadrul reglementărilor</div>
<div style="text-align: justify;">
Infracţiunea, instituţie fundamentală a dreptului penal, concentrează în jurul său toate reglementările din legea penală. De aici, necesitatea resimţită de legiuitor de a defini de la început trăsăturile esenţiale ale infracţiunii, pentru a asigura o orientare generală şi principală, absolut necesară pentru înţelegerea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor din partea generală şi specială a noului Cod penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
Principalele probleme ale infracţiunii sunt reglementate prin noul Cod penal, în partea</div>
<div style="text-align: justify;">
generală. Codul penal actual a alocat ,,Infracţiunii” întreg Titlul II al Părţii generale (art.15-52), sistematizat pe mai multe capitole:</div>
<div style="text-align: justify;">
Capitolul I - Dispoziţii generale (art. 15 - 17) Capitolul II - Cauzele justificative (art. 18 - 22)</div>
<div style="text-align: justify;">
Capitolul III - Cauzele de neimputabilitate (art. 23 - 31) Capitolul IV - Tentativa (art. 32 - 34)</div>
<div style="text-align: justify;">
Capitolul V - Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni (art. 35 - 45) Capitolul VI - Autorul şi participanţii (art. 46 - 52)</div>
<div style="text-align: justify;">
Aceste reglementări au o importanţă deosebită. Ele stabilesc trăsăturile generale şi comune ale faptelor prevăzute de legea penală, condiţiile în care acestea sunt periculoase şi atrag răspunderea penală a făptuitorilor, oricare ar fi infracţiunea concretă săvârşită.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Sarcina de lucru 1</div>
<div style="text-align: justify;">
Precizează sensurile conceptului de infracţiune.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
70</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
3.2. Trăsăturile esenţiale ale infracţiunii</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Conform prevederilor din art. 15 alin. 1 NCP, o faptă devine infracţiune numai dacă întruneşte anumite trăsături, numai dacă are anumite caracteristici şi anume: tipicitatea (prevederea în legea penală), antijuridicitatea [fapta să fie nejustificată (ilicită)] și imputabilitatea (fapta să fie imputabilă). Aceste trăsături sunt comune tuturor infracţiunilor.</div>
<div style="text-align: justify;">
Adoptarea unei asemenea reglementări a noţiunii generale de infracţiune este importantă, din</div>
<div style="text-align: justify;">
trei motive:</div>
<div style="text-align: justify;">
cu ajutorul acestei noţiuni generale se poate uşor cunoaşte şi caracteriza câmpul faptelor considerate infracţiuni şi în acelaşi timp, se poate delimita şi separa uşor câmpul infracţiunilor de câmpul faptelor considerate contravenţii sau delicte civile;</div>
<div style="text-align: justify;">
toate celelalte dispoziţii privind infracţiunile, în parte, sunt subordonate acestei dispoziţii privind noţiunea generală de infracţiune, întrucât toate infracţiunile speciale trebuie să corespundă criteriilor şi trăsăturilor privind noţiunea generală de infracţiune;</div>
<div style="text-align: justify;">
această definiţie a infracţiunii este o reglementare juridică, în sensul că ea are un caracter normativ şi cuprinde o regulă de drept care este obligatorie atât pentru judecător, cât şi pentru destinatarul legii.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Existenţa unei fapte</div>
<div style="text-align: justify;">
Din definiţia noţiunii de infracţiune rezultă că infracţiunea este în primul rând o faptă a omului, un act de conduită exterioară a acestuia, având o existenţă materială, obiectivă. Cerinţa existenţei unei fapte periculoase are o semnificaţie politico-penală specifică. Numai actele de conduită exterioară ale persoanei pot constitui infracţiuni, nu şi procesele psihice care au loc în forul interior al acesteia. Simplul gând - nuda cogitatio - nu poate constitui infracţiune, nefiind faptă. Cât timp nu s-a trecut la pregătirea sau executarea acţiunii nu poate fi vorba de infracţiune.</div>
<div style="text-align: justify;">
Fapta presupune o manifestare a făptuitorului în sfera relaţiilor sociale, o intervenţie a acestuia</div>
<div style="text-align: justify;">
împotriva valorilor sociale ocrotite de lege, de natură a leza integritatea sau de a le pune în</div>
<div style="text-align: justify;">
pericol.</div>
<div style="text-align: justify;">
Dreptul, în general, ca şi dreptul penal, în special, este menit să reglementeze relaţii sociale, respectiv fapte între oameni. Reglementând relaţiile între oameni, dreptul prescrie drepturi şi obligaţii care nu pot reveni decât oamenilor. În caz de nerespectare a acestor drepturi şi obligaţii, legea prevede aplicarea de sancţiuni, care, de asemenea, nu pot reveni decât oamenilor.</div>
<div style="text-align: justify;">
Fiind o faptă a omului, din sfera infracţiunii sunt excluse fenomenele naturii şi reacţiile animalelor, afară de cazul când omul se serveşte, în săvârşirea faptelor sale, de forţe ale naturii sau de animale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Fapta poate consta într-o acţiune sau într-o inacţiune şi reprezintă exteriorizarea unor procese psihice caracteristice activităţii conştiente a omului ce poate produce anumite urmări reale. Acţiunea reprezintă o formă de manifestare a faptei, o conduită pozitivă din partea făptuitorului prin care acesta îşi mobilizează întreaga energie pentru a face ceva, pentru a</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
71</div>
<div style="text-align: justify;">
produce o modificare în realitatea care îl înconjoară. Inacţiunea constă într-o comportare</div>
<div style="text-align: justify;">
negativă, în neîndeplinirea unei obligaţii impuse de lege.</div>
<div style="text-align: justify;">
Acţiunea/inacţiunea devine cauza unor schimbări în lumea exterioară ca: distrugerea unui bun,</div>
<div style="text-align: justify;">
moartea unui om, tulburarea bunului mers al unei instituţii etc.</div>
<div style="text-align: justify;">
Infracţiunea fiind o faptă (acţiune/inacţiune şi urmarea ei), înseamnă că fapta are o existenţă obiectivă, reală, care este perceptibilă şi constatabilă. Dacă infracţiunea este o faptă reală şi obiectivă, aceasta înseamnă că acolo unde nu este o faptă, acolo unde nu este acţiune/inacţiune şi o urmare, nu este nici infracţiune.</div>
<div style="text-align: justify;">
Infracţiunea fiind o faptă a omului, fiinţă conştientă şi cu voinţă, rezultă că infracţiunea este o faptă efectuată cu o anumită atitudine psihică, anume cu conştiinţă şi voinţă. Infracţiunea, sub acest aspect, este pregătită şi dictată de conştiinţa omului (intenţie) şi este declanşată de voinţa omului.</div>
<div style="text-align: justify;">
Poate fi considerată infracţiune numai acea faptă a omului care este precedată şi însoţită de o anumită conştiinţă şi voinţă, mai exact, de intenţie sau culpă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Simpla manifestare exterioară, simpla mişcare mecanică a omului, mişcare care nu are corespondent în voinţa şi conştiinţa acestuia, nu este propriu-zis o faptă a omului, nu îi aparţine şi, în acest sens, nu poate fi considerată infracţiune.</div>
<div style="text-align: justify;">
În momentul în care planurile ilicite ale unei persoane s-au concretizat în acţiuni sau inacţiuni susceptibile să producă urmări socialmente periculoase, se poate vorbi de existenţa unei fapte periculoase în sensul legii penale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Legea penală reglementează momentul când manifestările exterioare încep să constituie pericol social. În legislaţia noastră penală, regula este că numai actele de executare a infracţiunii sunt pedepsibile. În mod excepţional, se consideră acte de executare şi unele acte de pregătire a infracţiunii (spre exemplu, producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum şi luarea de măsuri în vederea comiterii unor infracţiuni contra securităţii naţionale - art. 412 alin. 2 NCP), însă numai la un număr foarte redus de fapte.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Tipicitatea (prevederea în legea penală)</div>
<div style="text-align: justify;">
Tipicitatea, prevăzută de art. 15 alin. 1 NCP drept prima trăsătură esențială a infracțiunii, rezultă din principiul legalității incriminării și presupune corespondența dintre fapta concretă săvârșită, direct sau indirect, de o persoană și elementele de natură obiectivă și subiectivă stabilite de legiuitor în modelul abstract (tip) prevăzut de norma de incriminare. (Udroiu, 2014) Prin urmare, tipicitatea sau prevederea faptei în legea penală presupune cerința ca fapta săvârșită să corespundă întocmai descrierii pe care legiuitorul o face în norma de incriminare. Unii autori (Fl. Streteanu, M.A.Hotca) afirmă că această corespondență se realizează atât în planul elementelor de factură obiectivă (acțiune, urmare, calitatea subiectului activ sau pasiv etc.), cât și al elementelor de natură subiectivă (forma de vinovăție), alți autori apreciază, fiind enumerată ca o trăsătură esențială, deosebită de vinovăție, că tipicitatea nu poate să se refere decât la concordanța elementelor obiective ale faptei cu cele ale conținutului incriminării (G. Antoniu). (Voicu, 2014)</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Antijuridicitatea [fapta să fie nejustificată (ilicită)]</div>
<div style="text-align: justify;">
Caracterul nejustificat sau antijuridic al faptei exprimă o contradicție între acțiunea realizată de autor și exigențele ordinii juridice. (Fl. Streteanu) Astfel, s-a arătat că este posibil ca o faptă,</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
72</div>
<div style="text-align: justify;">
deși este prevăzută de legea penală, să fie licită, întrucât săvârșirea infracțiunii este permisă de lege. În acest sens, a fost oferit exemplul uciderii unei persoane în legitimă apărare. Corelativ acestei modificări, legiuitorul a prevăzut în Titlul II, Capitolul al II-lea, cauzele justificative. (Udroiu, 2014)</div>
<div style="text-align: justify;">
Caracterul nejustificat (antijuridicitatea) presupune că fapta prevăzută de legea penală nu este permisă de ordinea juridică. Există posibilitatea ca o faptă prevăzută de legea penală, în anumite împrejurări, să fie permisă. Corespunzător deci acestei trăsături, art. 18-22 NCP</div>
<div style="text-align: justify;">
reglementează patru cauze justificative: legitima apărare, starea de necesitate, exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligații, consimțământul persoanei vătămate. (Voicu, 2014)</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Imputabilitatea (fapta să fie imputabilă)</div>
<div style="text-align: justify;">
Pentru a se reține caracterul imputabil al faptei este necesar ca făptuitorul să fi avut reprezentarea consecințelor acțiunilor sau inacțiunilor sale, să fi avut posibilitatea de a acționa în conformitate cu cerințele legale și să fi avut reprezentarea caracterului penal al faptei. Drept consecință a acestei modificări, legiuitorul a prevăzut cauzele de neimputabilitate în cadrul Titlului II, Capitolul al III-lea noul Cod penal – partea generală. (Udroiu, 2014)</div>
<div style="text-align: justify;">
Imputabilitatea presupune vinovăția, de aceea, în forma proiectului noului cod, nu era dublată de prevederea ca trăsătură a infracțiunii și a vinovăției. În Expunerea de motive a noului Cod penal, se arăta că prevederea imputabilității în conținutul definiției infracțiunii ca o caracteristică a acesteia reprezintă o dorință a deplasării ,,abordării vinovăției ca trăsătură generală a infracțiunii, dinspre teoria psihologică înspre teoria normativă”. Corespunzător acestei trăsături, art. 24-31 NCP prevăd 8 cauze de neimputabilitate: constrângerea fizică, constrângerea morală, excesul neimputabil, minoritatea făptuitorului, iresponsabilitatea, intoxicația, eroarea și, respectiv, cazul fortuit.(Voicu, 2014)</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Sarcina de lucru 2</div>
<div style="text-align: justify;">
Prezintă, argumentat, conținutul trăsăturilor esențiale ale infracțiunii.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
3.3. Vinovăţia penală</div>
<div style="text-align: justify;">
Noţiune. Factori caracterizanţi</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit art. 16 NCP: ,, (1) Fapta constituie infracţiune numai dacă a fost săvârşită cu forma de</div>
<div style="text-align: justify;">
vinovăţie cerută de legea penală.</div>
<div style="text-align: justify;">
(2) Vinovăţie există când fapta este comisă cu intenţie, din culpă sau cu intenţie depăşită. (3) Fapta este săvârşită cu intenţie când făptuitorul:</div>
<div style="text-align: justify;">
a) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte;</div>
<div style="text-align: justify;">
b) prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui.</div>
<div style="text-align: justify;">
(4) Fapta este săvârşită din culpă, când făptuitorul:</div>
<div style="text-align: justify;">
a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce;</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
73</div>
<div style="text-align: justify;">
b) nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să îl prevadă.</div>
<div style="text-align: justify;">
(5) Există intenţie depăşită când fapta constând într-o acţiune sau inacţiune intenţionată</div>
<div style="text-align: justify;">
produce un rezultat mai grav, care se datorează culpei făptuitorului.</div>
<div style="text-align: justify;">
(6) Fapta constând într-o acţiune sau inacţiune constituie infracţiune când este săvârşită cu intenţie. Fapta comisă din culpă constituie infracţiune numai când legea o prevede în mod expres”.</div>
<div style="text-align: justify;">
Pentru existenţa infracţiunii nu este suficientă săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, chiar dacă această faptă este imputabilă persoanei care a săvârşit-o, ci este necesar ca fapta să fie săvârşită cu vinovăţie. Aceasta presupune ca fapta să fie rezultatul unei anumite atitudini psihice a subiectului în ceea ce priveşte voinţa de a săvârşi acea faptă şi a urmărilor acesteia. Vinovăţia priveşte aspectul subiectiv al infracţiunii şi cuprinde atitudinea psihică a făptuitorului faţă de fapta săvârşită şi de urmările acesteia. Într-adevăr, infracţiunea, ca orice act de conduită a omului, are nu numai o latură materială - fizică, dar şi o latură internă-psihică, alcătuită din totalitatea fenomenelor şi proceselor psihice care preced şi însoţesc realizarea actului de conduită.</div>
<div style="text-align: justify;">
Vinovăţia prezintă forme şi modalităţi variate, astfel încât elementul moral al infracţiunii relevă</div>
<div style="text-align: justify;">
o înfăţişare şi o problematică complexă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Pentru latura subiectivă a actului de conduită a omului este caracterizantă şi, totodată, determinantă acţiunea a doi factori inerenţi vieţii psihice a persoanei: conştiinţa - factorul intelectiv şi voinţa - factorul volitiv. Prezenţa acestor doi factori şi specificul acţiunilor ce generează realizarea actului de conduită socialmente periculos sunt determinante pentru existenţa vinovăţiei.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Conştiinţa sau factorul intelectiv</div>
<div style="text-align: justify;">
Este facultatea psihică prin care persoana devine conştientă de faptele sale, de rezultatul acestora, de modul în care acestea ar putea fi săvârşite, de mijloacele necesare, de acţiunea sau inacţiunea pe care ar urma să o îndeplinească în acest scop. În conştiinţă apare deci ideea săvârşirii faptei, se cântăresc argumentele în favoarea şi împotriva acţiunii şi se iau, în cele din urmă, decizii de săvârşire sau de abţinere de la săvârşirea faptei antisociale.</div>
<div style="text-align: justify;">
După terminarea procesului decizional, se trece la manifestarea de voinţă, care constă în concentrarea energiei în vederea realizării actului de conduită. Factorul intelectiv şi factorul volitiv se interferează şi se presupun unul pe celălalt.</div>
<div style="text-align: justify;">
Manifestarea de voinţă presupune reprezentarea faptei, a urmărilor şi a procesului cauzal de determinare a acestor urmări.</div>
<div style="text-align: justify;">
Desfăşurarea procesului volitiv poate influenţa, la rândul său, asupra reprezentării faptei şi a consecinţelor acesteia, putând determina chiar o revenire asupra deciziei. Se poate afirma însă că factorul intelectiv are rol hotărâtor în reglarea activităţii omului, inclusiv a activităţii infracţio- nale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Prezenţa factorului intelectiv înseamnă existenţa vinovăţiei, adică a imputaţiei psihice, pe când</div>
<div style="text-align: justify;">
factorul volitiv dovedeşte numai că fapta aparţine făptuitorului (imputaţia de fapt); factorul intelectiv dezvăluie atitudinea conştiinţei făptuitorului faţă de fapta şi urmările ei, arată dacă subiectul este vinovat sau nu.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Voinţa sau factorul volitiv</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
74</div>
<div style="text-align: justify;">
Voinţa este facultatea psihică prin care sunt mobilizate şi orientate conştient energiile fizice ale omului în vederea înfăptuirii actului de conduita exterioară. Voinţa de a săvârşi fapta este determinată numai după reprezentarea în conştiinţa făptuitorului a urmărilor faptei.</div>
<div style="text-align: justify;">
Voinţa de a săvârşi actul de conduită face ca acesta să fie atribuit, să aparţină, să fie imputabil persoanei care l-a săvârşit. Dacă fapta nu este voită de persoana care a săvârşit-o, în sensul că aceasta a acţionat nu în mod liber ci sub imperiul unei forţe străine, sub presiunea unei constrângeri, nu poate exista vinovăţie.</div>
<div style="text-align: justify;">
Pentru existenţa vinovăţiei nu este suficient să existe voinţa de a săvârşi fapta, ci mai este necesar ca această voinţă să fie liber determinată. Acest lucru presupune capacitatea psihofizică a persoanei de a se autodetermina şi de a fi stăpână pe actele sale şi totodată lipsa oricărei constrângeri din afară.</div>
<div style="text-align: justify;">
Voinţa de săvârşire a actului de conduită este o condiţie esenţială pentru existenţa vinovăţiei ca</div>
<div style="text-align: justify;">
trăsătură a infracţiunii. Ea există nu numai atunci când fapta are forma acţiunii, ci şi în cazul inacţiunii. Voinţa de a adopta o conduită omisivă constă în voinţa de a efectua actul de conduită contrar legii, fie ignorând obligaţia legală, fie nefăcând tot ce trebuia pentru cunoaşterea caracterului ilicit al actului săvârşit şi deci pentru respectarea legii.</div>
<div style="text-align: justify;">
Majoritatea oamenilor dispun de capacitatea psihică de a se autodetermina şi de a fi stăpâni pe faptele lor. De aceea, voinţa de a săvârşi actul socialmente periculos este prezumată până la proba contrară.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Definiţia vinovăţiei</div>
<div style="text-align: justify;">
Pornind de la existenţa şi acţiunea celor doi factori subiectivi, vinovăţia este definită ca atitudinea psihică a persoanei care, săvârşind cu voinţă neconstrânsă, o faptă prevăzută de legea penală, nejustificată și imputabilă persoanei care a săvârșit-o, a avut, în momentul executării, reprezentarea faptei şi a urmărilor socialmente periculoase ale acesteia sau, deşi nu a avut reprezentarea faptei şi a urmărilor, a avut posibilitatea reală, subiectivă a acestei reprezentări.</div>
<div style="text-align: justify;">
Caracteristic vinovăţiei este preponderenţa factorului intelectiv asupra factorului volitiv,</div>
<div style="text-align: justify;">
conştiinţa răsfrângându-se, prin intermediul voinţei, asupra faptei şi asupra urmărilor acesteia. Reprezentarea efectivă sau cel puţin existenţa posibilităţii acestei reprezentări a urmărilor faptei este elementul determinant pentru existenţa vinovăţiei şi a formelor acesteia.</div>
<div style="text-align: justify;">
Vinovăţia nu se reduce însă la o simplă reprezentare sau posibilitate a reprezentării faptei şi urmărilor. Ea reflectă atitudinea subiectului faţă de valorile sociale pe care le încalcă, conştiinţa clară sau mai puţin clară a necesităţii respectării acestor valori, ţinuta morală a subiectului infracţiunii. De aceea cunoaşterea voinţei este necesară nu numai pentru stabilirea existenţei infracţiunii, dar şi pentru cunoaşterea personalităţii infractorului şi a necesităţii reeducării lui.</div>
<div style="text-align: justify;">
În noul Cod penal (art. 16), conceptul de vinovăție a fost definit mai cuprinzător, introducându- se în dispoziția de la alin. 1, cu caracter de noutate față de Codul penal anterior, precizarea că fapta constituie infracțiune numai dacă a fost săvârșită cu forma de vinovăție, cerută de legea penală. Această mențiune are ca scop sublinierea importanței elementului subiectiv în structura infracțiunii și, totodată, reliefarea faptului că formele vinovăției țin de structura internă a infracțiunii, iar nu de imputabilitate (M.A.Hotcă, apud Voicu, 2014)</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
75</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Formele vinovăţiei</div>
<div style="text-align: justify;">
Ca trăsătură esenţială a infracţiunii, vinovăţia se prezintă sub două forme tipice: intenţia şi culpa. La aceste două forme se mai adaugă şi o formă mixtă, denumită praeterintenţie sau intenţie depăşită. Din definiţia vinovăţiei rezultă că aceasta este susceptibilă de forme şi modalităţi diferite. Aceste conformaţii specifice ale vinovăţiei sunt determinate de variaţiile factorului intelectiv, în raport cu caracterul şi conţinutul reprezentărilor subiectului, cu întinderea şi intensitatea prevederii de către acesta a urmărilor socialmente periculoase ale faptei sale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Spre deosebire de factorul volitiv, care nu este susceptibil de variaţii deoarece voinţa există sau</div>
<div style="text-align: justify;">
nu există, factorul intelectiv întotdeauna variaţii, deoarece prevederea sau reprezentarea poate cunoaşte grade şi intensităţi diferite. Este posibil ca în momentul săvârşirii faptei subiectul să îşi reprezinte clar rezultatul acesteia, să şi-l reprezinte greşit sau să nu şi-l reprezinte deloc, deşi avea posibilitatea şi îndatorirea să şi-l reprezinte, în condiţiile în care a acţionat.</div>
<div style="text-align: justify;">
În raport cu aceste variaţii, vinovăţia îmbracă forma intenţiei, atunci când persoana a avut reprezentarea corectă a rezultatului faptei sale, forma culpei, atunci când şi-a reprezentat greşit sau nu şi-a reprezentat deloc acest rezultat și forma mixtă a praeterintenției, atunci când fapta intenționată produce un rezultat mai grav, pe care făptuitorul şi l-a reprezentat greşit sau nu şi</div>
<div style="text-align: justify;">
l-a reprezentat deloc și care îi este imputabil pe baza culpei.</div>
<div style="text-align: justify;">
Această concepţie este însuşită de legiuitor care prevede în dispoziţia art. 16 alin. 2 NCP că vinovăţie există când fapta este comisă cu intenţie, din culpă sau cu intenţie depăşită.. La rândul lor, cele două forme ale vinovăţiei sunt susceptibile, fiecare în parte, de modalităţile diferite în raport cu atitudinea făptuitorului faţă de producerea rezultatului socialmente periculos. Aceste modalităţi depind întotdeauna de situaţia de fapt şi de aceea ele nu condiţionează existenţa vinovăţiei.</div>
<div style="text-align: justify;">
Vinovăţia nu se poate prezenta, în săvârşirea unei infracţiuni, decât în una din aceste forme. De</div>
<div style="text-align: justify;">
aceea, printre condiţiile de existenţă a fiecărei infracţiuni se include în mod obligatoriu vinovăţia sub una din formele ei, intenţia, culpa, intenţia depăşită. Sunt infracţiuni ce se săvârşesc cu intenţie depăşită sau praeterintenție, care reprezintă o îmbinare, într-un mod specific, a celorlalte două forme de vinovăţie.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Intenţia</div>
<div style="text-align: justify;">
Intenţia este o formă de vinovăţie şi este definită în art. 16 alin. 3 NCP, potrivit căruia:</div>
<div style="text-align: justify;">
,,Fapta este săvârşită cu intenţie când făptuitorul:</div>
<div style="text-align: justify;">
a) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte;</div>
<div style="text-align: justify;">
b) prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui”. Proba reprezentării rezultatului se face analizându-se modul şi împrejurările în care a acţionat făptuitorul, ţinându-se seama de experienţa sa de viaţă. Dacă făptuitorul nu a avut reprezentarea rezultatului faptei sale datorită unei erori de fapt sau unei întâmplări imprevizibile (caz fortuit), nu există intenţie, ci eventual culpă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Se consideră că în cadrul voinţei criminale trebuie analizate, în primul rând motivele care au</div>
<div style="text-align: justify;">
determinat luarea hotărârii infracţionale, cercetându-se dacă sub aspectul acestora se relevă sau nu poziţia antisocială a făptuitorului, întrucât un fapt nu poate deveni pedepsibil decât dacă a fost voit într-un scop contrar ordinii publice.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
76</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit dispoziţiei înscrisă în art. 16 alin. 3 NCP, legislaţia noastră consacră două modalităţi normative ale intenţiei, prevăzând că fapta este săvârşită cu intenţie nu numai atunci când infractorul prevede rezultatul faptei, urmărind producerea lui, dar şi atunci când, prevăzând rezultatul faptei, nu-l urmăreşte, dar acceptă posibilitatea producerii sale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Astfel, de exemplu, Codul penal elveţian defineşte intenţia în art. 18 pct. 2, care prevede:</div>
<div style="text-align: justify;">
”Comite cu intenţie o crimă sau un delict acela care a acţionat cu conştiinţă şi voinţă”.</div>
<div style="text-align: justify;">
Într-o asemenea reglementare poate fi inclusă şi modalitatea intenţiei indirecte, în care regăsim atât conştiinţa, cât şi voinţa actului infracţional, chiar dacă făptuitorul nu urmăreşte, ci numai acceptă producerea rezultatului.</div>
<div style="text-align: justify;">
Intenţia prezintă două modalităţi, în funcţie de atitudinea făptuitorului faţă de producerea</div>
<div style="text-align: justify;">
rezultatului socialmente periculos : intenţia directă (dol direct) şi intenţia indirectă (dol</div>
<div style="text-align: justify;">
eventual).</div>
<div style="text-align: justify;">
Intenţia directă (dol direct) se caracterizează prin aceea că infractorul prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte (art. 16 alin. 3 lit. a NCP).</div>
<div style="text-align: justify;">
Există această modalitate a intenţiei atunci când făptuitorul îşi reprezintă acţiunea sau inacţiunea sa, modul de înfăptuire, rezultatul socialmente periculos la care conduce fapta şi în aceste condiţii el urmăreşte producerea acelui rezultat. Constatarea că făptuitorul a voit fapta şi că a prevăzut rezultatul periculos al acesteia reprezintă dovada că el a urmărit producerea</div>
<div style="text-align: justify;">
acelui rezultat. Intenţia directă prezintă astfel două componente: prevederea rezultatului şi urmărirea producerii sale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Desigur, prevederea rezultatului nu este posibilă fără o reprezentare anterioară trecerii la acţiune, a întregii conduite antisociale şi a prevederii consecinţelor sale. Ea presupune, de asemenea, o implicare conştientă în procesul deliberării şi alegerii opţiunii criminale în baza unei motivaţii anterioare, pentru luarea unei decizii şi în trecerea conştientă la săvârşirea unei fapte penale, infractorul reprezentându-şi întreaga desfăşurare a acţiunii sau inacţiunii sale şi a urmărilor acesteia, atât sub raport fizic, material, cât şi sub raport social, penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
Reprezentarea şi prevederea dau, prin urmare, fenomenului de intenţie semnificaţia esenţială</div>
<div style="text-align: justify;">
de înţelegere şi asumare morală a faptei penale. Urmărirea rezultatului pune în evidenţă în mod separat, atitudinea subiectivă de angajare activă şi persistentă a infractorului în vederea consecinţelor faptei sale, a urmărilor nocive care decurg din acestea.</div>
<div style="text-align: justify;">
Făptuitorul acţionează cu intenţie nu numai atunci când producerea rezultatului constituie însuşi scopul acţiunii sau inacţiunii sale, ci şi atunci când producerea acestuia este privită de el ca un mijloc necesar ori ca un însoţitor inevitabil al rezultatului urmărit.</div>
<div style="text-align: justify;">
De aceea, când rezultatul faptei este prevăzut ca inevitabil, iar făptuitorul acţionează pentru producerea sa, există intenţie directă, chiar dacă nu toate urmările au fost dorite de el.</div>
<div style="text-align: justify;">
Există infracţiuni care, din punctul de vedere al vinovăţiei, nu pot apărea decât sub forma intenţiei directe. Spre exemplu, infracţiunea de delapidare se comite numai cu intenţie directă, deoarece legea (art.2151 Cod penal) arată că însuşirea, folosirea sau traficarea se fac în interesul funcţionarului gestionar sau administrator ori pentru altul. Aceeaşi situaţie de întâlneşte şi la infracţiunile de furt, tâlhărie, denunţare calomnioasă etc.</div>
<div style="text-align: justify;">
Intenţia indirectă (dol eventual) se caracterizează prin aceea că făptuitorul prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui(art. 16 alin. 3 lit. b NCP). Ca formă a vinovăţiei, intenţia indirectă se întâlneşte la săvârşirea unei fapte ce poate produce</div>
<div style="text-align: justify;">
cel puţin două rezultate. Faţă de un rezultat, poziţia psihică a infractorului este de urmărire a lui</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
77</div>
<div style="text-align: justify;">
prin realizarea faptei (intenţia directă), acest rezultat poate să fie deopotrivă licit ori ilicit. Faţă de al doilea rezultat, poziţia psihică a infractorului este de acceptare a posibilităţii producerii lui (intenţie indirectă).</div>
<div style="text-align: justify;">
Datorită faptului că al doilea rezultat se poate produce, intenţia indirectă se mai numeşte şi eventuală. Faţă de acest rezultat eventual, infractorul are o atitudine indiferentă - de acceptare a producerii lui; dacă însă rezultatul prevăzut de infractor apare ca inevitabil, intenţia cu care se săvârşeşte o astfel de faptă este directă, chiar dacă nu toate rezultatele sunt urmărite prin săvârşirea faptei.</div>
<div style="text-align: justify;">
Prevederea tuturor împrejurărilor de fapt, care fac parte din conţinutul infracţiunii respective, se referă şi la dezvoltarea legăturii cauzale dintre fapta comisă şi rezultatul periculos produs. Pentru existenţa intenţiei este suficient ca prevederea legăturii cauzale să existe numai în trăsături generale, de principiu.</div>
<div style="text-align: justify;">
Exemplu: Pentru a considera că o faptă de omor a fost săvârşită cu intenţie, prevăzându-se şi legătura de cauzalitate, nu este nevoie ca infractorul să prevadă că atunci când a tras un foc de armă în victimă glontele va atinge un organ vital - carotida şi din această cauză va surveni moartea victimei, cum de altfel s-a şi întâmplat, ci este suficientă numai prevederea generală că focul de armă tras în victimă va provoca moartea acesteia.</div>
<div style="text-align: justify;">
Prin existenţa unei astfel de atitudini psihice, intenţia se deosebeşte de simpla dorinţă sau speranţă în ceea ce priveşte survenirea unui rezultat oarecare.</div>
<div style="text-align: justify;">
Între intenţia directă şi intenţia indirectă există şi unele deosebiri. Astfel, pentru ca să existe intenţie directă este nevoie ca făptuitorul să fi urmărit survenirea urmărilor faptei sale, pe care le-a prevăzut. Rezultatul urmărit reprezintă fie unicul scop urmărit de inculpat, fie un mijloc indispensabil pentru atingerea altui scop. Spre deosebire de intenţia directă, la intenţia indirectă este nevoie ca infractorul să nu urmărească survenirea rezultatului faptei sale, însă să accepte, în mod conştient, posibilitatea survenirii lui. Lipsa dorinţei în ceea ce priveşte survenirea urmărilor unor fapte comise se poate manifesta fie prin indiferenţă faţă de acele urmări, fie chiar prin lipsa dorinţei ca ele să apară, acestea producându-se în realitate datorită acţiunii sau inacţiunii făptuitorului.</div>
<div style="text-align: justify;">
În doctrina de drept penal şi în practica judiciară s-au identificat şi alte modalităţi ale intenţiei.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Culpa</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit art. 16 alin. 4 NCP, o faptă este săvârşită din culpă atunci când făptuitorul:</div>
<div style="text-align: justify;">
a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce;</div>
<div style="text-align: justify;">
b) nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să îl prevadă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Culpa, la rândul ei, are două modalităţi, culpa cu prevedere sau uşurinţa şi culpa simplă sau neglijenţa.</div>
<div style="text-align: justify;">
Culpa cu prevedere sau uşurinţa, constă în atitudinea psihică a făptuitorului care prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce (art. 16 alin. 4 lit. a NCP).</div>
<div style="text-align: justify;">
Culpa cu prevedere se caracterizează prin două elemente: existenţa din partea persoanei a prevederii urmărilor activităţii sale infracţionale şi existenţa speranţei, lipsită de temei, de a nu se produce ori de a le preveni prin acţiuni proprii sau cu sprijinul altor persoane.</div>
<div style="text-align: justify;">
Fapte săvârşite din culpă cu prevedere se întâlnesc foarte des în practica judiciară, în domeniul circulaţiei pe drumurile publice. Un exemplu l-ar constitui fapta conducătorului auto</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
78</div>
<div style="text-align: justify;">
care nu reduce viteza la trecerea pe lângă grupuri de persoane, prevăzând posibilitatea unui accident, rezultat pe care nu îl acceptă şi consideră, în mod neîntemeiat, că acesta nu se poate produce, însă rezultatul se produce totuşi. În această situaţie, conducătorul auto a săvârşit fapta din culpă cu prevedere.</div>
<div style="text-align: justify;">
Prevederea de către infractor a urmărilor periculoase ale faptei sale face ca uşurinţa să semene cu intenţia –directă sau indirectă. În cazul culpei cu prevedere (uşurinţa) însă, nu există dorinţa de a se produce aceste urmări şi nici acceptarea eventualităţii survenirii lor, elemente</div>
<div style="text-align: justify;">
ce caracterizează intenţia.</div>
<div style="text-align: justify;">
În cazul uşurinţei, prevederea urmărilor acţiunilor sau inacţiunilor făptuitorului poate constitui doar o prevedere a posibilităţii survenirii lor, deoarece numai în acest caz poate exista şi speranţa, lipsită totuşi de temei, a prevenirii acestor urmări. În cazul prevederii inevitabilităţii survenirii urmărilor, nu mai poate fi vorba de speranţa că nu se vor produce, de speranţa de a le preveni ori evita, situaţie în care s-a apreciat că persoana respectivă acţionează cu intenţie directă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Ceea ce deosebeşte culpa cu prevedere de intenţia indirectă este lipsa la cea dintâi a admiterii conştiente a survenirii urmărilor periculoase prevăzute.</div>
<div style="text-align: justify;">
Când infractorul speră în mod conştient că poate preveni apariţia urmărilor faptei sale, urmări pe care le-a prevăzut, nu poate fi vorba de admiterea conştientă a survenirii acestor urmări. Speranţa de a preveni urmările prevăzute de făptuitor implică existenţa unor împrejurări care, după părerea netemeinică a persoanei, trebuie să înlăture posibilitatea apariţiei lor în realitate.</div>
<div style="text-align: justify;">
Întrucât deosebirea dintre intenţia indirectă şi culpa cu prevedere se prezintă numai sub raportul poziţiei psihice subiective, de acceptare ori de respingere a rezultatului, vor trebui analizate aspectele obiective care pot conduce la stabilirea formei de vinovăţie.</div>
<div style="text-align: justify;">
În doctrina penală s-a arătat că în cazul intenţiei indirecte, infractorul are o atitudine</div>
<div style="text-align: justify;">
indiferentă de acceptare faţă de rezultatul pe care îl prevede, întrucât acesta nu face nimic pentru preîntâmpinarea rezultatului, rămânând pasiv; iar în cazul culpei cu prevedere rezultatul prevăzut nu este acceptat, neacceptarea rezultând din atitudinea făptuitorului care speră să-l preîntâmpine, bazându-se pe elemente obiective ce ţin de împrejurările în care are loc activitatea, proprietăţile instrumentului cu care se acţionează, precum şi pe elemente subiective.</div>
<div style="text-align: justify;">
Toate acestea însă se dovedesc a fi insuficiente, apreciate greşit, deoarece rezultatul periculos se produce. Fapta este comisă din culpă cu previziune deoarece făptuitorul a apreciat greşit, superficial, posibilităţile de preîntâmpinare a rezultatului negativ.</div>
<div style="text-align: justify;">
În cazul când speranţa în neproducerea rezultatului vătămător sau periculos s-ar întemeia pe o întâmplare, pe un eveniment care ar putea să se producă, dar care în realitate nu are loc, nu ne mai găsim în faţa culpei cu prevedere, ci în faţa intenţiei indirecte, fiind vorba de</div>
<div style="text-align: justify;">
o acceptare de către făptuitor a riscului producerii rezultatului.</div>
<div style="text-align: justify;">
Culpa simplă sau neglijenţa constă în poziţia psihică a persoanei care nu prevede</div>
<div style="text-align: justify;">
rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să îl prevadă (art. 16 alin. 4 lit. b NCP).</div>
<div style="text-align: justify;">
În cazul săvârşirii unei infracţiuni din neglijenţă infractorul nesocoteşte în mod conştient regulile de conduită, măsurile de precauţie ce trebuie luate în diferite situaţii, fără a prevedea urmările periculoase ale faptelor sale. De aceea, în cazul neglijenţei, nu se pune problema atitudinii persoanei faţă de urmările faptelor sale - voinţa de a se produce ori acceptarea</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
79</div>
<div style="text-align: justify;">
conştientă a posibilităţii apariţiei lor - urmări pe care nu le-a prevăzut, deşi trebuia şi putea să le prevadă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Cel care a săvârşit o infracţiune de neglijenţă în acest context, nesocoteşte regulile de conduită</div>
<div style="text-align: justify;">
obligatorii în cazul respectiv, astfel încât nu consideră necesar să reflecteze asupra acestor</div>
<div style="text-align: justify;">
reguli şi la urmările pe care le pot produce faptele sale. Această ignorare a regulilor de conduită şi neprevederea unor urmări care trebuiau şi puteau fi prevăzute, constituie temeiul pentru stabilirea răspunderii penale în caz de neglijenţă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Neglijenţa, ca formă a vinovăţiei, poate fi caracterizată pe baza a două elemente: un element negativ, care se referă la lipsa de prevedere a urmărilor periculoase ale faptei comise de subiectul infracţiunii şi un element pozitiv, ce indică existenţa unor condiţii care dau posibilitatea de a considera că infractorul trebuia şi putea sa prevadă consecinţele dăunătoare ale acţiunii sau inacţiunii sale.</div>
<div style="text-align: justify;">
În raport de elementul negativ, neglijenţa se deosebeşte de intenţia directă şi indirectă, precum şi de culpa cu prevedere.</div>
<div style="text-align: justify;">
În raport de elementul pozitiv, neglijenţa se deosebeşte de cazul fortuit, deoarece subiectul trebuia şi putea să prevadă urmările faptelor sale, fapt care nu se cere la cazul fortuit - cauză de neimputabilitate.</div>
<div style="text-align: justify;">
Pentru stabilirea vinovăţiei în forma culpei simple se folosesc două criterii: un criteriu obiectiv prin a cărui utilizare se urmăreşte să se stabilească dacă făptuitorul trebuia să prevadă rezultatul socialmente periculos şi un criteriu subiectiv, prin care se urmăreşte să se verifice dacă făptuitorul, care trebuia să prevadă rezultatul faptei sale, a avut în fapt posibilitatea să prevadă acest rezultat, dacă putea să-l prevadă în momentul săvârşirii faptei.</div>
<div style="text-align: justify;">
Criteriul obiectiv constă în verificarea împrejurărilor în care se săvârşeşte fapta, pentru a observa dacă orice om normal şi atent - din categoria făptuitorului - trebuia să prevadă rezultatul acţiunii sau inacţiunii sale. Dacă se stabileşte că rezultatul nu era previzibil, aşadar făptuitorul nu trebuia să îl prevadă, fapta nu este considerată a fi săvârşită cu vinovăţie (din culpă simplă), ci caz fortuit. Dacă însă, se stabileşte că rezultatul era previzibil, aşadar făptuitorul trebuia să îl prevadă, se verifică situaţia dacă acesta putea să îl prevadă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Criteriul subiectiv constă în verificarea existenţei posibilităţii reale, subiective a făptuitorului, în momentul şi în condiţiile săvârşirii faptei, de a prevedea rezultatul. Posibilitatea concretă de prevedere a făptuitorului este apreciată în funcţie de personalitatea acestuia, experienţa de viaţă, pregătirea profesională, dezvoltare intelectuală şi alte elemente necesare pentru stabilirea corectă a situaţiei.</div>
<div style="text-align: justify;">
Dacă în urma observării acestui criteriu subiectiv, se stabileşte că făptuitorul putea să prevadă rezultatul, atunci vinovăţia sub forma culpei simple există. Dacă rezultatul observării – după criteriul subiectiv - este negativ, în sensul că făptuitorul nu a putut prevedea rezultatul – vinovăţia sub forma culpei nu poate fi reţinută, datorită imposibilităţii subiective a făptuitorului de a-l prevedea.</div>
<div style="text-align: justify;">
Cât priveşte prevederea în legea penală a formei de vinovăţie, din interpretarea dispoziţiilor art.</div>
<div style="text-align: justify;">
16 alin. 6 NCP rezultă că elementul subiectiv al infracţiunilor îl constituie intenţia.</div>
<div style="text-align: justify;">
Regula generală este că, pentru ca faptele prevăzute de legea penală să constituie infracţiuni, din punctul de vedere al vinovăţiei, trebuie ca ele să fie săvârşite cu intenţie directă sau intenţie indirectă. În temeiul acestei reguli, chiar dacă în conţinutul infracţiunii nu se prevede elementul subiectiv, acesta trebuie să îmbrace forma intenţiei.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
80</div>
<div style="text-align: justify;">
Art. 16 alin. 6 NCP prevede că: Fapta constând într-o acţiune sau inacţiune constituie infracţiune când este săvârşită cu intenţie. Fapta comisă din culpă constituie infracţiune numai când legea o prevede în mod expres.</div>
<div style="text-align: justify;">
De aici rezultă concluzia că va putea apărea culpa ca formă a vinovăţiei numai dacă este prevăzută expres de lege, altfel fapta respectivă nu va constitui infracţiune decât dacă este săvârşită cu intenţie.</div>
<div style="text-align: justify;">
Praeterintenţia</div>
<div style="text-align: justify;">
Praeterintenţia sau intenţia depăşită este o formă specială a vinovăţiei, ce rezultă din unirea intenţiei cu culpa.</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit art. 16 alin. 5 NCP, Există intenţie depăşită când fapta constând într-o acţiune sau</div>
<div style="text-align: justify;">
inacţiune intenţionată produce un rezultat mai grav, care se datorează culpei făptuitorului. Ea se caracterizează prin aceea că subiectul infracţiunii prevede şi doreşte ori acceptă producerea unor urmări periculoase, însă cele produse în realitate sunt mult mai grave, iar acesta le-a prevăzut, dar a socotit fără temei că nu se vor produce sau nu le-a prevăzut, dar putea şi trebuia să le prevadă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Ceea ce caracterizează praeterintenţia este împrejurarea că, urmărind producerea unui anumit rezultat, făptuitorul săvârşeşte o faptă ce constituie elementul material al unei infracţiuni, dar produce un rezultat mai grav sau în plus, ce caracterizează o infracţiune mai gravă sau o varianta agravantă a aceleiaşi infracţiuni.</div>
<div style="text-align: justify;">
Legislaţia noastră penală prevede astfel de situaţii, incriminând ca infracţiuni de sine stătătoare</div>
<div style="text-align: justify;">
- cum ar fi vătămarea corporală prevăzută de art. 194 NCP, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prevăzută de art. 195 NCP - fapte cu urmări praeterintenţionate sau ca variante agravate ale unor infracţiuni în al căror conţinut complex au fost prevăzute astfel de situaţii, cum ar fi violul care a avut ca urmare moartea victimei prevăzută de art. 218 alin. 4 NCP, tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei, prevăzute de art. 236 NCP etc.</div>
<div style="text-align: justify;">
În toate aceste cazuri, acţiunea iniţială este săvârşită cu intenţie, iar rezultatul mai amplu ori în</div>
<div style="text-align: justify;">
plus, care depăşeşte intenţia făptuitorului şi care conduce la o infracţiune mai gravă este săvârşit din culpă.</div>
<div style="text-align: justify;">
În cazul praeterintenţiei, făptuitorul acţionează cu intenţie directă pentru producerea</div>
<div style="text-align: justify;">
unui anumit rezultat, iar rezultatul mai grav se produce din culpă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Existenţa acestei forme de vinovăţie – culpa - în producerea rezultatului mai grav distinge praeterintenţia de intenţia indirectă deoarece, în cazul în care făptuitorul a prevăzut rezultatul mai grav ca fiind posibil şi totuşi a acţionat, infracţiunea mai gravă realizată nu poate fi săvârşită decât cu intenţie indirectă.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Vinovăţia – element constitutiv al infracţiunii</div>
<div style="text-align: justify;">
Vinovăţia penală se poate manifesta în modalităţi diferite, oricare din acestea fiind suficientă</div>
<div style="text-align: justify;">
prin ea însăşi pentru a pune în evidenţă elementul moral al infracţiunii.</div>
<div style="text-align: justify;">
La alcătuirea conţinuturilor constitutive ale infracţiunilor reglementate fie în partea specială a noului Cod penal, fie în norme penale din legi extrapenale, legiuitorul penal nu a putut face abstracţie de particularităţile exprimării subiective tipice ale fiecărei fapte penale, incluzând în conţinutul constitutiv al acesteia numai acea modalitate sau acele modalităţi subiective care îi sunt proprii. Pe cale de consecinţă, în sistemul oricărei legislaţii penale unele infracţiuni sunt</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
81</div>
<div style="text-align: justify;">
prevăzute a fi comise cu intenţie, altele din culpă; o grupă mare de infracţiuni pot fi săvârşite cu ambele forme de vinovăţie, iar o parte mai restrânsă cu intenţie depăşită.</div>
<div style="text-align: justify;">
Ţinând seama de specificul conduitei antisociale sancţionate, în unele cazuri, legiuitorul a inclus</div>
<div style="text-align: justify;">
printre condiţiile laturii subiective a conţinutului infracţiunii şi unele cerinţe speciale privitoare</div>
<div style="text-align: justify;">
la mobilul şi scopul faptei, situaţie în care şi acestea devin elemente ale conţinutului infracţiunii. Cu alte cuvinte, vinovăţia sau elementul moral – ca latură subiectivă a conţinutului infracţiunii nu se referă la vinovăţia penală în general, ci la totalitatea condiţiilor de ordin subiectiv prevăzute de lege pentru existenţa conţinuturilor unor infracţiuni concrete. Vinovăţia poate exista în oricare din modalităţile ei; ca latură subiectivă a conţinutului unei infracţiuni determinate, ea nu poate exista decât în modalitatea anume prevăzută de lege.</div>
<div style="text-align: justify;">
Fiind o cerinţă esenţială a incriminării, vinovăţia, ca modalitate concretă de existenţă a unei</div>
<div style="text-align: justify;">
infracţiuni, putea fi prevăzută prin două procedee:</div>
<div style="text-align: justify;">
fie prin precizarea formei de vinovăţie în cazul reglementării conţinutului fiecărei infracţiuni; fie prin instituirea unor reguli generale de natură a asigura atât alocarea, cât şi identificarea formelor de vinovăţie pentru toate faptele incriminate.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Săvârşirea infracţiunii comisive prin omisiune</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit art. 17 NCP, Infracţiunea comisivă care presupune producerea unui rezultat se</div>
<div style="text-align: justify;">
consideră săvârşită şi prin omisiune, când:</div>
<div style="text-align: justify;">
a) există o obligaţie legală sau contractuală de a acţiona;</div>
<div style="text-align: justify;">
b) autorul omisiunii, printr-o acţiune sau inacţiune anterioară, a creat pentru valoarea socială protejată o stare de pericol care a înlesnit producerea rezultatului.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Sarcina de lucru 3</div>
<div style="text-align: justify;">
Precizează aspectele de diferențiere între intenția indirectă și culpa cu</div>
<div style="text-align: justify;">
prevedere.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Teste de autoevaluare</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
1. Constituie infracţiune fapta care îndeplineşte următoarele condiţii necesare şi suficiente:</div>
<div style="text-align: justify;">
este săvârşită cu vinovăţie; este prevăzută de lege; prezintă pericol social sau natural;</div>
<div style="text-align: justify;">
este prevăzută de legea penală, săvârşită cu vinovăţie, nejustificată şi imputabilă persoanei care a săvârşit-o;</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
82</div>
<div style="text-align: justify;">
prezintă pericol social; este săvârşită cu vinovăţie; este prevăzută într-o ordonanţă simplă emisă</div>
<div style="text-align: justify;">
de Guvern;</div>
<div style="text-align: justify;">
prezintă pericol social; este săvârşită cu vinovăţie; este prevăzută într-o ordonanţă simplă emisă de Guvern; este comisă de o persoană care are reprezentarea acţiunilor sau inacţiunilor sale şi săvârşeşte cu voinţă aceste acţiuni sau inacţiuni.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
2. Singurul temei al răspunderii penale îl reprezintă: săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală; săvârşirea unei infracţiuni;</div>
<div style="text-align: justify;">
existenţa unei hotărâri judecătoreşti de condamnare.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
3. Există culpă simplă (neglijenţă) atunci când:</div>
<div style="text-align: justify;">
infractorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va</div>
<div style="text-align: justify;">
produce;</div>
<div style="text-align: justify;">
infractorul nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia sau putea să-l prevadă;</div>
<div style="text-align: justify;">
infractorul nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să-l prevadă.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
4. Există intenţie directă atunci când:</div>
<div style="text-align: justify;">
infractorul prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii</div>
<div style="text-align: justify;">
lui;</div>
<div style="text-align: justify;">
infractorul prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte; infractorul prevede rezultatul faptei sale, urmăreşte producerea lui, însă acest rezultat, din cauze independente de voinţa infractorului, nu se produce.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
5. Intenţia depăşită (praeterintenţia) este o formă de vinovăţie ce se realizează:</div>
<div style="text-align: justify;">
prin săvârşirea unei fapte cu intenţie directă şi producerea unui rezultat mai grav decât cel urmărit, rezultat care este însă prevăzut şi acceptat de făptuitor la momentul săvârşirii faptei; prin săvârşirea unei fapte cu intenţie directă şi producerea unui rezultat mai grav decât cel acceptat de făptuitor prin săvârşirea faptei, rezultat care însă nu este imputabil făptuitorului dincolo de limita ce ar rezulta din acceptarea sa;</div>
<div style="text-align: justify;">
prin săvârşirea unei fapte cu intenţie indirectă şi producerea unui rezultat mai grav decât cel acceptat de făptuitor prin săvârşirea faptei, rezultat ce se impută acestuia sub forma culpei.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
IV. CONŢINUTUL INFRACŢIUNII. FORMELE INFRACŢIUNII INTENŢIONATE DUPĂ FAZELE DE DESFĂŞURARE</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
4.1. Aspecte generale privind noţiunea de conţinut al infracţiunii</div>
<div style="text-align: justify;">
Noţiuni introductive</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
În doctrina penală infracţiunea este cercetată şi sub raportul conţinutului, al elementelor sale</div>
<div style="text-align: justify;">
care o particularizează în raport cu alte fapte.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
83</div>
<div style="text-align: justify;">
Conţinutul infracţiunii nu se confundă cu trăsăturile esenţiale ale acesteia, care îşi găsesc reflectarea în orice conţinut punând în evidenţă caracterul penal al faptei comise. Acesta este prevăzut de norma incriminatoare şi poate fi definită ca o totalitate de condiţii prevăzute de lege pentru caracterizarea unei fapte ca infracţiune.</div>
<div style="text-align: justify;">
Conţinutul infracţiunii poate îmbrăca două aspecte:</div>
<div style="text-align: justify;">
conţinutul legal, cel descris prin norma de incriminare şi cuprinde condiţiile obiective şi subiective în care o faptă devine infracţiune;</div>
<div style="text-align: justify;">
conţinutul concret, este cel al unei fapte determinate, săvârşită în realitatea obiectivă de către o persoană şi care se înscrie prin elementele sale în tiparul abstract prevăzut în norma de incriminare.</div>
<div style="text-align: justify;">
În doctrina penală se face deosebire între conţinutul juridic şi conţinutul constitutiv al</div>
<div style="text-align: justify;">
infracţiunii care ar cuprinde condiţiile solicitate de lege, cu privire la actul de conduită interzis, pe care le realizează infractorul prin săvârşirea faptei ori care devin relevante prin comiterea faptei.</div>
<div style="text-align: justify;">
Deoarece conţinutul constitutiv al infracţiunii este dat întotdeauna în norma de incriminare, nu poate lipsi din conţinutul juridic al infracţiunii. Conţinutul juridic al infracţiunii se identifică cu conţinutul constitutiv atunci când în norma de incriminare nu sunt trecute decât condiţiile cu privire la actul de conduită interzis. Aceasta poate cuprinde pe lângă conţinutul constitutiv şi condiţii privitoare la celelalte elemente.</div>
<div style="text-align: justify;">
Conţinutul generic este cercetat pentru o mai bună cunoaştere a infracţiunii şi el cuprinde un ansamblu de condiţii obiective şi subiective, comune conţinutului infracţiunilor. Cunoaşterea conţinutului generic al infracţiunii necesită cunoaşterea structurii acestuia, a elementelor componente şi a raporturilor dintre ele.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Structura conţinutului infracţiunii</div>
<div style="text-align: justify;">
În conţinutul infracţiunii sunt prevăzute condiţii cu privire la anumite elemente ce privesc fapta, făptuitorul, valoarea socială căreia i se aduce atingere, împrejurările de timp şi de loc în care se săvârşeşte fapta.</div>
<div style="text-align: justify;">
S-a susţinut că în conţinutul infracţiunii nu poate intra cel ce săvârşeşte fapta - subiectul infracţiuni; după cum nici valoarea socială căreia i se aduce atingere - obiectul infracţiunii. Obiectul şi subiectul sunt elemente extrinseci conţinutului infracţiunii, sunt factori, condiţii preexistente săvârşirii oricărei infracţiuni.</div>
<div style="text-align: justify;">
Condiţiile prevăzute în conţinutul diferitelor infracţiuni, se pot clasifica după mai multe criterii: Un criteriu ar fi acela al elementelor la care se referă şi deosebim: condiţii privitoare la faptă; cu privire la făptuitor; cu privire la obiectul infracţiunii; cu privire la locul şi timpul săvârşirii infracţiunii.</div>
<div style="text-align: justify;">
După acest criteriu putem face unele distincţii între condiţiile cu privire la actul de conduită şi care desemnează conţinutul constitutiv al infracţiunii şi condiţiile cu privire la celelalte</div>
<div style="text-align: justify;">
elemente exterioare actului de conduită cu privire la obiectul, la subiectul infracţiunii, la locul şi</div>
<div style="text-align: justify;">
timpul săvârşirii infracţiunii.</div>
<div style="text-align: justify;">
După situarea în timp a condiţiilor cerute de lege, faţă de săvârşirea faptei se disting condiţii:</div>
<div style="text-align: justify;">
preexistente; concomitente şi subsecvente.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
84</div>
<div style="text-align: justify;">
După cum arată şi denumirea, condiţiile preexistente se situează în timp, anterior actelor de executare a faptei şi pot face referire atât la obiectul infracţiunii, la subiecţii, ori la starea pe care trebuie sa se grefeze fapta.</div>
<div style="text-align: justify;">
Condiţiile concomitente sunt cele în care se săvârşeşte fapta şi pot privi locul şi timpul comiterii</div>
<div style="text-align: justify;">
actului de conduită.</div>
<div style="text-align: justify;">
Condiţiile subsecvente sunt situate în timp după comiterea actului incriminat şi pot privi producerea unei anumite urmări.</div>
<div style="text-align: justify;">
În funcţie de rolul şi importanţa lor în caracterizarea faptei ca infracţiune, condiţiile pot fi:</div>
<div style="text-align: justify;">
esenţiale sau constitutive şi accidentale sau circumstanţiale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Condiţiile esenţiale sau constitutive realizează conţinutul infracţiunii, iar neîndeplinirea lor conduce la nerealizarea infracţiunii - deci fapta nu poate fi considerată infracţiune.</div>
<div style="text-align: justify;">
Condiţiile accidentale sau circumstanţiale intră în conţinutul calificat ori atenuat al infracţiunii. Nerealizarea acestor condiţii nu conduce decât la nerealizarea conţinutului agravat ori atenuat al infracţiunii, după caz, realizându-se însă conţinutul infracţiunii tipice sau de bază.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Factorii infracţiunii. Obiectul infracţiunii</div>
<div style="text-align: justify;">
A. Noţiune. Doctrina penală este unanimă în a considera obiectul infracţiunii ca fiind valoarea sociala şi relaţiile sociale create în jurul acestei valori, care este periclitată ori vătămată prin fapta infracţională.</div>
<div style="text-align: justify;">
Prin infracţiune se vatămă ori se periclitează o valoare socială ocrotită printr-o normă de drept penal. Ocrotirea acestei valori sociale prin normele dreptului penal, conferă obiectului infracţiunii caracterul de obiect juridic.</div>
<div style="text-align: justify;">
B. Aspecte ale obiectului infracţiunii. În literatura juridică de specialitate obiectul infracţiunii este prezentat sub mai multe aspecte, după gradul mai întins ori mai restrâns de relaţii sociale născute în legătură cu valoarea socială ocrotită şi care este periclitată ori vătămată prin infracţiune distingem astfel:</div>
<div style="text-align: justify;">
Obiectul juridic general care este format din totalitatea relaţiilor sociale ocrotite prin normele</div>
<div style="text-align: justify;">
dreptului penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
S-a reproşat acestei categorii de obiect că este prea generală şi nu foloseşte nici teoriei şi nici practicianului. Nu orice infracţiune este îndreptată împotriva societăţii, ci doar împotriva unei relaţii sociale sau cel mult împotriva unui fascicol, grup de relaţii sociale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Obiectul juridic generic (de grup) este format din fascicolul, grupul, mănunchiul de valori sociale de aceeaşi natură ocrotite prin normele penale. Aceasta este comun pentru un grup de infracţiuni.</div>
<div style="text-align: justify;">
Categoria aceasta de obiect al infracţiunii este acceptată de majoritatea autorilor în doctrina penală şi stă la baza sistematizării infracţiunilor în partea specială a Codului penal. După grupul de relaţii sociale ocrotite şi cărora li se aduce atingere prin infracţiune, în partea specială a C.P., infracţiunile se împart pe titluri, capitole, secţiuni şi distingem: infracţiuni contra statului; infracţiuni contra persoanei; infracţiuni contra patrimoniului; infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei.</div>
<div style="text-align: justify;">
Obiectul juridic specific este valoarea socială concretă căreia i se aduce atingere prin</div>
<div style="text-align: justify;">
infracţiune.</div>
<div style="text-align: justify;">
Obiectul direct nemijlocit (material). Obiectul material nu este prezent la toate infracţiunile, ci doar la acelea la care valoarea socială este exprimată într-o unitate materială.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
85</div>
<div style="text-align: justify;">
Infracţiunile care au obiect material sunt infracţiuni de rezultat, iar cele care nu au astfel de</div>
<div style="text-align: justify;">
obiect material sunt infracţiuni de pericol, de punere în primejdie.</div>
<div style="text-align: justify;">
Lipsa obiectului, de unde credea infractorul că se afla în momentul săvârşirii faptei, conduce la calificarea faptei ca tentativă improprie.</div>
<div style="text-align: justify;">
Fără să admitem, deci, că infracţiunea se îndreaptă împotriva obiectului ca ceva material, considerăm utilă examinarea aspectului material al obiectului infracţiunii atât pentru stabilirea existenţei infracţiunii, cât şi pentru corecta calificare juridică a faptei comise. Mai mult, necesitatea cunoaşterii aspectului material al obiectului infracţiunii, este cerută de legiuitor, care prin unele dispoziţii se referă la obiectul infracţiunii în sensul material.</div>
<div style="text-align: justify;">
Obiectul juridic complex. Este specific infracţiunilor complexe şi este format dintr-un obiect</div>
<div style="text-align: justify;">
juridic principal (relaţie socială principală căreia i se aduce atingere) şi dintr-un obiect juridic adiacent, secundar (relaţia socială secundară căreia i se aduce atingere prin fapta infracţională). C. Importanţa cunoaşterii obiectului infracţiunii.</div>
<div style="text-align: justify;">
Obiectul infracţiunii este un factor preexistent, necesar oricărei infracţiuni. Inexistenţa acestuia conduce la inexistenţa infracţiunii.</div>
<div style="text-align: justify;">
În conţinutul legal, la multe infracţiuni, lipsesc referirile cu privire la obiectul infracţiunii, acestea deducându-se indirect din descrierea faptei. La infracţiunile în conţinutul cărora întâlnim referiri la obiect, acestea trebuiesc îndeplinite, pentru ca fapta să fie socotită infracţiune.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Subiecţii infracţiunii</div>
<div style="text-align: justify;">
Prin noţiunea de subiecţi ai infracţiunii, se desemnează în doctrina penală, persoanele implicate în săvârşirea unei infracţiuni, fie prin însăşi săvârşirea infracţiunii, fie prin suportarea consecinţelor acesteia. Sunt aşadar, subiecţi ai infracţiunii atât persoana fizica/persoana</div>
<div style="text-align: justify;">
juridică ce nu şi-au respectat obligaţia din cadrul raportului juridic penal de conformare şi au</div>
<div style="text-align: justify;">
săvârşit fapta interzisă, cât şi persoana fizică sau persoana juridică beneficiare a ocrotirii juridice penale şi care prin săvârşirea infracţiunii au suportat consecinţele acesteia.</div>
<div style="text-align: justify;">
Noţiunea de subiecţi ai infracţiunii nu se confundă cu noţiunea de subiecţi de drept penal ce desemnează persoanele implicate în raporturi de drept penal, fie ca destinatari ai obligaţiei de conformare în cadrul raporturilor juridice penale de cooperare, fie ca beneficiari ai ocrotirii juridice penale. Subiecţii de drept penal prin implicarea lor în săvârşirea unei infracţiuni devin subiecţi ai infracţiunii, cu alte cuvinte, toţi subiecţii infracţiunii sunt şi subiecţi de drept penal, dar nu şi reciproc.</div>
<div style="text-align: justify;">
În funcţie de modul în care sunt implicate în săvârşirea infracţiunii, se face distincţie între subiecţi activi sau propriu-zişi ai infracţiunii, care sunt persoanele fizice/juridice ce au săvârşit infracţiunea, şi subiecţi pasivi sau persoanele vătămate care suferă răul produs prin săvârşirea infracţiunii.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
A. Subiectul activ al infracţiunii</div>
<div style="text-align: justify;">
Noţiune: Subiectul activ al infracţiunii - persoana fizică/juridică ce a săvârşit fapta directă şi nemijlocit (în calitate de autor) ori a participat la săvârşirea infracţiunii (în calitate de instigator sau complice).</div>
<div style="text-align: justify;">
Persoana care a săvârşit o infracţiune este infractor. În legislaţie cât şi în doctrina penală se foloseşte atât noţiunea de infractor, cât şi de făptuitor pentru a desemna persoana care a</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
86</div>
<div style="text-align: justify;">
săvârşit o faptă prevăzută de legea penală. Însă, între cele două noţiuni nu putem pune semnul egalităţii, cea de făptuitor fiind mai întinsă, desemnează persoana care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, care nu este sinonimă cu noţiunea de infracţiune.</div>
<div style="text-align: justify;">
După cum am arătat, infracţiunea reprezintă fapta prevăzută de legea penală, săvârşită cu vinovăţie şi care prezintă pericol social. Lipsa vinovăţiei sau a pericolului social face ca fapta săvârşită prevăzută de legea penală să nu fie infracţiune, iar persoana care a săvârşit-o să nu fie infractor, ci doar făptuitor.</div>
<div style="text-align: justify;">
Persoana juridică poate fi subiect activ al infracţiunii, prevăzându-se sancţiuni specifice ca: amenda; dizolvarea persoanei juridice; suspendarea pedepsei juridice: închiderea localului. Pentru a fi subiect activ al infracţiunii persoana fizică trebuie să îndeplinească anumite condiţii generale şi speciale.</div>
<div style="text-align: justify;">
1. Condiţiile generale se desprind din economia dispoziţiilor art. 15 NCP; art. 28 NCP; art. 27</div>
<div style="text-align: justify;">
NCP; art. 113 NCP şi privesc:</div>
<div style="text-align: justify;">
vârsta;</div>
<div style="text-align: justify;">
responsabilitatea;</div>
<div style="text-align: justify;">
libertatea de voinţă şi acţiune. a). Vârsta cerută de lege.</div>
<div style="text-align: justify;">
Având în vedere particularităţile bio-psihice ale minorului, legiuitorul penal român a stabilit ca vârsta de la care o persoana poate să răspundă penal, să devină subiect al infracţiunii este de</div>
<div style="text-align: justify;">
14 ani împliniţi.</div>
<div style="text-align: justify;">
Până la vârsta de 14 ani se prezumă absolut că minorul nu are discernământ, adică nu are dezvoltarea psiho-fizică necesară pentru a-şi da seama de rezonanţa socială a faptelor sale, să poată fi stăpân pe ele. Minoritatea făptuitorului (sub 14 ani) constituie cauza de neimputabilitate (art. 27 NCP). Având în vedere că nici după împlinirea vârstei de 14 ani dezvoltarea bio-psihică a persoanei, nu este suficientă întotdeauna, în legislaţia penală s-a prevăzut că minorul între 14 şi 16 ani va răspunde penal numai dacă se dovedeşte că în săvârşirea faptei concrete a avut discernământ.</div>
<div style="text-align: justify;">
Întrucât prin discernământ se înţelege capacitatea persoanei de a-şi manifesta conştient voinţa</div>
<div style="text-align: justify;">
în raport cu o anumită faptă concretă nu este suficientă constatarea că minorul în vârstă de la</div>
<div style="text-align: justify;">
14 la 16 ani are capacitate generală, ci că în raport cu fapta săvârşită a avut discernământ. Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani este prezumat că are capacitate penală. Şi aceasta prezumţie este relativă, putând fi combătută prin proba contrarie.</div>
<div style="text-align: justify;">
b). Responsabilitatea este cea de-a doua condiţie generală pentru subiectul activ al infracţiunii. Noţiunea nu este definită în codul penal, ea se poate deduce din interpretarea dispoziţiilor art.</div>
<div style="text-align: justify;">
28 NCP, care definesc iresponsabilitatea, cauză de neimputabilitate.</div>
<div style="text-align: justify;">
Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită de persoana care, în momentul comiterii acesteia, nu putea să-şi dea seama de acţiunile sau inacţiunile sale ori nu putea să le controleze, fie din cauza unei boli psihice, fie din alte cauze (art. 28 NCP).</div>
<div style="text-align: justify;">
Responsabilitatea este definită în doctrina penală ca fiind aptitudinea persoanei de a-şi da</div>
<div style="text-align: justify;">
seama de faptele sale (acţiuni sau inacţiuni) de rezonantă (semnificaţia) socială a acestora precum şi de a-şi putea determina şi dirija conştient voinţa în raport cu aceste fapte.</div>
<div style="text-align: justify;">
Aşa cum putem observa, responsabilitatea se poate aprecia prin prisma a doi factori: unul intelectiv ce presupune capacitatea persoanei de a înţelege semnificaţia acţiunilor sau inacţiunilor ei, a urmărilor acestora şi altul volitiv ce presupune capacitatea persoanei de a fi</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
87</div>
<div style="text-align: justify;">
stăpână pe acţiunile sau inacţiunile sale, pe care le dirijează în mod conştient. Lipsa unuia dintre aceşti factori, celui intelectiv duce la iresponsabilitate, caz în care lipseşte vinovăţia; iar când persoana este constrânsă lipseşte factorul volitiv. Responsabilitatea se prezumă, ea este stare normală a oricărei persoane ce a împlinit vârsta de 16 ani.</div>
<div style="text-align: justify;">
c). Libertatea de voinţă şi acţiune. Este condiţia generală a subiectului activ al infracţiunii, ce presupune că acesta a decis în mod liber asupra săvârşirii faptei şi a avut libertatea de hotărâre şi libertatea de acţiune potrivit propriei sale voinţe.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Condiţii speciale privind subiectul activ al infracţiunii</div>
<div style="text-align: justify;">
În doctrina penală, pe lângă condiţiile generale privind subiectul activ sunt prevăzute şi alte condiţii speciale pentru anumite infracţiuni. Aceste condiţii speciale se referă la anumite calităţi: cetăţean, pentru infracţiunile de trădare; străin, pentru infracţiunea de spionaj; funcţionar. pentru infracţiunile de abuz în serviciu, neglijenţa în serviciu; militar, pentru unele infracţiuni contra capacităţii de apărare a patriei. Subiectul activ pentru care este necesară îndeplinirea unei condiţii speciale se numeşte subiect activ calificat sau circumstanţial.</div>
<div style="text-align: justify;">
B. Subiectul pasiv al infracţiunii</div>
<div style="text-align: justify;">
În doctrina penală, subiectul pasiv este definit ca fiind persoana fizică sau persoana juridică titulară a valorii sociale ocrotite şi care este vătămată ori periclitată prin infracţiune. Subiectul pasiv al infracţiunii trebuie să îndeplinească şi el anumite condiţii generale şi speciale.</div>
<div style="text-align: justify;">
a). Condiţii generale</div>
<div style="text-align: justify;">
Pentru a fi subiect al infracţiunii persoana fizică sau persoana juridică trebuie sa fie titulară a valorii sociale ocrotite penal. De cele mai multe ori subiectul pasiv al infracţiunii este şi persoana păgubită prin infracţiune.</div>
<div style="text-align: justify;">
b). Condiţii speciale</div>
<div style="text-align: justify;">
Sunt prevăzute în conţinutul unor infracţiuni. Astfel, este necesar de exemplu, pentru infracţiunea de ultraj (art. 257 NCP) ca subiectul pasiv să fie un funcţionar ce îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat; pentru infracţiunea de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârşită de către mamă (art. 200 NCP) subiectul pasiv al infracţiunii trebuie să fie noul născut al mamei.</div>
<div style="text-align: justify;">
Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii</div>
<div style="text-align: justify;">
Sunt elemente preexistente infracţiunii, fără de care nu poate fi concepută săvârşirea unei infracţiuni. În legea penală au fost înscrise dispoziţii cu privire la incidenţa acesteia în raport cu locul de săvârşire a infracţiunii (art. 8-14 NCP) în raport cu timpul (art. 3-7 NCP) Locul şi timpul pot apărea în conţinutul unei infracţiuni influenţând existenţa acesteia, ori realizând un conţinut calificat al infracţiunii.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Conţinutul constitutiv al infracţiunii. Noţiune</div>
<div style="text-align: justify;">
Conţinutul constitutiv al infracţiunii, desemnează totalitatea condiţiilor prevăzute în norma de incriminare cu privire la actul de conduită interzis (prohibit) pe care (condiţii) le îndeplineşte făptuitorul ori devin relevante prin săvârşirea acţiunii sau inacţiunii de către acesta.</div>
<div style="text-align: justify;">
Deoarece conţinutul constitutiv nu poate lipsi din conţinutul juridic al oricărei infracţiuni, cercetarea acestuia are importanţă deosebită în doctrina penală.</div>
<div style="text-align: justify;">
Componenta esenţială a conţinutului constitutiv, acţiunea făptuitorului interzisă prin norma penală, este cercetată în doctrina penală sub aspecte: obiectiv şi subiectiv.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
88</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Aspectul obiectiv sau latura obiectivă şi aspectul subiectiv sau latura subiectivă, consacrate în ştiinţa dreptului penal sunt aspecte sau laturi ale aceeaşi manifestări (acţiuni sau inacţiuni) voluntar conştiente a făptuitorului în sfera relaţiilor sociale.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Latura obiectivă. Noţiune</div>
<div style="text-align: justify;">
Latura obiectivă a conţinutului constitutiv al infracţiunii desemnează totalitatea condiţiilor cerute de norma de incriminare privitoare la actul de conduită pentru existenţa infracţiunii. Cercetarea ei se face prin examinarea elementelor sale componente, recunoscute în doctrina penală ca fiind:</div>
<div style="text-align: justify;">
Elementul material;</div>
<div style="text-align: justify;">
Urmarea imediată;</div>
<div style="text-align: justify;">
Legătura de cazualitate între elementul material şi urmarea imediată;</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Elementul material</div>
<div style="text-align: justify;">
Elementul material - desemnează actul de conduită interzis prin norma de incriminare..</div>
<div style="text-align: justify;">
In norma de incriminare, elementul material este desemnat printr-un cuvânt sau printr-o</div>
<div style="text-align: justify;">
expresie ce arată acţiunea sau inacţiunea interzisă, este aşa numitul "verbum regens".</div>
<div style="text-align: justify;">
Acţiunea sub care se poate prezenta elementul material desemnează o atitudine a făptuitorului prin care face ceva, ce legea penală ordonă să nu se facă. Ea se poate realiza prin: acte materiale ca: lovire, luare, distrugere, ucidere; cuvinte, proferate de cuvinte la insultă, la propagandă pentru război (art. 405 NCP); sau prin scris la inducerea în eroare a organelor judiciare; falsificare; contrafacere; alterare a înscrisului.</div>
<div style="text-align: justify;">
Inacţiunea desemnează atitudinea făptuitorului care nu face ceva, ceea ce legea penală ordona</div>
<div style="text-align: justify;">
să facă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Această noţiune nu constituie element material al infracţiunii dacă nu există o obligaţie convenţionala sau legală de a nu rămâne în pasivitate, pentru a împiedica o altă energie să producă rezultatul periculos.</div>
<div style="text-align: justify;">
Prin inacţiune se comit infracţiuni ca: nedenunţarea unor infracţiuni contra securităţii naţionale (art. 410 NCP); nedenunţarea (art. 266 NCP); Omisiunea sesizării (art. 267 NCP); lăsarea fără ajutor a unei persoane aflate în dificultate (art. 203 NCP).</div>
<div style="text-align: justify;">
În conţinutul infracţiunii elementul material poate să apară în două variante:</div>
<div style="text-align: justify;">
varianta unică - când constă fie intr-o acţiune, fie într-o inacţiune;</div>
<div style="text-align: justify;">
variante alternative - când constă din mai multe acţiuni sau inacţiuni.</div>
<div style="text-align: justify;">
Între elementul material în varianta unică şi variante alternative există o distincţie importantă, utilă la încadrarea corectă a faptei săvârşită, căci pentru infracţiunile cu element material alternativ, realizarea lui într-una ori mai multe variante nu este de natură să schimbe unicitatea infracţiunii.</div>
<div style="text-align: justify;">
În cazul variantelor alternative elementul material poate fi reprezentat nu numai prin acţiuni,</div>
<div style="text-align: justify;">
ori inacţiuni, ci şi printr-o acţiune şi o inacţiune.</div>
<div style="text-align: justify;">
Totodată elementul material poate fi constituit din mai multe acţiuni reunite.</div>
<div style="text-align: justify;">
Cerinţele esenţiale - privesc elementul material şi realizarea acestora trebuie observată odată cu săvârşirea lui, pentru a putea caracteriza fapta ca infracţiune.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
89</div>
<div style="text-align: justify;">
Aceste cerinţe esenţiale pot face referire la:</div>
<div style="text-align: justify;">
Locul săvârşirii faptei: în public; pe drumul public;</div>
<div style="text-align: justify;">
Timpul săvârşirii faptei: de exemplu, părăsirea câmpului de luptă în timpul luptei (art. 422 NCP), uciderea copilului nou născut imediat după naştere, dar nu mai târziu de 24 de ore (art. 200</div>
<div style="text-align: justify;">
NCP).</div>
<div style="text-align: justify;">
Modul şi mijloacele de săvârşire a infracţiunii: de exemplu falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea în orice mod (art. 320 NCP).</div>
<div style="text-align: justify;">
Urmarea imediată</div>
<div style="text-align: justify;">
Prin săvârşirea acţiunii sau inacţiunii împotriva obiectului infracţiunii se produce o vătămare, o periclitare a acestuia. Vătămarea adusă valorii sociale ocrotite prin fapta interzisă reprezintă tocmai urmarea socialmente periculoasă - element al laturii obiective a conţinutului constitutiv al infracţiunii.</div>
<div style="text-align: justify;">
Urmarea socialmente periculoasă trebuie să fie imediată adică să fie rezultatul nemijlocit al acţiunii sau inacţiunii şi nu un rezultat mijlocit îndepărtat. Urmarea imediată este un element necesar al conţinutului constitutiv al infracţiunii pe când celelalte urmări mai îndepărtate, (subsecvente) pot fi elemente de circumstanţiere în conţinutul agravat al infracţiunii.</div>
<div style="text-align: justify;">
Când în conţinutul infracţiunii nu sunt referiri cu privire la rezultat, astfel de infracţiuni se numesc infracţiuni "de pericol", "de atitudine", "infracţiuni formale". Împărţirea faptelor socialmente periculoase în infracţiuni de rezultat şi infracţiuni de pericol este controversată în doctrina penală. La infracţiunile ce au în conţinutul lor prevăzută o urmare, sau mai multe urmări este necesară stabilirea legăturii de cauzalitate între elementul material (acţiunea sau inacţiunea) şi urmarea produsă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Legătura de cauzalitate</div>
<div style="text-align: justify;">
Legătura de cauzalitate - liantul între elementul material (cauza) şi urmarea imediată (efectul)</div>
<div style="text-align: justify;">
cerut de lege pentru existenţa infracţiunii.</div>
<div style="text-align: justify;">
Astfel putem spune că existenţa infracţiunii este condiţionată de legătura de cauzalitate dintre actul de conduită interzis şi urmarea imediată socialmente periculoasă prevăzută de lege. Legătura de cauzalitate între elementul material şi urmarea imediată deşi nu este prevăzută în conţinutul juridic al infracţiunii caracterizează totuşi orice infracţiune. Cercetarea legăturii de cauzalitate este necesară în cazul "infracţiunilor materiale", adică la acele infracţiuni în care urmarea imediată se materializează printr-un rezultat, printr-o schimbare în realitatea obiectivă. În cazul "infracţiunilor formale" stabilirea legăturii de cauzalitate nu este necesară ea rezultând din săvârşirea faptei.</div>
<div style="text-align: justify;">
În practica judiciară se întâlnesc mai multe cauze în care urmarea periculoasă se datorează acţiunii sau inacţiunii mai multor persoane la care se interpun şi anumite împrejurări care au influenţat rezultatul produs.</div>
<div style="text-align: justify;">
Stabilirea legăturii de cauzalitate este dificilă şi deoarece priveşte fenomene ce au avut loc în</div>
<div style="text-align: justify;">
trecut, iar caracteristicile lor sunt deduse pornind de la rezultatul produs.</div>
<div style="text-align: justify;">
Nu trebuie să neglijăm nici dificultăţile de ordin teoretic, generate de aplicarea tezelor filozofice cu privire la raportul de cauzalitate la specificul infracţiunii.</div>
<div style="text-align: justify;">
1. Teorii privitoare la legătura de cauzalitate</div>
<div style="text-align: justify;">
În literatura de specialitate sunt cunoscute mai multe teorii ce privesc legătura de cauzalitate;</div>
<div style="text-align: justify;">
teorii ce pot fi grupate în două curente: teza monistă şi teza pluralistă.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
90</div>
<div style="text-align: justify;">
A. Teza monistă consideră că urmarea imediată are o singură cauză şi de aceea în situaţia unei pluralităţi de contribuţii umane, acestea trebuie considerate ca simple condiţii. fără semnificaţie penală.</div>
<div style="text-align: justify;">
În cazul tezei moniste, părerile autorilor sunt diferite, formulându-se mai multe teorii cu privire la criteriile de stabilitate a contribuţiei umane ce trebuie să fie considerată cauză a rezultatului. Astfel, autorii literaturii de specialitate au emis teoriile următoare:</div>
<div style="text-align: justify;">
Teoria cauzei eficiente propune să fie considerată drept cauză a rezultatului aceea care a declanşat procesul genetic (de generare) şi a creat pentru celelalte condiţii aptitudinea de a produce urmarea imediată.</div>
<div style="text-align: justify;">
Teoria cauzei proxime consideră drept cauză contribuţia umană ce se situează în timp imediat</div>
<div style="text-align: justify;">
anterior rezultatului.</div>
<div style="text-align: justify;">
Teoria cauzei preponderente consideră cauză a unui anumit rezultat energia care a contribuit</div>
<div style="text-align: justify;">
cel mai mult la producerea acestuia.</div>
<div style="text-align: justify;">
Teoria cauzei adecvate sau tipice consideră drept cauză a unui rezultat pe aceea care este proprie sau aptă, natura ei, să producă acel rezultat. În cadrul acestei teorii se susţine că fiecare rezultat îşi are o cauză tipică, proprie, firească, adecvată.</div>
<div style="text-align: justify;">
Totuşi se reproşează acestei teorii, ca de altfel şi celorlalte teorii, că restrânge antecedenţa cauzală la o singură contribuţie umană. S-a mai arătat că este neştiinţifică această teorie prin propunerea de a stabili legătura de cauzalitate în raport cu caracterul tipic al acesteia fără observarea legăturii reale dintre faptă şi rezultatul produs. Teoria cauzei adecvate nu oferă soluţii în acele situaţii în care rezultatul este produs prin acţiuni ne tipice.</div>
<div style="text-align: justify;">
B. Teza pluralistă are în vedere ca producerea rezultatului se datorează unui concurs de cauze. Şi în cazul tezei pluraliste ca şi cel moniste au fost formulate mai multe teorii dintre care:</div>
<div style="text-align: justify;">
Teoria echivalenţei condiţiilor, denumită şi teoria condiţiei sine qua non. Este teoria cu cea mai</div>
<div style="text-align: justify;">
largă răspândire şi a fost formulată încă din anul 1860 de penalistul Von Buri.</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit acestei teorii i s-a reproşat că situează pe acelaşi plan toate condiţiile fără a diferenţia contribuţia acestora la producerea rezultatului, nu diferenţiază cauzele de condiţii şi nu deosebeşte diferitele condiţii în ceea ce priveşte rolul acestora în producerea rezultatului. Teoria condiţiei necesare propune a fi considerată drept a rezultatului orice condiţie necesară pentru producerea lui ţinându-se seama de contribuţia concretă adusă de fiecare condiţie.</div>
<div style="text-align: justify;">
În acelaşi mod ca şi teoria echivalenţei condiţiilor, teoria condiţiei necesare recomandă pentru stabilirea legăturii de cauzalitate izolarea temporară şi artificială a cauzelor mecanice, biologice, chimice, pentru a reţine actele omeneşti care au contribuit la producerea rezultatului.</div>
<div style="text-align: justify;">
Şi acestei teorii i s-a reproşat faptul că nu aduce nimic nou în problema legăturii de cauzalitate deoarece post factum toate condiţiile apar ca necesare după ce rezultatul s-a produs. Totodată, această teorie a mai fost criticată şi pentru faptul că şterge deosebirile dintre cauze şi condiţii, putând fi cauza orice condiţie necesară pentru producerea rezultatului.</div>
<div style="text-align: justify;">
Teoriile nu sunt la adăpost de critici şi fiecare în parte nu rezolvă problema legăturii de</div>
<div style="text-align: justify;">
cauzalitate în întregime.</div>
<div style="text-align: justify;">
Totuşi, doctrina penală apreciază faptul că teoria echivalenţei condiţiilor oferă cele mai mari posibilităţi pentru soluţionarea legăturii de cauzalitate, stabilind corect sfera contribuţiilor cu legătura de cauzalitate, dar nepermiţând stabilirea deosebirilor dintre diferitele contribuţii aduse, la producerea aceluiaşi rezultat periculos, deşi legea obligă să se ţină seama de contribuţia participanţilor la săvârşirea infracţiunii.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
91</div>
<div style="text-align: justify;">
2. Orientări practice pentru stabilirea legăturii de cauzalitate</div>
<div style="text-align: justify;">
Pornind de la teoria echivalenţei condiţiilor mai adăugăm precizările de mai sus pentru a stabili legătura de cauzalitate în infracţiune, ce se poate realiza cu observarea următoarelor reguli: Identificarea în antecedenţa cauzală a tuturor contribuţiilor umane care ar putea avea legătură cauzală cu aceasta, reţinând şi eventualele împrejurări cu legătura de cauzalitate. Verificarea legăturii cauzale a contribuţiilor urmează să fie realizată cu ajutorul criteriului "sine qua non", izolându-se ipotetic fiecare contribuţie, pentru ca să putem vedea dacă fără aceasta, rezultatul s-ar fi produs în acelaşi grad de gravitate.</div>
<div style="text-align: justify;">
Dacă şi fără acea contribuţie rezultatul s-ar fi produs în acelaşi mod şi în aceleaşi proporţii, trebuie să eliminăm acea contribuţie din antecedenţa cauzală.</div>
<div style="text-align: justify;">
În ipoteza pluralităţii de contribuţii va trebui să se constate legătura dintre ele, lanţul lor neîntrerupt având în vedere şi faptul că acea întrerupere nu poate avea loc decât dacă intervine un nou lanţ cauzal. Când celelalte contribuţii ulterioare nu aparţin unui alt lanţ cauzal, legătura de cauzalitate nu este întreruptă.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Stabilirea aspectului psihic a legăturii de cauzalitate.</div>
<div style="text-align: justify;">
Verificarea aspectului psihic al legăturii de cauzalitate se face în funcţie de vinovăţia cerută de lege pentru existenţa infracţiunii, deci diferenţiat, după cum fapta incriminată este săvârşita cu intenţie, din culpă ori cu praeterintenţie.</div>
<div style="text-align: justify;">
Stabilirea legăturii de cauzalitate pe plan psihic între fapta şi urmarea socialmente periculoasă nu presupune şi existenţa vinovăţiei ca element subiectiv al infracţiunii, vinovăţia putând lipsi (ca la cauzele ce înlătură caracterul penal al faptei).</div>
<div style="text-align: justify;">
Delimitarea şi determinarea exactă a contribuţiilor esenţiale şi a contribuţiilor înlesnitoare din antecedenţa cauzală.</div>
<div style="text-align: justify;">
Aceste operaţiuni le putem realiza cu ajutorul criteriului "sine qua non" supunând verificării</div>
<div style="text-align: justify;">
toate contribuţiile cu legătură de cauzalitate, pe baza criteriului "sine qua non", raportat însă la rezultat în general, în configuraţia tipică şi nu aşa cum s-a produs în realitate. Vor fi reţinute ca fiind contribuţii esenţiale sau cauzal necesare în lipsa cărora rezultatul nu s-ar fi produs.</div>
<div style="text-align: justify;">
Restul contribuţiilor care nu au avut nici un astfel de rol, vor fi considerate înlesnitoare sau operativ necesare, putând atrage şi ele răspunderea penală, cunoscând faptul că aceste contribuţii sunt specifice instigatorilor şi complicilor.</div>
<div style="text-align: justify;">
Latura subiectivă. Noţiune. Structură</div>
<div style="text-align: justify;">
Ca element al conţinutului constitutiv al infracţiunii, latura subiectivă cuprinde totalitatea condiţiilor cerute de lege cu privire la atitudinea conştiinţei şi voinţei infractorului faţă de fapta şi urmările ei periculoase, pentru caracterizarea faptei ca infracţiune.</div>
<div style="text-align: justify;">
În doctrina penală, cercetarea laturii subiective a infracţiunii se face prin prisma elementelor sale componente. Un element important, esenţial al laturii subiective a interacţiunii îl constituie elementul subiectiv (vinovăţia).</div>
<div style="text-align: justify;">
Alături de elementul subiectiv, uneori se mai adaugă şi una sau mai multe condiţii - cerinţe</div>
<div style="text-align: justify;">
esenţiale (mobiluri, scopuri).</div>
<div style="text-align: justify;">
Elementul subiectiv</div>
<div style="text-align: justify;">
Elementul subiectiv - reprezintă atitudinea psihică a făptuitorului. faţă de fapta şi urmările sale, atitudine exprimata în vinovăţia cerută de lege pentru existenţa acelei infracţiuni.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
92</div>
<div style="text-align: justify;">
Studiile oamenilor de ştiinţa au demonstrat că se face distincţie intre: 1. vinovăţia ca element subiectiv esenţial al infracţiunii (art. 15 NCP) şi 2. vinovăţia ca element al conţinutului unei infracţiuni.</div>
<div style="text-align: justify;">
Vinovăţia, ca element subiectiv esenţial al infracţiunii (art. 15 NCP), este exprimată în formele şi modalităţile prevăzute de art. 16 NCP, şi există ori de câte ori se constată îndeplinirea uneia dintre acele modalităţi.</div>
<div style="text-align: justify;">
Vinovăţia, ca element al conţinutului infracţiunii va exista numai atunci când elementul material al infracţiunii a fost săvârşit cu forma de vinovăţie cerută de lege. Fapta constituie infracţiune numai dacă a fost săvârşită cu forma de vinovăţie cerută de legea penală (art. 16 alin. 1 NCP).</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Distincţia este necesară pentru că existenţa vinovăţiei ca element subiectiv esenţial al infracţiunii (art. 15 NCP), nu presupune întotdeauna şi existenţa vinovăţiei ca element al conţinutului infracţiunii. Din aceasta putem spune că poate exista vinovăţie ca element subiectiv esenţial al infracţiunii, fără să existe vinovăţie ca element subiectiv al infracţiunii, aşa cum este posibil să existe vinovăţie ca element al conţinutului infracţiunii (fapta este săvârşită cu vinovăţia cerută de lege) fără a exista ca element subiectiv esenţial al infracţiunii (cazul faptelor comise în stare de legitimă apărare, stare de necesitate, constrângere fizică şi constrângere morală etc.).</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Formele vinovăţiei</div>
<div style="text-align: justify;">
Vinovăţia, ca element subiectiv poate fi prevăzută sub forma intenţiei, culpei sau praeterintenţiei (intenţiei depăşite).</div>
<div style="text-align: justify;">
Ca element al conţinutului infracţiunii vinovăţia trebuie prevăzută în conţinutul juridic al fiecărei infracţiuni. Deci, în norma de încriminare a faptei, este necesară şi prevederea vinovăţiei cu care fapta săvârşită devine infracţiune.</div>
<div style="text-align: justify;">
Legiuitorul penal român a stabilit şi în partea generală a Codului penal, reguli cu caracter de principiu după care se poate determina forma de vinovăţie necesară pentru existenţa unei anumite infracţiuni, deoarece sistemul prevederii în conţinutul normei de incriminare a formei de vinovăţie cu care trebuie săvârşită fapta pentru a fi considerată infracţiune, este greu de realizat, şi poate impieta asupra clarităţii textelor.</div>
<div style="text-align: justify;">
Regulile după care se determină forma de vinovăţie necesară pentru existenţa unei anumite infracţiuni sunt prevăzute la art. 16 alin. 6 NCP.</div>
<div style="text-align: justify;">
Fapta constând într-o acţiune sau inacţiune constituie infracţiune când este săvârşită cu intenţie. Fapta comisă din culpă constituie infracţiune numai când legea o prevede în mod expres.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Cerinţe esenţiale. Mobilul</div>
<div style="text-align: justify;">
Pe lângă elementul subiectiv (vinovăţia), în conţinutul unor infracţiuni sunt prevăzute şi anumite cerinţe esenţiale care întregesc elementul subiectiv şi pot privi mobilul sau scopul cu care se săvârşesc faptele.</div>
<div style="text-align: justify;">
Mobilul sau cauza interna a actului de conduită desemnează acel sentiment (dorinţă, tendinţă, pasiune) ce a condus la naşterea în mintea făptuitorului a ideii unei anumite fapte.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
93</div>
<div style="text-align: justify;">
Mobilul săvârşirii infracţiunii constituie un element necesar pentru cunoaşterea actului de conduită şi a periculozităţii infractorului cu consecinţe pe planul adoptării sancţiunilor penale faţă de acesta, chiar dacă pentru existenţa infracţiunii nu se cere un anumit mobil.</div>
<div style="text-align: justify;">
Sunt şi cazuri, dar cu titlu de excepţie, în care pentru întregirea laturii subiective, pe lângă intenţie ca element subiectiv să se prevadă în conţinutul infracţiunii şi un anumit motiv sau mobil.</div>
<div style="text-align: justify;">
Mobilul faptei poate apărea ca element circumstanţial în conţinutul calificat al unei infracţiuni, exemplu: omorul devine calificat când este săvârşit din interes material (art. 189 lit. b NCP). Mobilul săvârşirii faptei poate constitui circumstanţa agravantă generală, dacă săvârşirea infracţiunii a avut loc pentru motive legate de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA ori pentru alte împrejurări de acelaşi fel, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte (art.</div>
<div style="text-align: justify;">
77 lit. h NCP) şi conduc la agravarea facultativă a sancţiunilor penale faţă de cei care au săvârşit</div>
<div style="text-align: justify;">
fapta din aceste motive.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Cerinţe esenţiale. Scopul</div>
<div style="text-align: justify;">
Scopul sau ţelul urmărit prin săvârşirea faptei întregeşte elementul subiectiv al infracţiunii şi</div>
<div style="text-align: justify;">
presupune reprezentarea clară a rezultatului faptei, de către făptuitor.</div>
<div style="text-align: justify;">
Scopul apare în conţinutul juridic al infracţiunii, dar destul de rar şi desemnând o finalitate ce se situează în afara infracţiunii. Va fi îndeplinită această cerinţă esenţială când făptuitorul a</div>
<div style="text-align: justify;">
urmărit realizarea scopului prevăzut de lege, indiferent dacă acest scop a fost atins sau nu prin săvârşirea faptei, elementul subiectiv luând forma intenţiei calificate prin scop.</div>
<div style="text-align: justify;">
Sunt şi cazuri în care scopul ca cerinţa esenţială este ataşat elementului obiectiv al infracţiunii şi</div>
<div style="text-align: justify;">
trebuie privit ca atare; este cazul infracţiunilor în care "scopul" este folosit cu înţelesul de</div>
<div style="text-align: justify;">
destinaţie.</div>
<div style="text-align: justify;">
Scopul poate apare şi ca element circumstanţial în conţinutul calificat al unor infracţiuni. Cunoaşterea scopului urmărit de infractor este importanţa în individualizarea sancţiunilor de drept penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Sarcina de lucru 1</div>
<div style="text-align: justify;">
Prezintă în 10-15 rânduri observaţiile tale cu privire la structura conţinutului infracţiunii</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
4.2. Fazele de desfăşurare a infracţiunii intenţionate</div>
<div style="text-align: justify;">
Consideraţii introductive</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
94</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Săvârşirea infracţiunii implică din partea acestuia o activitate ce se desfăşoară în timp şi spaţiu. Această activitate poate consta din una sau mai multe acţiuni, fiecare acţiune putând consta, la rândul său, din unul sau mai multe acte. Săvârşirea infracţiunii poate parcurge deci mai multe momente sau faze în drumul ei spre producerea rezultatului socialmente periculos.</div>
<div style="text-align: justify;">
Fazele de desfăşurare a infracţiunii intenţionate sunt acele etape pe care le poate parcurge activitatea infracţională din momentul conceperii sale până în momentul producerii urmărilor socialmente periculoase.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Perioadele infracţiunii intenţionate</div>
<div style="text-align: justify;">
Studiul activităţii infracţionale atestă existenţa, în desfăşurarea acesteia, a două perioade pe care le parcurge şi anume o perioadă internă sau psihică, de concepţie şi decizie şi o perioadă externă sau de execuţie a deciziei de a săvârşi infracţiunea.</div>
<div style="text-align: justify;">
a) Perioada internă sau psihică este ţărmuită de două momente: al încolţirii ideii de a săvârşi o infracţiune – ca moment iniţial şi luarea hotărârii de a săvârşi infracţiunea - ca moment final. Între cele două momente se situează deliberarea, adică compararea, în vederea luării deciziei, a alternativelor săvârşirii sau desăvârşirii infracţiunii, a avantajelor sau dezavantajelor atrase de fiecare alternativă.</div>
<div style="text-align: justify;">
În perioada internă se disting trei momente :</div>
<div style="text-align: justify;">
al conceperii ideii de a săvârşi o infracţiune - motivaţia acestei idei interesează pe criminolog şi deopotrivă pe judecător, acesta din urmă având de individualizat pedeapsa pentru infracţiunea săvârşită;</div>
<div style="text-align: justify;">
următorul moment este cel al deliberării în care persoana cântăreşte motivele pro şi contra ideii de a săvârşi o infracţiune;</div>
<div style="text-align: justify;">
al treilea moment este cel al deciziei, al hotărârii de a săvârşi o infracţiune, moment ce</div>
<div style="text-align: justify;">
finalizează perioada internă, subiectivă, psihică, perioadă care este întâlnită numai la infracţiunile intenţionate.</div>
<div style="text-align: justify;">
Perioada internă precede întotdeauna perioada externă, fiindcă întotdeauna apare mai întâi ideea de a săvârşi fapta şi se ia hotărârea de a fi săvârşită şi apoi se trece la realizarea deciziei. Decizia de a săvârşi fapta poate fi urmată de punerea ei în executare la un interval de timp mai mic sau mai mare, dar perioada internă există la toate infracţiunile, chiar dacă între luarea hotărârii şi executarea acesteia intervalul de timp este redus la dimensiunea unei clipe. Problema existenţei acestei perioade ca şi în general problema fazelor desfăşurării activităţii infracţionale nu se pune în cazul infracţiunilor praeterintenţionate sau din culpă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Întrucât luarea hotărârii de a săvârşi infracţiunea nu depăşeşte forul interior al persoanei, existând doar în conştiinţa acesteia, perioada nu are relevanţă penală.</div>
<div style="text-align: justify;">
Aşa cum s-a subliniat în doctrina penală, perioada internă poate avea uneori şi o latură externă, atunci când hotărârea de a săvârşi infracţiunea a fost luată în comun de către mai multe persoane. Tot în perioada internă, dar ca fază adiacentă externă, doctrina penală mai distinge şi o fază oratorie în care cel care a luat hotărârea de a săvârşi infracţiunea o face cunoscută altor persoane. Este o manifestare exterioară a gândului infracţional. Întrucât în această fază nu se întreprinde nimic pentru realizarea hotărârii infracţionale, se apreciază că nu poate fi considerată infracţiune şi pe cale de consecinţă, nu atrage răspunderea penală a celui care a</div>
<div style="text-align: justify;">
luat hotărârea infracţională.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
95</div>
<div style="text-align: justify;">
Dacă însă, comunicarea hotărârii de a săvârşi o infracţiune este făcută cu scopul de a atrage şi alte persoane la săvârşirea infracţiunii sau de a ajunge la cunoştinţa viitoarei victime, această activitate este periculoasă şi poate îmbrăca o formă a pluralităţii de infractori, de exemplu: Constituirea de structuri informative ilegale - art. 409 NCP, constituirea unui grup infracţional organizat - art. 367 NCP - ori o infracţiune de sine stătătoare cum ar fi, de exemplu, ameninţarea - art. 206 NCP.</div>
<div style="text-align: justify;">
b) Perioada externă sau de executare cuprinde întreaga manifestare exterioară, respectiv toate acţiunile şi actele efectuate în vederea realizării hotărârii de a săvârşi infracţiunea. În această perioadă, desfăşurarea activităţii infracţionale parcurge drumul infracţiunii, de la prima manifestare externă în executarea rezoluţiei infracţionale până la producerea rezultatului socialmente periculos şi până la ultima evoluţie eventuală a acestui rezultat. Prin aceste acţiuni şi acte se realizează latura obiectivă a infracţiunii.</div>
<div style="text-align: justify;">
În perioada externă a activităţii infracţionale se disting ca faze: faza actelor de pregătire, faza</div>
<div style="text-align: justify;">
actelor de executare şi faza urmărilor.</div>
<div style="text-align: justify;">
Astfel de faze sunt posibile la orice infracţiune intenţionată însă nu sunt obligatorii toate. De exemplu, poate lipsi faza de pregătire a infracţiunii la infracţiunile ce se comit cu intenţie spontană.</div>
<div style="text-align: justify;">
Faza actelor pregătitoare este caracterizată prin săvârşirea de acte care pregătesc comiterea acţiunii ce constituie elementul material al infracţiunii. Este prima fază a perioadei externe, în care se trece la executarea hotărârii infracţionale prin acte care pregătesc din punct de vedere material sau moral săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, fără să se treacă la executarea propriu-zisă a acesteia, care aparţine fazei următoare.</div>
<div style="text-align: justify;">
Faza actelor de executare se caracterizează prin săvârşirea de acte de natură să realizeze însăşi acţiunea care constituie elementul material al infracţiunii. În această fază se trece deci de la pregătirea săvârşirii faptei la săvârşirea efectivă a acesteia. Executarea hotărârii de a săvârşi fapta poate prezenta mai multe modalităţi. Astfel, este posibil ca executarea faptei să fie întreruptă, în aşa fel încât nu se realizează decât o parte din acţiunea care constituie elementul material al infracţiunii. De asemenea, se poate ca executarea faptei să fie completă, adică să se săvârşească fapta care constituie elementul material al infracţiunii, dar să nu se producă rezultatul cerut de lege pentru întregirea laturii obiective a respectivei infracţiuni.</div>
<div style="text-align: justify;">
Mai este posibil şi are loc în majoritatea cazurilor, săvârşirea până la capăt a faptei după care urmează să se producă rezultatul, care are loc în faza următoare, aceea a urmărilor sau rezultatului.</div>
<div style="text-align: justify;">
Faza urmărilor se caracterizează prin producerea urmărilor socialmente periculoase prevăzute</div>
<div style="text-align: justify;">
în latura obiectivă a infracţiunii. Momentul iniţial al acestei faze este cel al săvârşirii în întregime a faptei, urmată de producerea efectivă a urmării imediate. În unele cazuri, faza urmărilor</div>
<div style="text-align: justify;">
poate dura mai mult, fie datorită prelungirii în timp a acţiunii care duce la apariţia urmării, fie din cauza amplificării ulterioare a rezultatului produs.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Sarcina de lucru 2</div>
<div style="text-align: justify;">
În ce constau perioadele infracţiunii intenţionate?</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
96</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
4.3. Formele infracţiunii intenţionate după fazele de desfăşurare a activităţii ilicite</div>
<div style="text-align: justify;">
Noţiunea de forme ale faptei incriminate</div>
<div style="text-align: justify;">
Perioada externă a activităţii infracţionale în care se realizează latura obiectivă a infracţiunii este susceptibilă de anumite faze. Aceste faze se autonomizează printr-un anumit grad de realizare a hotărârii infracţionale şi de periculozitate socială.</div>
<div style="text-align: justify;">
Întrucât şi aceste faze în care se poate afla activitatea infracţională prezintă pericol social, în literatura juridică şi în legislaţie s-a pus problema incriminării şi sancţionării lor, cât şi necesitatea stabilirii formelor ce le poate avea infracţiunea în raport cu gradul de realizare a laturii obiective şi a periculozităţii sociale.</div>
<div style="text-align: justify;">
În doctrina penală, prin forme ale infracţiunii se înţeleg formele pe care aceasta le poate avea în funcţie de fazele de desfăşurare a activităţii infracţionale.</div>
<div style="text-align: justify;">
În ceea ce priveşte determinarea formelor infracţiunii, în raport cu fazele desfăşurării activităţii infracţionale, este de asemenea, unanim admis în teoria dreptului penal că, în perioada internă, nu se pune problema existenţei unei forme a infracţiunii, deoarece, deşi odată cu luarea</div>
<div style="text-align: justify;">
deciziei de săvârşire a faptei s-a realizat în întregime latura subiectivă a infracţiunii, nu există nimic din latura obiectivă a acesteia, nici un act de conduită exterioară care să tindă spre realizarea ei.</div>
<div style="text-align: justify;">
Nici în cazul exteriorizării intenţiei celor care au decis în comun să săvârşească infracţiunea, nici în situaţia fazei oratorii nu are loc o executare a rezoluţiei, ci numai o exteriorizare cu scopul tocmai al luării rezoluţiei, astfel că nu se poate vorbi de o formă a infracţiunii.</div>
<div style="text-align: justify;">
Însă, în cadrul perioadei externe sau de executare a rezoluţiei infracţionale pot exista forme ale</div>
<div style="text-align: justify;">
infracţiunii în raport cu toate fazele de desfăşurare a activităţii infracţionale, astfel încât pot exista atâtea forme ale infracţiunii câte faze de modalităţi ale acestora există.</div>
<div style="text-align: justify;">
Astfel, sunt cunoscute ca forme ale infracţiunii:</div>
<div style="text-align: justify;">
forma actelor preparatorii sau de pregătire, corespunzătoare fazei de desfăşurare cu aceeaşi</div>
<div style="text-align: justify;">
denumire;</div>
<div style="text-align: justify;">
forma tentativei, corespunzătoare fazei actelor de executare în situaţia în care executarea a fost întreruptă sau, deşi a fost dusă până la capăt, a rămas totuşi fără rezultat;</div>
<div style="text-align: justify;">
forma faptului consumat, corespunzătoare fazei urmărilor în situaţia în care, în urma săvârşirii faptei s-a produs rezultatul în condiţiile cerute de lege pentru ca aceasta să întregească latura obiectivă a infracţiunii - această formă corespunde formei tipice în care fapta este prevăzută în textul incriminator;</div>
<div style="text-align: justify;">
forma faptului epuizat, corespunzătoare, de asemenea, fazei urmărilor însă în ipoteza în care după producerea rezultatului, deci după momentul consumării, datorită prelungirii în timp a faptei însăşi sau agravării ulterioare a rezultatului, acesta se amplifică în mod deosebit, determinând o altă calificare a faptei.</div>
<div style="text-align: justify;">
Întrucât infracţiunea poate exista în oricare dintre aceste forme, în teoria dreptului penal</div>
<div style="text-align: justify;">
infracţiunile au fost clasificate după forma lor, în infracţiuni tip, corespunzătoare formei tipice</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
97</div>
<div style="text-align: justify;">
sau de bază şi infracţiuni derivate, corespunzătoare formelor atipice sau derivate ale infracţiunii.</div>
<div style="text-align: justify;">
Infracţiunile tip sunt denumite şi infracţiuni fapt consumat, iar infracţiunile corespunzătoare</div>
<div style="text-align: justify;">
faptelor atipice sunt denumite, după caz, infracţiuni fapt preparat (corespunzătoare actelor preparatorii), infracţiuni fapt tentat (corespunzătoare tentativei) şi infracţiuni fapt epuizat (corespunzătoare rezultatului epuizat).</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Actele premergătoare (preparatorii)</div>
<div style="text-align: justify;">
În cele mai multe cazuri, făptuitorul nu trece la înfăptuirea hotărârii infracţionale, deci nu se angajează în executarea propriu-zisă a actelor ce caracterizează elementul material al infracţiunii, fără a încerca să-i asigure succesul prin pregătirea anterioară a unor condiţii şi mijloace cât mai favorabile.</div>
<div style="text-align: justify;">
Pornind de la modul de manifestare a actelor de pregătire şi de la valoarea lor în procesul săvârşirii infracţiunii, în literatura juridică acestea au fost definite ca fiind acele acte care</div>
<div style="text-align: justify;">
constau în procurarea sau adaptarea mijloacelor ori instrumentelor de săvârşire a infracţiunii ori în crearea condiţiilor favorabile în vederea comiterii acesteia.</div>
<div style="text-align: justify;">
Fiind efectuate în realizarea hotărârii de a săvârşi infracţiunea pe care o pregătesc, actele preparatorii presupun existenţa unei rezoluţii infracţionale şi deci nu sunt posibile decât la infracţiunile intenţionate.</div>
<div style="text-align: justify;">
Sub raportul conţinutului lor, actele preparatorii sau pregătitoare pot consta din:</div>
<div style="text-align: justify;">
acte de pregătire materială a săvârşirii faptei, cum ar fi producerea sau procurarea mijloacelor sau instrumentelor ori adaptarea lor în vederea săvârşirii faptei, asigurarea mijloacelor de transport şi a locului de refugiu după săvârşirea faptei ori de depozitare a bunurilor sustrase, înlăturarea unor obstacole materiale din calea săvârşirii faptei şi în general în crearea de condiţii materiale favorabile pentru săvârşirea faptei;</div>
<div style="text-align: justify;">
acte de pregătire morală cum ar fi culegerea de informaţii asupra condiţiilor în care urmează să</div>
<div style="text-align: justify;">
fie comisă fapta, atragerea de complici la săvârşirea infracţiunii, studierea locului unde urmează să fie efectuată fapta ori a mijloacelor cu care urmează să fie efectuată şi în general, în crearea de condiţii psihice sau morale favorabile săvârşirii faptei.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Când actele preparatorii sunt efectuate de o altă persoană decât cea care va executa nemijlocit infracţiunea, constituie acte de complicitate, care se pedepsesc în condiţiile săvârşirii faptei tipice de către autor.</div>
<div style="text-align: justify;">
Pentru ca o activitate să fie considerată act de pregătire la săvârşirea unei infracţiuni, trebuie să întrunească cumulativ următoarele condiţii:</div>
<div style="text-align: justify;">
Să aibă o existenţă obiectivă, să se materializeze într-o manifestare capabilă să creeze condiţii favorabile executării acţiunii ilicite.</div>
<div style="text-align: justify;">
Pregătirea poate consta în procurarea de instrumente sau mijloace necesare săvârşirii</div>
<div style="text-align: justify;">
infracţiunii ori adaptarea lor în vederea înfăptuirii scopului propus, luarea de informaţii cu privire la locul şi timpul săvârşirii faptei, luarea de măsuri în vederea împiedicării descoperirii faptei sau asigurării folosului ce va rezulta din infracţiune.</div>
<div style="text-align: justify;">
Activitatea de pregătire să se efectueze cu intenţie.</div>
<div style="text-align: justify;">
Cel ce realizează un act de pregătire acţionează cu intenţie directă, întrucât prevede şi urmăreşte producerea rezultatului în vederea înfăptuirii căruia face pregătirea necesară. Astfel,</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
98</div>
<div style="text-align: justify;">
pe lângă existenţa obiectivă a actului respectiv, este necesar să se dovedească că aceasta s-a efectuat pentru a servi la săvârşirea infracţiunii proiectate. De exemplu, în situaţia procurării unei substanţe otrăvitoare sau a unui material exploziv, se impune să se stabilească că făptuitorul a efectuat un asemenea act cu scopul de a ucide o persoană.</div>
<div style="text-align: justify;">
Activitatea efectuată să nu facă parte din elementul material al infracţiunii proiectate sau să nu constituie un început de executare a acesteia.</div>
<div style="text-align: justify;">
Această condiţie este cea care facă să se delimiteze actele preparatorii de tentativă. În doctrină şi practica judiciară sunt uneori dificultăţi în constatarea acestei condiţii.</div>
<div style="text-align: justify;">
Activitatea unei persoane de a procura o cheie pentru a o folosi la deschiderea unui depozit cu scopul de a sustrage anumite bunuri constituie act de pregătire. În cazul în care aceeaşi persoană a pătruns prin folosirea cheii în depozit, chiar dacă nu a început acţiunea de luare a bunurilor, aceasta a trecut la executarea infracţiunii, întrucât efracţia constituie o componentă a elementului material al infracţiunii de furt calificat (art. 229 alin.1 lit. d NCP).</div>
<div style="text-align: justify;">
O primă caracteristică a actelor preparatorii este aceea că ele pot fi delimitate în timp şi spaţiu. Acestea se efectuează fie la locul săvârşirii faptei, fie în alt loc, la o dată mai îndepărtată ori apropiată faţă de momentul comiterii infracţiunii. Delimitarea acestora în timp şi spaţiu are relevanţă în tragerea la răspundere penală a făptuitorului şi individualizarea pedepsei.</div>
<div style="text-align: justify;">
În cazul actelor de pregătire incriminate, delimitarea în spaţiu este necesară pentru stabilirea competenţei teritoriale a organelor judiciare, iar delimitarea în timp, pentru aplicarea legii penale mai favorabile, dacă aceasta se impune.</div>
<div style="text-align: justify;">
O altă caracteristică a actelor preparatorii constă în aceea că ele nu pun în pericol direct valorile sociale ocrotite de legea penală. Întrucât creează condiţii pentru executarea acţiunii</div>
<div style="text-align: justify;">
incriminate, prezintă un pericol potenţial şi îndepărtat. Sub aspectul valorii contributive în producerea rezultatului, au valoare de condiţii care favorizează producerea rezultatului.</div>
<div style="text-align: justify;">
Actele preparatorii pot fi realizate într-o perioadă mai îndelungată sau mai scurtă de timp. Între</div>
<div style="text-align: justify;">
actele de pregătire şi cele de executare se poate intercala, de asemenea, un interval de timp cu o durată diferită.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Sarcina de lucru 3</div>
<div style="text-align: justify;">
Precizează, argumentat, care este tratamentul penal al actelor</div>
<div style="text-align: justify;">
premergătoare (preparatorii).</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
4.4. Tentativa</div>
<div style="text-align: justify;">
Definiţia şi condiţiile tentativei</div>
<div style="text-align: justify;">
In condiţia progresivă a procesului infracţional, tentativa se încadrează între faza actelor pregătitoare şi faza consumării, reprezentând o încercare de a comite infracţiunea numai când ne referim la activitatea materială, obiectivă, adică la ipoteza în care făptuitorul săvârşeşte acte îndreptate spre consumarea infracţiunii, dar nu le finalizează prin producerea rezultatului.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
99</div>
<div style="text-align: justify;">
Tentativa constă în punerea în executare a intenţiei de a săvârşi infracţiunea, executare care a fost însă întreruptă sau nu şi-a produs efectul. (art. 32 alin. 1 NCP)</div>
<div style="text-align: justify;">
Caracterizându-se printr-o executare neterminată sau prin absenţa rezultatului – deci printr-o</div>
<div style="text-align: justify;">
latură obiectivă incompletă – tentativa este o formă atipică (imperfectă) a infracţiunii pe care subiectul şi-a propus să o săvârşească. Ea este însa o infracţiune pentru că, deşi nedesăvârşită din punct de vedere obiectiv, este o faptă incriminată şi pedepsită de lege.</div>
<div style="text-align: justify;">
Din definiţia dată în Codul penal tentativei se desprinde faptul că pentru existenţa acesteia trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:</div>
<div style="text-align: justify;">
sa existe intenţia făptuitorului de a săvârşi o infracţiune determinată. Actele de punere în executare a unei infracţiuni trebuie sa fie precedate de o asemenea hotărâre, care presupune voinţa şi conştiinţa prevederii de a săvârşi o fapta infracţională. Numai în cazurile în care se stabileşte existenţa intenţiei de a săvârşi o anumită infracţiune se poate vorbi de o tentativă în concepţia Codului nostru penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
punerea în executare a hotărârii infracţionale. Prin “punerea în executare” a hotărârii de a săvârşi infracţiunea se înţelege efectuarea unuia sau a unor acte prin care se poate executa acţiunea ce constituie elementul material al infracţiunii, element exprimat prin cuvântul care indică materialitatea faptei prevăzut în fiecare text incriminator din partea speciala a noului Cod penal.</div>
<div style="text-align: justify;">
Se consideră că s-a pus în executare intenţia de a comite o infracţiune de tâlhărie (art. 233 NCP) în situaţia în care s-au aplicat lovituri victimei în scopul luării unui bun din posesia acesteia. acţiunea de săvârşire a faptei să fie întreruptă sau să nu-şi producă efectul din motive independente de voinţa făptuitorului. Dacă începerea executării este momentul iniţial sau limita inferioară a tentativei, atunci întreruperea acţiunii sau executarea ei până la capăt fără să se producă rezultatul reprezintă momentul final sau limita superioara a acesteia.</div>
<div style="text-align: justify;">
Întreruperea executării şi neproducerea rezultatului chiar dacă executarea a fost integral</div>
<div style="text-align: justify;">
realizată trebuie să fie datorate unor împrejurări independente de voinţa făptuitorului.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Conţinutul tentativei</div>
<div style="text-align: justify;">
Conţinutul tentativei cuprinde latura obiectivă care are aceleaşi componente obligatorii ca şi în cazul infracţiunii consumate, cu modalităţi specifice şi anume: a trecerii la executare, a încetării executării elementului material ce caracterizează latura obiectivă a infracţiunii încercate, deci cu prag inferior şi a doua cerinţa ca executarea să fi fost întrerupă, fie sa nu-şi fi produs efectul, deci un prag superior, între cele două limite, elementul material al tentativei se realizează, în cazul tentaţiei neterminate, prin săvârşirea unui fragment din actele ce trebuiau realizate, pentru consumarea infracţiunii, iar în cazul tentativei terminate sau perfecte, prin epuizarea tuturor actelor ce caracterizează latura obiectivă a infracţiunii, dar fără efecte.</div>
<div style="text-align: justify;">
Deosebirea dintre tentativa şi infracţiunea consumată, în ceea ce priveşte obiectul juridic, constă în aceea că prin infracţiunea consumată, de regulă, se vatămă valoarea socială, în timp ce prin tentativă se creează întotdeauna un pericol direct pentru aceasta. De aceea, gradul de pericol social al tentativei este diminuat faţă de cel al faptei consumate.</div>
<div style="text-align: justify;">
Obiectul tentativei. In cazul tentativei, obiectul juridic este identic cu al faptei consumate. De pilda, la infracţiunea de omor comisă atât în forma consumată, cât şi a tentativei, obiectul juridic îl constituie relaţiile sociale privitoare la dreptul la viaţă al unei persoane, ocrotite de legea penala.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
100</div>
<div style="text-align: justify;">
Deosebirea dintre tentativa şi infracţiunea consumată, în ceea ce priveşte obiectul juridic, constă în aceea că prin infracţiunea consumată, de regulă, se vatămă valoarea socială, în timp ce prin tentativă se creează întotdeauna un pericol direct pentru aceasta. De aceea, gradul de pericol social al tentativei este diminuat faţă de cel al faptei consumate.</div>
<div style="text-align: justify;">
In funcţie de infracţiunea la care s-a început executarea, tentativa poate să se caracterizeze şi prin existenţa unui obiect material asupra căruia se îndreaptă activitatea făptuitorului. Subiectul tentativei. Este persoana fizica/juridică care a luat hotărârea de a comite infracţiunea şi care a început executarea ei. Persoana trebuie să îndeplinească condiţiile generale de</div>
<div style="text-align: justify;">
existenta ale subiectului infracţiunii: limita de vârstă, responsabilitatea şi libertatea de hotărâre şi acţiune.</div>
<div style="text-align: justify;">
Tentativa este susceptibilă de a fi comisă în participaţie, caz în care făptuitorii pot avea roluri</div>
<div style="text-align: justify;">
diferite: autor, instigator şi complice, în funcţie de configuraţia activităţii realizate.</div>
<div style="text-align: justify;">
Latura obiectivă. La tentativă, latura obiectivă are aceleaşi componente obligatorii ca şi în cazul infracţiunii consumate, adică un element material, un rezultat şi un raport de cauzalitate între activitatea fizică şi urmarea produsă, însă distingem anumite particularităţi, pe de o parte, în ce priveşte actul de executare, iar pe de altă parte, cu privire la urmarea imediată.</div>
<div style="text-align: justify;">
Actul de executare al tentativei la orice infracţiune se realizează numai prin acţiuni, pe când la forma consumată poate consta şi într-o inacţiune. Anumite particularităţi poate prezenta tentativa în cazul infracţiunilor complexe, în conţinutul cărora intră ca element sau ca circumstanţă agravantă o acţiune care constituie prin ea însăşi o faptă prevăzută de legea penală. Chiar dacă una dintre faptele incluse în conţinutul infracţiunii complexe se realizează integral, iar cealaltă numai parţial, întreaga complexitate faptică va trebui apreciată ca tentativă la acea infracţiune, şi nu ca faptă consumată.</div>
<div style="text-align: justify;">
Urmarea imediata. Dacă în cazul infracţiunii consumate urmarea este bine individualizată şi diferă de la o infracţiune la alta, contribuind la determinarea unui anumit tip de infracţiune – moartea persoanei (infracţiunea de omor), distrugerea unor bunuri (infracţiunea de distrugere), paguba produsă prin înşelăciune (infracţiunea de înşelăciune), în cazul tentativei urmarea</div>
<div style="text-align: justify;">
constă într-un pericol direct creat pentru obiectul infracţiunii. Spre deosebire de tentativă, infracţiunea consumată se caracterizează prin vătămarea obiectului ocrotit de lege. Tentativa, prin executarea activităţii ilicite, creează doar o stare de pericol, de ameninţare directă a relaţiilor speciale ocrotite de legea penală.</div>
<div style="text-align: justify;">
D. Latura subiectivă. Deşi latura subiectivă a tentativei este aceeaşi cu a infracţiunii consumate, există totuşi deosebiri. In cazul formei consumate, aceasta este realizată în întregime, integral, pe când în situaţia tentativei, numai parţial, datorită neproducerii rezultatului</div>
<div style="text-align: justify;">
In toate împrejurările în care pentru întregirea laturii subiective a infracţiunii se prevede cerinţa esenţiala a unui anumit scop sau mobil, această cerinţă esenţială trebuie să fie realizată şi pentru existenţa laturii subiective a tentativei la acea infracţiune. De pildă, va exista tentativă la infracţiunea de înşelăciune numai în varianta în care încercarea de a induce în eroare, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, s-a făcut în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust.</div>
<div style="text-align: justify;">
Întotdeauna la tentativă, forma de vinovăţie este intenţia şi, mai cu seama, intenţia directă,</div>
<div style="text-align: justify;">
întrucât făptuitorul, prin punerea în executare a hotărârii infracţionale prevede şi urmăreşte</div>
<div style="text-align: justify;">
producerea rezultatului.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
101</div>
<div style="text-align: justify;">
In literatura şi practica judiciară s-a ridicat problema dacă tentativa se poate comite şi cu intenţie indirectă. Unii autori, având în vedere conţinutul intenţiei indirecte, au considerat că tentativa este posibilă numai la faptele care au la bază intenţia directă, pentru că este greu de acceptat posibilitatea acesteia în situaţia intenţiei indirecte.</div>
<div style="text-align: justify;">
Intr-o opinie contrară se susţine posibilitatea tentativei şi în cazul intenţiei indirecte.</div>
<div style="text-align: justify;">
Argumentul care se invocă în fundamentarea acestei teze priveşte conţinutul subiectiv al faptei, care se formează iniţial înainte de începutul de executare, fie că intenţia este directă, fie că este indirectă, şi care rămâne acelaşi în toată desfăşurarea activităţii materiale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Fapta la baza căreia a stat intenţia indirectă – chiar daca nu s-a realizat integral – păstrează aceeaşi formă de vinovăţie. In susţinerea compatibilităţii tentativei cu intenţia indirectă s-a mai invocat şi reglementarea cuprinsă în art. 32 NCP, care defineşte tentativa şi care prevede că aceasta constă în punerea în executare a intenţiei de a săvârşi infracţiunea, adică a intenţiei; or, potrivit art. 16 NCP, intenţia cu care se săvârşeşte fapta poate fi directă sau indirectă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Noul Cod penal aduce o modificare în ceea ce privește definiția tentativei, punerea în executare a hotărârii fiind înlocuită cu punerea în executare a intenției. Trimiterea generică la noțiunea de intenție duce la concluzia că tentativa poate fi săvârșită cu intenție directă sau indirectă. (Udroiu, 2014)</div>
<div style="text-align: justify;">
Tentativa, fiind o forma a infracţiunii, prezintă nu numai trăsăturile esenţiale ale infracţiunii dar şi un anumit conţinut în care sunt reflectate trăsăturile caracteristice tentativei, în vreuna</div>
<div style="text-align: justify;">
dintre modalităţile prevăzute de lege, raportate la conţinutul unei anumite infracţiuni.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Formele tentativei</div>
<div style="text-align: justify;">
Formele tentativei după gradul de realizare a executării</div>
<div style="text-align: justify;">
După gradul de realizare a executării actului material şi a cauzelor neproducerii urmărilor, tentativa se poate prezenta sub următoarele forme:</div>
<div style="text-align: justify;">
Tentativa întreruptă (neterminată). Este reglementată de art. 32 alin. 1 teza I NCP şi constă în punerea în executare a intenţiei de a săvârşi infracţiunea, executare care a fost însă întreruptă. In această formă a tentativei, executarea începe imediat după terminarea actelor pregătitoare şi durează până când, prin intervenţia unor forţe constrângătoare ale voinţei subiectului sau a unor forţe independente de voinţa autorului, executarea este întreruptă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Cauzele de întrerupere sunt întotdeauna supravenite în raport cu ceea ce s-a realizat până în momentul intervenirii lor şi variate ca natură şi mod de manifestare.</div>
<div style="text-align: justify;">
Întreruperea executării are loc din cauze independente de voinţa făptuitorului, în sensul că acesta este silit să se oprească şi să întrerupă executarea infracţiunii. Nu interesează, din punct de vedere juridic, dacă aceste împrejurări sunt în stare, în mod obiectiv, să înfrângă voinţa făptuitorului; este suficient ca ele să îl influenţeze, să-i creeze o stare de teamă, încât să se oprească din executarea infracţiunii.</div>
<div style="text-align: justify;">
Ca atare, infracţiunea poate eşua prin întreruperea executării, fie prin intervenirea unei forte</div>
<div style="text-align: justify;">
umane străine (ca în cazul în care o altă persoană loveşte peste arma cu care făptuitorul</div>
<div style="text-align: justify;">
încearcă să ucidă victima), fie prin capacitatea de rezistenţă a victimei (ca în cazul în care femeia supusă constrângerii unui bărbat reuşeşte să se opună la viol), fie prin preexistenţa unui</div>
<div style="text-align: justify;">
obstacol (ca în cazul unei cămăşi antiglonţ privitor la tentativa de omor prin împuşcare), fie prin</div>
<div style="text-align: justify;">
intervenirea unor obstacole ulterioare începerii executării (ca în cazul situaţiei când se</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
102</div>
<div style="text-align: justify;">
suplimentează dispozitivul de pază), cât şi în genere prin intervenirea oricărei cauze de natură a întrerupe o acţiune umană (accident, incident).</div>
<div style="text-align: justify;">
Tentativa întreruptă este posibilă la marea majoritate a infracţiunilor susceptibile de a fi comise</div>
<div style="text-align: justify;">
în această formă. De aceea, în practică se întâlneşte cel mai adesea această modalitate a tentativei, mai ales la infracţiunile de omor, furt, tâlhărie, viol, înşelăciune etc.</div>
<div style="text-align: justify;">
Tentativa întreruptă se caracterizează prin începerea executării activităţii infracţionale, executare care a fost întreruptă în desfăşurarea sa. Cauzele de întrerupere pot fi variate ca natură; pot fi independente de autor sau dependente de voinţa sa iar în cazul desistării ele opresc desfăşurarea activităţii începute. Tentativa întreruptă este posibilă atât la infracţiunile formale (evadarea) cât şi la cele materiale (omorul).</div>
<div style="text-align: justify;">
Tentativa fără efect, terminată sau perfectă se caracterizează prin executarea integrală a</div>
<div style="text-align: justify;">
acţiunii, fără a se produce rezultatul specific al infracţiunii puse în executare. In desfăşurarea acţiunii nu au intervenit piedici care să întrerupă executarea începută şi nici desistarea autorului.</div>
<div style="text-align: justify;">
Aceasta modalitate a tentativei este posibilă numai la infracţiunile materiale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Această modalitate a tentativei şi constă, potrivit art. 32 alin. 1 teza a II-a NCP, în punerea în executare a intenţiei de a săvârşi infracţiunea, executare care (...) nu şi-a produs efectul. Aşadar, în această situaţie făptuitorul, din punctul de vedere al intenţiei sale, a realizat în întregime activitatea, dar urmarea nu se produce din motive exterioare lui. De observat că</div>
<div style="text-align: justify;">
tocmai acesta este elementul ce face să se deosebească tentativa perfectă de cea întreruptă. Și în cazul acestei modalităţi a tentativei cauzele neproducerii urmărilor pot fi de natură diferită. In practica judiciară s-a reţinut tentativa perfectă la infracţiunea de omor în cazul în care făptuitorul a tras cu arma, dar nu a lovit victima sau a administrat acesteia otravă, dar a fost salvată.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Formele tentativei după cauzele datorită cărora nu se poate ajunge la consumarea infracţiunii Tentativa proprie. In cazul formelor tentativei după gradul de realizare a executării nu se ajunge la consumarea infracţiunii datorită unor cauze ce survin după începutul executării, care conduc la întreruperea acţiunii sau neproducerea rezultatului. Cauzele datorită cărora rezultatul nu se produce, nu privesc mijloacele de săvârşire a faptei şi nici prezenţa obiectului la locul comiterii</div>
<div style="text-align: justify;">
ei (mijloacele sunt suficiente, iar obiectul se află la locul comiterii faptei). Tentativa întreruptă sau fără efect (proprie) reprezintă modalităţile cele mai frecvente în practica judiciară.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Tentativa relativ improprie</div>
<div style="text-align: justify;">
Tentativa relativ improprie există în cazul când consumarea infracţiunii nu a fost posibilă datorită insuficienţei sau defectuozităţii mijloacelor folosite, ori datorită împrejurării că în</div>
<div style="text-align: justify;">
timpul când s-au săvârşit actele de executare, obiectul lipsea de la locul unde făptuitorul credea</div>
<div style="text-align: justify;">
că se află. Se numeşte tentativă relativ improprie, pentru că executarea nu ajunge la consumare, nu este de natură să producă rezultatul socialmente periculos, datorită mijloacelor folosite ori erorii făptuitorului cu privire la locul obiectului. Temeiul incriminării şi sancţionării tentativei relativ improprii constă nu numai în existenţa intenţiei de a săvârşi o infracţiune, de a executa acţiunea incriminată de lege, dar şi în aceea că nerealizarea rezultatului se datorează exclusiv unor cauze cu totul în afara voinţei autorului. Tentativa relativ improprie nu trebuie confundată cu tentativa absolut imposibilă sau absurdă, la care modul de săvârşire, mijloacele</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
103</div>
<div style="text-align: justify;">
folosite ori inexistenţa obiectului determină imposibilitatea săvârşirii faptei. Astfel, în art. 32 alin. 2 NCP se prevede că „Nu există tentativă atunci când imposibilitatea de consumare a infracţiunii este consecinţa modului cum a fost concepută executarea.”</div>
<div style="text-align: justify;">
Consumarea infracţiunii nu este posibilă în cazul tentativei relativ improprii datorită următoarelor împrejurări:</div>
<div style="text-align: justify;">
insuficienţei sau defectuozităţii mijloacelor folosite;</div>
<div style="text-align: justify;">
lipsei obiectului în timpul executării de la locul unde făptuitorul credea că se află.</div>
<div style="text-align: justify;">
Tentativa relativ improprie, constând de regulă în executarea integrală a acţiunii, se aseamănă sub aspectul actelor efectuate, cu tentativa fără efect. Dacă mijloacele ar fi fost suficiente ori total adecvate şi obiectul ar fi fost prezent la locul comiterii, nu ar fi existat niciun impediment în producerea rezultatului.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
C. Tentativa absolut improprie (executarea fără caracter penal)</div>
<div style="text-align: justify;">
Se caracterizează printr-o acţiune prevăzută de legea penală, executată în realizarea unei hotărâri infracţionale, dar care, datorită modului absurd în care a fost concepută executarea, nu s-a putut consuma, nu s-a produs rezultatul urmărit.</div>
<div style="text-align: justify;">
Or, în cauză, modul cum a fost concepută executarea faptei şi mijloacele folosite în acest scop făceau posibilă consumarea infracţiunii. In acest sens nu se poate susţine că fapta inculpatului de a turna o cantitate de paration pe ciocolata data victimei ar constitui o tentativă absolut improprie la infracţiunea de omor, datorită mirosului puternic pe care-l degaja această substanţă toxică şi care ar fi atras atenţia oricui, imediat ce ar fi încercat să o consume.</div>
<div style="text-align: justify;">
Intr-adevăr, executarea începută nu este lipsită în mod absolut de aptitudinea de a duce la consumarea infracţiunii, pentru aceasta fiind suficientă doar o neatenţie, îndeosebi din partea copiilor, cu atât mai mult cu cât mirosul caracteristic s-a răspândit mai târziu şi nu în momentul când ciocolata a fost impregnată cu paration, când aceasta putea fi consumată fără a se fi observat că este otrăvită.</div>
<div style="text-align: justify;">
Tentativa absolut improprie, absolut imposibilă sau absurdă constituie o activitate fără caracter</div>
<div style="text-align: justify;">
penal. Ea nu are capacitatea de a produce un rezultat periculos, din următoarele cauze: mijloacele folosite de făptuitor sunt inapte, improprii, nu au aptitudinea de a produce rezultatul dorit (de exemplu, folosirea pentru a ucide, a unei substanţe absolut inofensive);</div>
<div style="text-align: justify;">
obiectul material inexistent (de exemplu, descărcarea armei asupra unui cadavru); modul absurd în care a fost concepută executarea faptei – de exemplu, expedierea unei substanţe otrăvitoare unei persoane avizând-o asupra efectului ei.</div>
<div style="text-align: justify;">
Art. 32 alin. 2 NCP se prevede că „Nu există tentativă atunci când imposibilitatea de consumare</div>
<div style="text-align: justify;">
a infracţiunii este consecinţa modului cum a fost concepută executarea.”</div>
<div style="text-align: justify;">
Nuanţând formularea legală, literatura juridică atribuie imposibilitatea consumării următoarelor</div>
<div style="text-align: justify;">
trei cauze: inaptitudinea totală a mijloacelor folosite de a produce urmarea, inexistenţa</div>
<div style="text-align: justify;">
absolută a obiectului infracţiunii şi modul absurd în care este concepută executarea. Astfel, este o tentativă absolut improprie încercarea de a ucide o persoană cu vrăji sau farmece ori dându-i să bea un pahar cu apă sau făcând-o să ingereze o substanţă absolut inofensivă.</div>
<div style="text-align: justify;">
De precizat că nu trebuie confundată tentativa absolut improprie cu fapta putativă. In cazul acesteia din urma se săvârşeşte o fapta care are caracter infracţional numai în mintea făptuitorului, în realitate ea neavând trăsăturile unei infracţiuni. Astfel, fapta aceluia care îşi</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
104</div>
<div style="text-align: justify;">
însuşeşte un bun fără să ştie că în realitate acel bun fusese abandonat, crezând astfel că săvârşeşte o infracţiune, deşi în realitate fapta sa nu are acest caracter.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Incriminarea şi sancţionarea tentativei. Concepţia noului Cod penal privind incriminarea</div>
<div style="text-align: justify;">
tentativei</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Noul Cod penal, ca și Codul penal din 1969, consacră concepţia incriminării limitate a tentativei: “ Tentativa se pedepseşte numai când legea prevede în mod expres aceasta”(art. 33 alin. 1</div>
<div style="text-align: justify;">
NCP). Ca tehnică legislativă, se folosesc două modalităţi de incriminare:</div>
<div style="text-align: justify;">
incriminarea şi pedepsirea în textul care consacră fapta;</div>
<div style="text-align: justify;">
prevederea unui articol comun, la sfârşitul unui capitol sau secţiuni care indică sancţionarea tentativei la o grupă de infracţiuni sau la unele enumerate limitativ.</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit art. 33 alin. 2 NCP, tentativa se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea consumată, ale cărei limite se reduc la jumătate. Când pentru infracţiunea consumată legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă, iar instanţa s-ar orienta spre aceasta, tentativa se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Infracţiuni la care tentativa nu este posibilă</div>
<div style="text-align: justify;">
Datorită specificului elementului material al infracţiunii, tentativa nu este posibilă la următoarele categorii de infracţiuni:</div>
<div style="text-align: justify;">
a) Infracţiunile omisive, la care elementul material constă într-o inacţiune, în neîndeplinirea unei obligaţii impuse de lege. Dacă obligaţia de a face ceva trebuie executată de îndată, nefiind legată de un termen, neîndeplinirea ei echivalează cu infracţiunea consumată. Chiar şi în cazul în care legea prevede un anumit termen în care obligaţia trebuie îndeplinită, infracţiunea se consumă la expirarea termenului, fără să fie vorba, până la acel moment, despre o punere în executare a hotărârii de a săvârşi infracţiunea. De exemplu, termenul de 3 luni pentru plata pensiei de întreţinere la a cărui expirare se consumă infracţiunea de abandon de familie, prevăzută de art. 378 lit. c NCP.</div>
<div style="text-align: justify;">
b) Infracţiunile de execuţie promptă, care prin modul cum sunt săvârşite, nu pot avea o</div>
<div style="text-align: justify;">
desfăşurare în timp şi spaţiu. Momentul efectuării primului act de executare coincide cu momentul consumării infracţiunii. Intră în această categorie infracţiunile săvârşite prin cuvinte (verbis) cum sunt mărturia mincinoasă prevăzută de art. 273 NCP sau instigarea publică prevăzută de art. 368 NCP, săvârşite oral.</div>
<div style="text-align: justify;">
De asemenea, nu este posibilă tentativa la infracţiunile de consumare anticipată cum este, de exemplu, luarea de mită prevăzută de art. 289 NCP, care se poate săvârşi prin simpla acceptare sau nerespingere a unei promisiuni sau oferte de mită, fapte care, de asemenea, nu pot avea o desfăşurare în timp şi spaţiu.</div>
<div style="text-align: justify;">
c) Infracţiunile de obicei care au ca element material repetarea acţiunii tipice de un număr de</div>
<div style="text-align: justify;">
ori, din care să rezulte săvârşirea faptei din obicei sau ca îndeletnicire. Tentativa nu este posibilă la aceste infracţiuni deoarece actele săvârşite sunt licite până la acumularea unui număr suficient de repetări din care să rezulte îndeletnicirea. Comiterea mai multor acte care învederează obişnuinţa face ca infracţiunea să se consume.</div>
<div style="text-align: justify;">
Datorită specificului elementului subiectiv al infracţiunii, tentativa nu este posibilă la următoarele categorii de infracţiuni:</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
105</div>
<div style="text-align: justify;">
a) Infracţiunile din culpă la care nu există o rezoluţie infracţională, nici reprezentarea unei desfăşurări în timp şi spaţiu şi prin urmare, nu se poate vorbi de o punere în executare a hotărârii de a săvârşi infracţiunea. Activitatea infracţională efectuată din culpă devine periculoasă prin rezultatul său, deci prin consumare.</div>
<div style="text-align: justify;">
S-a opinat în literatura de specialitate faptul că nu se poate concepe tentativa nici în cazul culpei cu prevedere, deoarece făptuitorul îşi reprezintă rezultatul socialmente periculos ca imposibil în cazul dat, el fiind convins că rezultatul nu se va produce şi de aceea nu se poate susţine că trece la realizarea lui. Tentativa presupune existenţa unei hotărâri de a comite o infracţiune, deci sunt excluse de la tentativă infracţiunile săvârşite din culpă. In cazul culpei din neglijenţă, tentativa nu este posibilă deoarece agentul are în reprezentarea sa un alt rezultat decât cel care s-a produs efectiv. Acest rezultat a fost ceva neprevăzut deşi previzibil pentru subiect (acesta trebuia şi putea să-l prevadă).</div>
<div style="text-align: justify;">
De asemenea, este exclusă tentativa la infracţiunile cu intenţie depăşită deoarece rezultatul mai grav se produce din culpa agentului. Rezultatul nu este prevăzut de agent deci acesta nu încearcă să-l producă. Conduita agentului nu poate fi evaluată decât în raport cu infracţiunea de bază.</div>
<div style="text-align: justify;">
b) Infracţiunile praeterintenţionate la care rezultatul mai grav este produs din culpă; deşi a acţionat cu intenţie, făptuitorul nu a acţionat în baza unei hotărâri de a produce rezultatul mai grav, acesta a depăşit intenţia sa. De aceea, nu poate fi vorba în cazul intenţiei depăşite despre punerea în executare a hotărârii de a produce rezultatul mai grav, infracţiunile praeterintenţionate nefiind susceptibile de tentativă.</div>
<div style="text-align: justify;">
După cum se ştie, latura subiectivă la infracţiunile praeterintenţionate are o structură complexă întrucât forma de vinovăţie este mixtă şi se formează prin unirea intenţiei cu culpa.</div>
<div style="text-align: justify;">
Daca primum delictum rămâne numai o încercare, avem o tentativă la infracţiunea intenţionată.</div>
<div style="text-align: justify;">
Când, însa, se pune în executare hotărârea de a comite fapta intenţionată (primum delictum) dar urmarea specifică acesteia nu are loc, în schimb se produce un rezultat mult mai grav, dar pe care făptuitorul l-a prevăzut, nu l-a acceptat sperând fără temei că nu se va produce ori nu l- a prevăzut deşi putea şi trebuia să-l prevadă, suntem în prezenţa infracţiunii praeterintenţionate în forma consumată.</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit art. 35 alin. 2 NCP, infracţiunea este complexă când în conţinutul său intră, ca element constitutiv sau ca element circumstanţial agravant, o acţiune sau o inacţiune care constituie prin ea însăşi o faptă prevăzută de legea penală; ceea ce caracterizează infracţiunea complexă fiind faptul că ea cuprinde în conţinutul său simplu sau agravat acţiunea sau inacţiunea caracteristică unei alte fapte prevăzute de legea penală, incriminată separat.</div>
<div style="text-align: justify;">
Integrarea conţinutului infracţiunii absorbite în infracţiunea absorbantă imprimă infracţiunii complexe caracterul de unitate, iar interdependenţa şi condiţionarea reciprocă a componentelor sale atribuie acesteia o structură unitară şi un pericol social propriu, mai ridicat decât acela al infracţiunii sau infracţiunilor absorbite. În concepţia legiuitorului infracţiunea complexă constituie aşadar o unitate legală de infracţiune; fapta absorbită şi cea absorbantă îşi pierd individualitatea, chiar dacă sunt susceptibile de încadrări juridice diferite.</div>
<div style="text-align: justify;">
Acţiunile sau inacţiunile componente ale infracţiunii complexe nu au, de regulă, aceeaşi</div>
<div style="text-align: justify;">
însemnătate, aceeaşi valoare, una dintre ele constituind acţiunea principală (acţiunea scop) care are, bineînţeles, o importanţă primordială pentru caracterizarea infracţiunii complexe, iar cealaltă constituie acţiunea mijloc.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
106</div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit art. 36 alin. 3 NCP, infracţiunea complexă săvârşită cu intenţie depăşită, dacă s-a produs numai rezultatul mai grav al acţiunii secundare, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea complexă consumată.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Sarcina de lucru 4</div>
<div style="text-align: justify;">
Delimitează formele tentativei (10 – 15 rânduri).</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
4.5. Infracţiunea - fapt consumat. Infracţiunea – fapt epuizat</div>
<div style="text-align: justify;">
Infracţiunea - fapt consumat. Noţiune</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Infracţiunea fapt consumat reprezintă forma tipică sau perfectă a infracţiunii în raport cu fazele desfăşurării activităţii infracţionale. În momentul consumării infracţiunii se realizează finalizarea deplină a hotărârii infracţionale iniţiale şi atingerea scopului urmărit de făptuitor prin desfăşurarea întregii activităţii infracţionale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Spre deosebire de tentativă, care este o formă atipică a unei infracţiuni, infracţiunea consumată</div>
<div style="text-align: justify;">
este forma tipică a acesteia, în care se realizează integral latura obiectivă şi, deci, există o concordanţă perfectă a acesteia cu latura subiectivă formată încă în momentul hotărârii infracţionale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Infracţiunea se consideră săvârşită în forma consumată atunci când activitatea infracţională a dus la producerea rezultatului infracţional urmărit şi prezintă toate condiţiile cerute de lege pentru existenţa infracţiunii în configuraţia tipică a acesteia.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Momentul consumării infracţiunii</div>
<div style="text-align: justify;">
Unele fapte incriminate de legea penală reprezintă numai acţiuni; ele creează o stare de pericol, o stare de primejdie pentru obiectul respectiv. Acestea sunt aşa-numitele infracţiuni de pericol sau formale. Alte fapte incriminate prin legea penală reprezintă acţiuni şi au anumite rezultate, acestea sunt aşa-numitele infracţiuni de rezultat sau materiale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Infracţiunea se consumă în momentul în care fapta săvârşită produce rezultatul tipic, adică</div>
<div style="text-align: justify;">
rezultatul necesar, potrivit legii, pentru existenţa infracţiunii în forma tip a acesteia. Întrucât rezultatul faptei poate avea fie forma unei stări de pericol, fie forma unei vătămări materiale, forma de consumare a infracţiunilor este şi ea diferită, după cum este vorba despre infracţiuni formale sau despre infracţiuni materiale.</div>
<div style="text-align: justify;">
La infracţiunile formale consumarea are loc atunci când s-a efectuat în întregime acţiunea ce constituie elementul material al infracţiunii. În acest moment se produce şi starea de pericol ce constituie rezultatul în forma specifică a acestor infracţiuni.</div>
<div style="text-align: justify;">
La infracţiunile materiale, pentru consumarea infracţiunii nu este suficientă desfăşurarea integrală a acţiunii, ci este necesar să se producă vătămarea materială care constituie rezultatul cerut de lege pentru existenţa infracţiunii. În acest caz, momentul consumării infracţiunii este momentul producerii rezultatului, care este de regulă acelaşi cu momentul terminării acţiunii.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
107</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Importanţa stabilirii momentului consumării infracţiunii</div>
<div style="text-align: justify;">
Stabilirea momentului consumării infracţiunii are o relevanţă juridică deosebită din mai multe</div>
<div style="text-align: justify;">
considerente.</div>
<div style="text-align: justify;">
În primul rând, faptele care ajung până în momentul consumării prezintă o periculozitate socială deosebită şi împotriva lor trebuie luate măsuri represive adecvate.</div>
<div style="text-align: justify;">
În al doilea rând, infracţiunile consumate parcurg toate fazele unei infracţiuni. La aceste infracţiuni se ia în considerare, din toate fazele pe care le parcurge o activitate infracţională, numai faza ultimă, faza consumării. Celelalte faze, pregătirea, tentativa, pe care le-a parcurs acea activitate se absorb în faza consumării. Chiar dacă, la un moment dat, s-a realizat numai tentativa şi apoi făptuitorul reia şi duce activitatea până în faza consumării, se va socoti tot forma infracţiunii consumate.</div>
<div style="text-align: justify;">
În al treilea rând, determinarea momentului consumării infracţiunii, care înseamnă stabilirea datei săvârşirii infracţiunii, prezintă interes practic pentru soluţionarea unor probleme importante în reglementarea raporturilor de drept penal. Astfel, prescripţia răspunderii penale începe să curgă din momentul consumării infracţiunii şi nu mai devreme. În cazul infracţiunilor calificate, cum consumarea se consideră terminată în momentul în care s-au produs urmări mai grave, prescripţia va începe să curgă din acest moment.</div>
<div style="text-align: justify;">
Amnistia este legată tot de momentul consumării infracţiunii. Dacă se acordă amnistie pentru infracţiuni săvârşite până la o anumită dată, ea va opera numai pentru infracţiunile consumate până la acea dată. Aceasta înseamnă că nu vor cădea sub incidenţa legii de amnistie infracţiunile care se consumă după acea dată, chiar dacă au fost începute înainte de acea dată.</div>
<div style="text-align: justify;">
Aplicarea legii penale depinde, de asemenea, de momentul consumării infracţiunii. Dacă o faptă a început sub legea veche dar se consumă sub legea nouă, se va aplica legea nouă.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Infracţiunea – fapt epuizat. Noţiune</div>
<div style="text-align: justify;">
La majoritatea infracţiunilor, momentul consumării este momentul final al producerii rezultatului socialmente periculos. Însă, uneori, la anumite infracţiuni, după momentul consumării faptei apar urmări noi, fie prin amplificarea rezultatului produs iniţial, fie prin continuarea activităţii infracţionale.</div>
<div style="text-align: justify;">
Infracţiunea fapt epuizat este o formă derivată, deci atipică a infracţiunii. Ea se caracterizează prin producerea, după momentul consumării faptei, a unor urmări noi, fie prin amplificarea rezultatului produs iniţial, fie prin continuarea activităţii infracţionale, după ce aceasta a atins momentul consumării. Aceste urmări posterioare momentului consumării continuă să se producă până la un anumit moment ulterior, numit momentul epuizării faptului, dincolo de care nicio evoluţie a rezultatului nu mai este posibilă.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Categoriile de infracţiuni susceptibile de forma fapt epuizat</div>
<div style="text-align: justify;">
Fiind caracteristice unei forme atipice a infracţiunii, astfel de urmări ulterioare nu sunt posibile decât în cazul anumitor infracţiuni, cum sunt infracţiunile continue, continuate, progresive şi de obicei. La toate aceste categorii de infracţiuni, există pe lângă un moment al consumării, şi un moment al epuizării faptului.</div>
<div style="text-align: justify;">
Infracţiunea continuă ca infracţiune fapt epuizat. Infracţiunile continue se caracterizează prin prelungirea în timp a însăşi acţiunii sau inacţiunii ce constituie elementul material al infracţiunii.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
108</div>
<div style="text-align: justify;">
Această prelungire în timp a elementului material are loc şi după atingerea momentului consumării, adică după o oarecare durată a acţiunii sau inacţiunii şi după producerea rezultatului socialmente periculos şi durează până când un act contrar celui iniţial pune capăt stării infracţionale</div>
<div style="text-align: justify;">
De exemplu, infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 205 NCP, se consumă când persoana este lipsită de libertate în mod ilegal şi se epuizează când victima a fost pusă în libertate.</div>
<div style="text-align: justify;">
Infracţiunea continuată ca infracţiune fapt epuizat. Infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni. (art. 35 alin. 1 NCP)</div>
<div style="text-align: justify;">
Infracţiunea, în forma ei tipică, se consumă în momentul consumării primei acţiuni sau</div>
<div style="text-align: justify;">
inacţiuni, iar săvârşirea celorlalte reprezintă o amplificare atât a activităţii infracţionale, cât şi a rezultatului iniţial. Amplificarea durează până în momentul săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni, acesta fiind considerat momentul epuizării faptului.</div>
<div style="text-align: justify;">
Infracţiunea progresivă ca infracţiune fapt epuizat. Infracţiunile zise progresive se</div>
<div style="text-align: justify;">
caracterizează, de asemenea, prin producerea de noi urmări, după ce s-a realizat conţinutul</div>
<div style="text-align: justify;">
unei anumite infracţiuni. Amplificarea progresivă a rezultatului iniţial poate fi atât de însemnată încât să corespundă conţinutului unei infracţiuni mai grave în care se absoarbe faptul iniţial.</div>
<div style="text-align: justify;">
De exemplu, infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (prevăzută de art. 195</div>
<div style="text-align: justify;">
NCP) se săvârşeşte în urma amplificării progresive a unei urmări iniţiale produsă prin loviri sau alte violenţe (art. 193 NCP), prin vătămate corporală (art. 194 NCP).</div>
<div style="text-align: justify;">
În concluzie, şi în cazul infracţiunilor progresive, există pe lângă momentul consumării, moment care este marcat prin producerea rezultatului iniţial caracteristic unei infracţiuni mai puţin grave, şi un moment al epuizării care marchează încetarea definitivă a agravării.</div>
<div style="text-align: justify;">
Infracţiunea de obicei ca infracţiune fapt epuizat. Infracţiunile de obicei se caracterizează prin aceea că elementul material se realizează prin săvârşirea mai multor acte de acelaşi fel. Infracţiunea se consumă după ce actele s-au repetat şi au dat caracterul de obişnuinţă sau îndeletnicire şi se epuizează când activitatea infracţională a încetat.</div>
<div style="text-align: justify;">
Întrucât la categoriile de infracţiuni menţionate, pe lângă momentul consumării, se distinge şi momentul epuizării, toate consecinţele privind aplicarea legii penale în sancţionarea făptuitorilor – la aceste infracţiuni - se raportează la momentul epuizării.</div>
<div style="text-align: justify;">
Conform art. 154 alin. 2-4 NCP, în materia prescripției răspunderii penale și a momentului de la care încep să curgă termenele de prescripție a răspunderii penale, se statuează: ,,(2) Termenele prevăzute în prezentul articol încep să curgă de la data săvârşirii infracţiunii. În cazul infracţiunilor continue termenul curge de la data încetării acţiunii sau inacţiunii, în cazul infracţiunilor continuate, de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni, iar în cazul infracţiunilor de obicei, de la data săvârşirii ultimului act.</div>
<div style="text-align: justify;">
(3) În cazul infracţiunilor progresive, termenul de prescripţie a răspunderii penale începe să</div>
<div style="text-align: justify;">
curgă de la data săvârşirii acţiunii sau inacţiunii şi se calculează în raport cu pedeapsa corespunzătoare rezultatului definitiv produs.</div>
<div style="text-align: justify;">
(4) În cazul infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale, săvârşite faţă de un minor, termenul de prescripţie începe să curgă de la data la care acesta a devenit major. Dacă minorul</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
109</div>
<div style="text-align: justify;">
a decedat înainte de împlinirea majoratului, termenul de prescripţie începe să curgă de la data decesului”.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Sarcina de lucru 5</div>
<div style="text-align: justify;">
Precizează care este importanţa stabilirii momentului consumării infracţiunii.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Teste de autoevaluare</div>
<div style="text-align: justify;">
1. Constituie factori ai infracţiunii: obiectul şi subiecţii infracţiunii; elementul material;</div>
<div style="text-align: justify;">
locul şi timpul săvârşirii infracţiunii;</div>
<div style="text-align: justify;">
cerinţele esenţiale şi scopul.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
2. Au valoare de adevăr afirmaţiile:</div>
<div style="text-align: justify;">
în cazul infracţiunilor formale nu se cercetează legătura de cauzalitate între acţiune – inacţiune şi urmarea produsă, aceasta rezultând ex re;</div>
<div style="text-align: justify;">
infracţiunile care au un obiect material sunt infracţiuni de rezultat;</div>
<div style="text-align: justify;">
toate infracţiunile au un obiect juridic specific;</div>
<div style="text-align: justify;">
infracţiunile care nu au obiect material sunt infracţiuni de pericol.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
3. Constituie elemente ale laturii obiective a conţinutului constitutiv al unei infracţiuni:</div>
<div style="text-align: justify;">
elementul material; elementul subiectiv; urmarea imediată.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
4. Verbum regens desemnează:</div>
<div style="text-align: justify;">
latura subiectivă; urmarea imediată; elementul material.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
5. Acţiunea sub care se poate prezenta elementul material al laturii obiective, se poate realiza:</div>
<div style="text-align: justify;">
prin acte materiale; prin scris;</div>
<div style="text-align: justify;">
prin cuvinte;</div>
<div style="text-align: justify;">
printr-o atitudine a făptuitorului care nu face ceva ce legea penală ordonă să facă.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
110</div>
<div style="text-align: justify;">
6. In cazul în care elementul material al laturii obiective a unei infracţiuni constă în mai multe acţiuni sau inacţiuni:</div>
<div style="text-align: justify;">
dacă infractorul săvârşeşte o singură acţiune sau inacţiune, atunci el săvârşeşte o infracţiune</div>
<div style="text-align: justify;">
unică;</div>
<div style="text-align: justify;">
dacă infractorul săvârşeşte mai multe acţiuni sau inacţiuni, atunci el realizează un concurs de infracţiuni, în număr corespunzător acţiunilor/inacţiunilor;</div>
<div style="text-align: justify;">
realizarea acestui element prin mai multe acţiuni sau inacţiuni nu schimbă unitatea infracţiunii.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
7. Potrivit teoriei condiţiei sine qua non:</div>
<div style="text-align: justify;">
este considerată drept cauză a unui rezultat determinat contribuţia umană ce se situează în</div>
<div style="text-align: justify;">
timp imediat anterior rezultatului;</div>
<div style="text-align: justify;">
este considerată drept cauză a unui rezultat aceea care este proprie sau aptă, prin natura ei, să producă acel rezultat;</div>
<div style="text-align: justify;">
sunt considerate cauze ale rezultatului produs toate condiţiile care le-au precedat şi fără de</div>
<div style="text-align: justify;">
care rezultatul nu s-ar fi produs.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
8. Au valoare de adevăr următoarele afirmaţii:</div>
<div style="text-align: justify;">
existenţa vinovăţiei, ca element subiectiv esenţial al infracţiunii, presupune întotdeauna şi existenţa vinovăţiei, ca element al conţinutului unei infracţiuni;</div>
<div style="text-align: justify;">
poate exista vinovăţie, ca element al conţinutului unei infracţiuni, fără a exista însă ca element subiectiv esenţial al infracţiunii;</div>
<div style="text-align: justify;">
poate exista vinovăţie ca element subiectiv esenţial al infracţiunii, fără să existe vinovăţie ca element al infracţiunii determinate.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
9. In dreptul penal, mobilul actului de conduită prohibit de lege:</div>
<div style="text-align: justify;">
reprezintă ţelul urmărit prin săvârşirea faptei;</div>
<div style="text-align: justify;">
desemnează sentimentul ce a condus la naşterea în mintea făptuitorului a ideii săvârşirii actului de conduită respectiv;</div>
<div style="text-align: justify;">
trebuie să fie prevăzut expres de norma incriminatoare.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
10. Fapta constând intr-o acțiune sau inacţiune:</div>
<div style="text-align: justify;">
este infracţiune numai dacă este săvârşită cu intenţie;</div>
<div style="text-align: justify;">
este infracţiune, atunci când este săvârşită din culpă, afară de cazul în care legea sancţionează numai săvârşirea ei cu intenţie;</div>
<div style="text-align: justify;">
este infracţiune atunci când este săvârşită din culpă numai atunci când în lege se prevede, în</div>
<div style="text-align: justify;">
mod expres, aceasta.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
11. Responsabilitatea penală se prezumă la vârsta de:</div>
<div style="text-align: justify;">
14 ani;</div>
<div style="text-align: justify;">
16 ani;</div>
<div style="text-align: justify;">
18 ani.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
14. Subiect pasiv al infracţiunii poate fi:</div>
<div style="text-align: justify;">
numai o persoană fizică;</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
111</div>
<div style="text-align: justify;">
o persoană fără discernământ;</div>
<div style="text-align: justify;">
o persoană juridică.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
15.Există tentativă:</div>
<div style="text-align: justify;">
când consumarea infracţiunii nu a fost posibilă datorită insuficienţei sau defectuozităţii</div>
<div style="text-align: justify;">
mijloacelor folosite;</div>
<div style="text-align: justify;">
când consumarea infracţiunii nu a fost posibilă datorită modului cum a fost concepută</div>
<div style="text-align: justify;">
executarea;</div>
<div style="text-align: justify;">
când consumarea infracţiunii nu a fost posibilă datorită lipsei obiectului de la locul unde făptuitorul credea că se află.</div>
<div style="text-align: justify;">
când a avut loc punerea în executare a intenţiei de a săvârşi infracţiunea, executare care a fost însă întreruptă sau nu şi-a produs efectul</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Lucrare de verificare</div>
<div style="text-align: justify;">
Redactează un eseu structurat pe 60-70 rânduri (12 Times New Roman la 1,5 rânduri), în care să dezvolţi, pe lângă idei şi informaţii din alte surse, următoarele intercondiţionări:</div>
<div style="text-align: justify;">
compară culpa cu intenţia;</div>
<div style="text-align: justify;">
explică diferenţa dintre intenţia indirectă şi culpa cu prevedere;</div>
<div style="text-align: justify;">
compară latura obiectivă a infracţiunii cu latura subiectivă;</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Lucrarea va fi transmisă tutorelui în termen de 7 zile de la data anunţului de executare a ei, iar rezultatul evaluării îţi va fi comunicat prin acesta sau prin platforma e-learning.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
Angeliquehttp://www.blogger.com/profile/07943574215172731457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7762461349644374717.post-39340812970922378922015-01-22T03:06:00.001-08:002015-01-22T03:08:15.526-08:00Teste Drept international public<div style="text-align: justify;">
<span style="line-height: 18.3999996185303px;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">#Teste #Drept #international #public<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><br /></span></b></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l152 level1 lfo260; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Potrivit
teoriei #moniste:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l234 level1 lfo202; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">dreptul
intern şi dreptul internaţional sunt sisteme juridice distincte;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l234 level1 lfo202; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: Times New Roman, serif;"><span style="font-size: 11pt;">dreptul intern şi
dreptul </span><span style="font-size: 15px;">international</span><span style="font-size: 11pt;"> formează o singură ordine juridică;<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l234 level1 lfo202; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">forul
legislativ al unui stat este unicameral.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="2" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l152 level1 lfo260; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Teoria
monistă are:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l2 level1 lfo203; tab-stops: list 36.2pt; text-align: justify; text-indent: -56.4pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">o
variantă;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.2pt; mso-list: l2 level1 lfo203; tab-stops: list 36.2pt; text-align: justify; text-indent: -18.1pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">două variante;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l2 level1 lfo203; tab-stops: list 36.2pt; text-align: justify; text-indent: -56.4pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">trei
variante.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="3" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l152 level1 lfo260; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Teoria
monistă cuprinde:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l193 level1 lfo204; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">teoria
singularităţii iniţiale şi teoria diversităţii;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l193 level1 lfo204; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">teoria
separaţiei puterilor în stat şi teoria unicităţii puterii;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l193 level1 lfo204; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">teoria priorităţii
dreptului intern asupra dreptului internaţional şi teoria priorităţii dreptului
internaţional asupra dreptului intern.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="4" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l152 level1 lfo260; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Potrivit
art.20 din Constituţia României revizuite:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l103 level1 lfo205; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">statul
român de obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i
revin din tratatele la care este parte;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l103 level1 lfo205; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">dispoziţiile
constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi
interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor
Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l103 level1 lfo205; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tratatele
ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="5" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l152 level1 lfo260; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Potrivit
art. 11 din Constituţia României revizuite:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l164 level1 lfo206; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">în cazul în care
un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii contrare
Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l164 level1 lfo206; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">dispoziţiile
constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi
interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor
Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l164 level1 lfo206; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">dacă
există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile
fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au
prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care
Constituţie sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="6" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l152 level1 lfo260; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Dreptul
internaţional public a fost numit în trecut:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l245 level1 lfo207; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">jus
gentium privatum<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l245 level1 lfo207; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">jus inter gentes;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l245 level1 lfo207; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">ars
aequi et boni;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="7" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l152 level1 lfo260; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Tratatul
sublim, cel mai vechi tratat internaţional, a fost încheiat:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l156 level1 lfo208; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">în
India Antică;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l156 level1 lfo208; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">în
China Antică;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l156 level1 lfo208; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">în Egiptul Antic.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="8" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l152 level1 lfo260; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Tratatul
sublim era:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l71 level1 lfo209; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">un tratat de
prietenie şi alianţă;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l71 level1 lfo209; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">un
tratat comercial;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l71 level1 lfo209; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">actul
de constituire al unei societăţi internaţionale secrete.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="9" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l152 level1 lfo260; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Imperiul
Roman:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l30 level1 lfo210; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">a dezvoltat
considerabil practica tratatelor cu naţiunile terţe;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l30 level1 lfo210; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu
a contribuit în nici un fel la dezvoltarea dreptului internaţional;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l30 level1 lfo210; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">a
contribuit în mică măsură la dezvoltarea dreptului internaţional.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="10" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l152 level1 lfo260; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Primele
misiuni diplomatice permanente apar:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l141 level1 lfo211; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">în Europa
secolului al XV-lea;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l141 level1 lfo211; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">în
Asia secolului al XVI-lea;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l141 level1 lfo211; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">în
Europa secolului al XVI-lea.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="11" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l152 level1 lfo260; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Părintele
dreptului internaţional modem este considerat:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l257 level1 lfo212; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Talleyrand;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l257 level1 lfo212; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Mettemich;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l257 level1 lfo212; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Hugo Grotius.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="12" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l152 level1 lfo260; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">În
prezent, dreptul internaţional public are un profund caracter:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l118 level1 lfo213; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">belicos;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l118 level1 lfo213; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">umanitar;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l118 level1 lfo213; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">comercial.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="13" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l152 level1 lfo260; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Art.
38 al Statutului Curţii Internaţionale de Justiţie consideră mijloace auxiliare
pentru determinarea regulilor de drept:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l244 level1 lfo214; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">hotărârile
judecătoreşti şi doctrina specialiştilor celor mai calificaţi ai diferitelor
naţiuni;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l244 level1 lfo214; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">principiile
generale de drept recunoscute de naţiunile civilizate;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l244 level1 lfo214; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">cutuma
internaţională, ca dovadă a unei practici generale acceptate ca reprezentând
dreptul.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="14" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l152 level1 lfo260; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Instituţia
tratatului internaţional este reglementată prin:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l160 level1 lfo215; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Convenţia
de la Viena din 1961;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l160 level1 lfo215; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Convenţia
de la Viena din 1963;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l160 level1 lfo215; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Convenţia de la
Viena din 1969.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="15" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l152 level1 lfo260; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Cutuma
internaţională:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l260 level1 lfo216; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">este izvor de
drept;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l260 level1 lfo216; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu
este izvor de drept;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l260 level1 lfo216; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu
prezintă importanţă pentru dreptul internaţional.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<a href="https://www.blogger.com/null" name="bookmark2"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Teste de autoevaluare</span></b></a><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Indiferent
care este denumirea lor:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l189 level1 lfo217; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tratatele au
aceeaşi forţă juridică obligatorie;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l189 level1 lfo217; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">aceeaşi
structură şi acelaşi conţinut;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l189 level1 lfo217; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">aceleaşi
subiecte.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="2" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">După
posibilitatea de aderare, tratatele pot fi:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l225 level1 lfo218; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tratate deschise
sau tratate închise;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l225 level1 lfo218; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tratate
bilaterale sau tratate multilaterale;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l225 level1 lfo218; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tratate
cu termen şi tratate încheiate pe perioadă determinată.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="3" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">În
funcţie de conţinutul lor, tratatele pot fi:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l109 level1 lfo219; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tratate
politice, tratate economice, tratate culturale etc.;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l109 level1 lfo219; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tratate
bilaterale, tratate multilaterale;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l109 level1 lfo219; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tratate-contracte,
tratate-legi.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="4" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Elementele
esenţiale ale tratatului sunt:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l149 level1 lfo220; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">subiecţii, voinţa
părţilor, obiectul, intenţia de a produce efecte juridice, reglementarea prin
norme de drept internaţional;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l149 level1 lfo220; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">preambulul,
dispozitivul, clauzele finale şi anexele;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l149 level1 lfo220; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">drepturile
şi obligaţiile internaţionale care iau naştere, se modifică sau se sting prin
intermediul tratatului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="5" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Capacitatea
deplină de a încheia tratate aparţine:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l65 level1 lfo221; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">statului;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l65 level1 lfo221; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">organizaţiilor
internaţionale;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l65 level1 lfo221; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">mişcărilor
de eliberare naţională.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="6" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Statutul
de neutralitate împiedică statul respectiv să încheie:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l111 level1 lfo222; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tratate
cu caracter comercial;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l111 level1 lfo222; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tratate cu
caracter militar;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l111 level1 lfo222; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tratate
cu caracter neutru.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="7" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">În
situaţia statului federal, capacitatea de a încheia tratate revine:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l54 level1 lfo223; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">în majoritatea
cazurilor federaţiei şi numai rareori statelor componente;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l54 level1 lfo223; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">în
majoritatea cazurilor statelor componente şi numai rareori federaţiei;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l54 level1 lfo223; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">în
egală măsură federaţiei şi statelor componente.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="8" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Organizaţiile
internaţionale au capacitate de a încheia tratate internaţionale:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l114 level1 lfo224; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">deplină;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l114 level1 lfo224; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">potrivit actelor
constitutive, în domeniile de competenţă special determinate;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l114 level1 lfo224; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu
au capacitate de a încheia tratate internaţionale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="9" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Deplinele
puteri:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l66 level1 lfo225; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">este
un document care atestă starea de sănătate a persoanelor împuternicite să
reprezinte statul pentru negocierea, adoptarea sau semnarea unui tratat;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l66 level1 lfo225; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">este documentul
emis de autoritatea competentă a unui stat, prin care sunt desemnate una sau
mai multe persoane împuternicite să reprezinte statul pentru negocierea,
adoptarea sau semnarea unui tratat;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l66 level1 lfo225; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">este
documentul pe care trebuie să-l prezinte în mod obligatoriu şefii de stat,
şefii guvernelor şi miniştrii de externe, pentru toate actele referitoare la
încheierea unui tratat.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="10" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">În
virtutea funcţiilor lor şi fără a fi obligaţi să prezinte depline puteri,
sunt consideraţi ca reprezentând statul lor:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l195 level1 lfo226; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">şefii de stat,
şefii guvernelor şi miniştrii de externe, pentru toate actele referitoare la
încheierea unui tratat;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l195 level1 lfo226; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">şefii
de misiune diplomatică, pentru toate actele referitoare la încheierea unui
tratat;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l195 level1 lfo226; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">reprezentanţii
acreditaţi ai statelor la o conferinţă internaţională sau pe lângă o
organizaţie internaţională, ori pe lângă un organ al acesteia pentru toate
actele referite/are la încheierea unui tratat.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="11" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Structura
unui tratat cuprinde: <o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l15 level1 lfo227; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">începutul,
cuprinsul şi încheierea;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l15 level1 lfo227; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">numai
prevederi de fond; <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l15 level1 lfo227; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">preambulul,
dispozitivul, clauzele finale, anexe, protocoale, note etc.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="12" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Tratatele
multilaterale intră în vigoare:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l147 level1 lfo228; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">la
data semnării;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l147 level1 lfo228; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">la un anumit
termen după depunerea unui anumit număr de instrumente de ratificare sau
aderare;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l147 level1 lfo228; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">la
data publicării.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="13" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Rezerva
la tratat este o declaraţie:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l162 level1 lfo229; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">unilaterală;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l162 level1 lfo229; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">bilaterală;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l162 level1 lfo229; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">multilaterală.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="14" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Rezerva
la tratat:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l154 level1 lfo230; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">trebuie exprimată
în scris;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l154 level1 lfo230; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu
trebuie comunicată statelor contractante;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l154 level1 lfo230; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">se
poate face tacit.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="15" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Acceptarea
rezervelor:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l157 level1 lfo231; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu
se poate face decât expres;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l157 level1 lfo231; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu
se poate face decât tacit;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l157 level1 lfo231; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">se poate face
expres sau tacit.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Teste
de autoevaluare<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="16" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Principiile
fundamentale ale dreptului internaţional se caracterizează prin:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l64 level1 lfo232; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">complexitate,
unicitate, universalitate, obligativitate, egalitate;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l64 level1 lfo232; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">universalitate,
obligativitate, transparenţă, publicitate;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l64 level1 lfo232; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">universalitate,
generalitate, obligativitate, caracter imperativ, caracter dinamic, importanţa
deosebită a valorilor internaţionale pe care le protejează.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="17" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Sunt
principii fundamentale ale dreptului internaţional public:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l233 level1 lfo233; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">principiul
soluţionării paşnice a diferendelor, principiul cooperării internaţionale;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l233 level1 lfo233; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">principiul
autorităţii lucrului judecat, principiul cooperării internaţionale;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l233 level1 lfo233; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">principiul
soluţionării paşnice a diferendelor, principiul autorităţii lucrului judecat.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="18" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Sunt
principii fundamentale ale dreptului internaţional public:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l176 level1 lfo234; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">principiul
răspunderii pentru prejudiciile cauzate, respectarea egalităţii părţilor în
litigiu;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l176 level1 lfo234; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">principiul egalităţii
suverane a statelor, principiul inviolabilităţii frontierelor;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l176 level1 lfo234; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">respectarea
egalităţii părţilor în litigiu, principiul egalităţii suverane a statelor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="19" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Sunt
principii fundamentale ale dreptului internaţional public:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l203 level1 lfo235; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">principiul
egalităţii suverane a statelor, principiul inviolabilităţii frontierelor;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l203 level1 lfo235; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">principiul
libertăţii de navigaţie, principiul inviolabilităţii personale a diplomaţilor;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l203 level1 lfo235; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">principiul
inviolabilităţii frontierelor; principiul inviolabilităţii personale a
funcţionarilor diplomatici şi consulari.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="20" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Potrivit
principiul egalităţii suverane a statelor:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l35 level1 lfo236; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">fiecare stat are
dreptul de a-şi stabili liber regimul său social, politic, sistemul său
economic, cultural, legislaţia proprie;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l35 level1 lfo236; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">un
stat nu trebuie neapărat să respecte personalitatea internaţională a celorlalte
state;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l35 level1 lfo236; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">un
stat nu are dreptul de a-şi conduce în mod liber relaţiile sale cu alte state.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="21" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Principiul
neamestecului în treburile interne ale altor state:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l169 level1 lfo237; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">presupune
obligaţia statelor de a întreprinde diferite acţiuni prin care să împiedice
exercitarea normală şi liberă a suveranităţii unui stat;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l169 level1 lfo237; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">dă naştere
dreptului statelor de a-^i exercita atributele suveranităţii, fară nici un
amestec din afară;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l169 level1 lfo237; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">interzice
intervenţia directă în treburile interne ale unui stat, dar nu exclude
intervenţia indirectă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="22" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Principiul
nerecurgerii la forţă şi la ameninţarea cu forţa împotriva integrităţii
teritoriale ori a independenţei politice a vreunui stat:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l110 level1 lfo238; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">interzice
exercitarea dreptului la autoapărare împotriva unui atac armat;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l110 level1 lfo238; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">interzice
folosirea forţei, cu caracter de sancţiune colectivă, pe baza hotărârii
Consiliului de Securitate al O.N.U., împotriva statelor care săvârşesc acte de
agresiune, de ameninţare sau de încălcare a păcii internaţionale;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l110 level1 lfo238; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">interzice statelor
să recurgă, în relaţiile lor internaţionale, la ameninţarea cu forţa sau la
folosirea ei, împotriva integrităţii teritoriale ori independenţei politice a
altor state.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="23" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Principiul
rezolvării pe cale paşnică a diferendelor se aplică:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l47 level1 lfo239; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">numai
diferendelor politice dintre state;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l47 level1 lfo239; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">numai
diferendelor grave dintre state;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l47 level1 lfo239; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tuturor
diferendelor care se pot ivi în relaţiile internaţionale şi indiferent de
gravitatea lor.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="24" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Principiul
inviolabilităţii frontierelor statului:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l59 level1 lfo240; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">completează
principiul integrităţii teritoriale a statului;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l59 level1 lfo240; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">limitează
acţiunea principiul integrităţii teritoriale a statului;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l59 level1 lfo240; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu
are nici o legătură cu principiul integrităţii teritoriale a statului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="25" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Principiul
<i>pacta sunt servanda</i> se aplică:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l20 level1 lfo241; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tratatelor
multilaterale legale;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l20 level1 lfo241; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tratatelor
bilaterale legale;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l20 level1 lfo241; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tuturor tratatelor
internaţionale legale.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="26" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Principiul
<i>pacta sunt servanda</i> se bazează
pe:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l89 level1 lfo242; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">ideea de
bună-credinţă, pe obligaţia de a respecta cuvântul dat;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l89 level1 lfo242; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">organizarea
politico-administrativă a statelor;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l89 level1 lfo242; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">acţiunea
diplomatică a reprezentanţilor statelor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="27" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Cooperarea
internaţională este:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l61 level1 lfo243; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">calitate
intrinsecă a relaţiilor internaţionale;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l61 level1 lfo243; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">sintagmă
ce trebuie introdusă obligatoriu în cuprinsul unui tratat;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l61 level1 lfo243; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">un drept şi o
obligaţie ce revine statelor.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Teste de autoevaluare</span></b><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="28" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Subiectul
originar şi cu competenţe depline al dreptului internaţional public îl
reprezintă:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l69 level1 lfo245; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">statul suveran;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l69 level1 lfo245; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">organizaţiile
internaţionale;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l69 level1 lfo245; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">popoarele
care luptă pentru independenţă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="29" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Sunt
subiecte derivate şi limitate ale dreptului internaţional public:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l123 level1 lfo246; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">statele
suverane;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l123 level1 lfo246; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">organizaţiile
internaţionale;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 74.5pt; mso-list: l123 level1 lfo246; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -56.5pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">popoarele
care luptă pentru independenţă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="30" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Convenţia
de la Montevideo (1933) privind drepturile şi obligaţiile statelor prevede
întrunirea următoarelor elemente pentru ca o entitate să aibă
personalitate juridică de tip statal:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l170 level1 lfo247; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">populaţie
permanentă, teritoriu determinat, existenţa unui guvern independent,
capacitatea de a intra în relaţii cu alte state;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l170 level1 lfo247; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">populaţie
permanentă, teritoriu determinat, existenţa unui guvern independent;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l170 level1 lfo247; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">teritoriu
determinat, existenţa unui guvern independent, capacitatea de a intra în
relaţii cu alte state.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="31" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Uniunea
personală:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l146 level1 lfo248; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">este
asociaţia a două sau mai multe state, având un şef comun, organe comune de
reprezentare în relaţiile cu alte state, dar care din punct de vedere
constituţional, legislativ şi administrativ continuă să exercite fiecare
anumite atribute ale suveranităţii;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l146 level1 lfo248; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">reprezintă
asocierea a două sau mai multe state, având aceeaşi persoană ca şef de stat,
fiecare stat membru păstrându-şi legislaţia, administraţia şi justiţia şi
rămânând subiect distinct de drept internaţional, având reprezentanţe diplomatice
proprii, încheind tratate în nume propriu;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l146 level1 lfo248; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">este
o uniune creată de regulă prin tratate internaţionale în cadrul căreia statele
participante îşi păstrează deplina independenţă şi calitatea de subiecte ale
dreptului internaţional; aceste state au organe legislative şi executive
proprii şi un organ comun denumit dietă sau congres.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="32" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Uniunea
reală:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l186 level1 lfo249; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -27.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">este asociaţia a
două sau mai multe state, având un şef comun, organe comune de reprezentare în
relaţiile cu alte state, dar care din punct de vedere constituţional,
legislativ şi administrativ continuă să exercite fiecare anumite atribute ale
suveranităţii;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l186 level1 lfo249; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -27.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">reprezintă
asocierea a două sau mai multe state, având aceeaşi persoană ca şef de stat,
fiecare stat membru păstrându-şi legislaţia, administraţia şi justiţia şi
rămânând subiect distinct de drept internaţional, având reprezentanţe
diplomatice proprii, încheind tratate în nume propriu;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l186 level1 lfo249; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -27.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">este
o uniune creată de regulă prin tratate internaţionale în cadrul căreia statele
participante îşi păstrează deplina independenţă şi calitatea de subiecte ale
dreptului internaţional; aceste state au organe legislative şi executive
proprii şi un organ comun denumit dietă sau congres.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="33" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Confederaţia
de state:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l187 level1 lfo250; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">este
asociaţia a două sau mai multe state, având un şef comun, organe comune de
reprezentare în relaţiile cu alte state, dar care din punct de vedere
constituţional, legislativ şi administrativ continuă să exercite fiecare
anumite atribute ale suveranităţii;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l187 level1 lfo250; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">reprezintă
asocierea a două sau mai multe state, având aceeaşi persoană ca şef de stat,
fiecare stat membru păstrându-şi legislaţia, administraţia şi justiţia şi
rămânând subiect distinct de drept internaţional, având reprezentanţe
diplomatice proprii, încheind tratate în nume propriu;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l187 level1 lfo250; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">este o uniune
creată de regulă prin tratate internaţionale în cadrul căreia statele
participante îşi păstrează deplina independenţă şi calitatea de subiecte ale
dreptului internaţional; aceste state au organe legislative şi executive
proprii şi un organ comun denumit dietă sau congres.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="34" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Uniunea
creată prin unirea Ţării Româneşti şi a Moldovei, în ianuarie 1859 a fost:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l248 level1 lfo251; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">uniune personală;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l248 level1 lfo251; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">uniune
reală;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l248 level1 lfo251; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">stat
federal.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="35" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Principatele
Române în perioada 1862-1864 constituiau:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l10 level1 lfo253; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">uniune
personală;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l10 level1 lfo253; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">uniune reală;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l10 level1 lfo253; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">confederaţie
de state.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="36" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Statele
Unite ale Americii sunt:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l75 level3 lfo252; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">stat
unitar;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l75 level3 lfo252; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">stat federal;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l75 level3 lfo252; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">stat
neutru.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="37" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Personalitatea
internaţională a organizaţiilor rezultă din:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l58 level1 lfo254; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">actul constitutiv
al acesteia;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l58 level1 lfo254; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">din
regulamentul de ordine interioară;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l58 level1 lfo254; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">din
Convenţia de la Tokyo din 2002.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="38" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Organizaţiile
internaţionale:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l198 level1 lfo255; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">au personalitate
juridică proprie, distinctă de cea a statelor membre;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l198 level1 lfo255; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">au
personalitate juridică identică cu a fiecărui stat membru;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l198 level1 lfo255; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu
au personalitate juridică.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="39" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Organizaţia
Naţiunilor Unite are vocaţie:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l96 level1 lfo256; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">universală;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l96 level1 lfo256; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">regională;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l96 level1 lfo256; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">subregională.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="40" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Consiliul
Europei are vocaţie:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l121 level1 lfo257; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">universală;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l121 level1 lfo257; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">regională;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l121 level1 lfo257; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">subregională.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="41" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">O.C.E.M.N.
este o organizaţie cu vocaţie:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l158 level1 lfo258; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">universală;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l158 level1 lfo258; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">regională;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l158 level1 lfo258; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">subregională.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="42" style="margin-top: 0cm;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l41 level1 lfo262; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Popoarele
care luptă pentru independenţă sunt subiecte de drept internaţional public
limitate şi tranzitorii:<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l153 level1 lfo259; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">până la constituirea
lor într-un stat propriu;<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l153 level1 lfo259; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">până
la câştigarea luptei;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 45.0pt; mso-list: l153 level1 lfo259; tab-stops: list 45.0pt; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c)<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">până
la pierderea luptei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<a href="https://www.blogger.com/null" name="bookmark48"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">TESTE PENTRU SEMINAR</span></b></a><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"> (din cartea Janei Maftei)<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<a href="https://www.blogger.com/null" name="bookmark49"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">1. Dreptul
internaţional public reprezintă un ansamblu de reguli:</span></a><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l95 level1 lfo200; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">scrise;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l95 level1 lfo200; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nescrise;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l95 level1 lfo200; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="background: aqua; font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt; mso-highlight: aqua;">scrise sau nescrise</span></b><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">. (corect)<o:p></o:p></span></b></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">2. Dreptul
internaţional public reglementează:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l165 level1 lfo199; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">raporturile
dintre state, ca purtătoare de suveranitate;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l165 level1 lfo199; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">raporturile
dintre persoane fizice şi persoane juridice;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l165 level1 lfo199; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">toate
relaţiile internaţionale.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">3. Ordinea
juridică internaţională reprezintă:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l92 level1 lfo198; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">totalitatea
raporturilor dintre persoanele fizice şi juridice aparţinând diferitelor
state;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l92 level1 lfo198; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">procesul de
constituire şi de aplicare a normelor dreptului internaţional public;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l92 level1 lfo198; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">societatea
internaţională, în ansamblul ei.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">4. Obiectul de
reglementare al dreptului internaţional public:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l22 level1 lfo197; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">coincide
cu obiectul de reglementare al dreptului intern;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l22 level1 lfo197; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">este alcătuit
din relaţiile internaţionale, în care statul acţionează ca purtător de
suveranitate;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l22 level1 lfo197; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">este
alcătuit din raporturile dintre principalele instituţii de stat:
preşedinţie, guvern, parlament.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">5. În societatea
internaţională:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l214 level1 lfo196; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu există un
organism legislativ unic, care să elaboreze o legislaţie internaţională;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l214 level1 lfo196; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">există
un organism legislativ unic, supraordonat statelor, care elaborează
legislaţia internaţională;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l214 level1 lfo196; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu
statele creează normele internaţionale, ci un organism legislativ unic,
care elaborează legislaţia internaţională.<a href="https://www.blogger.com/null" name="bookmark54"><o:p></o:p></a></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">6. Normele
dreptului internaţional public:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l106 level1 lfo195; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">au,
de regulă, trei părţi: ipoteză, dispoziţie şi sancţiune;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l106 level1 lfo195; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu prevăd în
mod expres sancţiuni pentru cazul nerespectării lor;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l106 level1 lfo195; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">prevăd
în mod expres sancţiuni pentru cazul nerespectării lor.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">7. Între dreptul
intern şi dreptul internaţional public:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l31 level1 lfo194; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu
există deosebiri privind obiectul de reglementare, modul de elaborare a
normelor, izvoare, subiecte, sistemul de aplicare şi de sancţionare;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l31 level1 lfo194; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">există
deosebiri privind obiectul de reglementare, modul de elaborare a normelor,
izvoare, subiecte, sistemul de aplicare şi de sancţionare;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l31 level1 lfo194; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">deosebirile
nu sunt semnificative.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">8. În problema
raportului dintre dreptul internaţional public şi dreptul intern s-au conturat
două teorii opuse:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l206 level1 lfo193; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">teoria
dualistă şi teoria monistă;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l206 level1 lfo193; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">teoria
negocierii şi teoria conflictului;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l206 level1 lfo193; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">teoria
identităţii în democraţie şi teoria concurenţei în democraţie.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">9. Potrivit art.20
din Constituţia României revizuite:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l131 level1 lfo192; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">statul
român de obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile
ce-i revin din tratatele la care este parte;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l131 level1 lfo192; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">dispoziţiile
constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi
interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România
este parte;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l131 level1 lfo192; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tratatele
ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">10. Părintele
dreptului internaţional modern este considerat:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l39 level1 lfo191; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Talleyrand;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l39 level1 lfo191; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Mettemich;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l39 level1 lfo191; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Hugo Grotius.<o:p></o:p></span></b></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">11. Dreptul
internaţional public a fost numit în trecut:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l199 level1 lfo190; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">jus
gentium privatum;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l199 level1 lfo190; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">jus inter
gentes;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l199 level1 lfo190; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">ars
aequi et boni.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">12. Tratatul
sublim era:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l204 level1 lfo189; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">un tratat de
prietenie şi alianţă;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l204 level1 lfo189; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">un
tratat comercial;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l204 level1 lfo189; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">actul
de constituire al unei societăţi internaţionale secrete.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">13. Primele
misiuni diplomatice permanente apar:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l94 level1 lfo188; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">în Europa
secolului al XV-lea;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l94 level1 lfo188; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">în
Asia secolului al XVI-lea;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l94 level1 lfo188; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">în
Europa secolului al XVI-lea.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">14. Teoria monistă
are :</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l148 level1 lfo187; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">variantă;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l148 level1 lfo187; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">două
variante;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l148 level1 lfo187; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">trei
variante.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">15. În prezent,
dreptul internaţional public are un profund caracter:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l171 level1 lfo186; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">belicos;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l171 level1 lfo186; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">umanitar;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l171 level1 lfo186; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">comercial.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">16. Imperiul
Roman:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l194 level1 lfo185; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">a dezvoltat
considerabil practica tratatelor cu naţiunile terţe;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l194 level1 lfo185; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu
a contribuit în nici un fel la dezvoltarea dreptului internaţional;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l194 level1 lfo185; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">a
contribuit în mică măsură la dezvoltarea dreptului internaţional.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">17. Art. 38 al
Statutului Curţii Internaţionale de Justiţie consideră mijloace auxiliare
pentru determinarea regulilor de drept:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l129 level1 lfo184; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">hotărârile
judecătoreşti şi doctrina specialiştilor celor mai calificaţi ai
diferitelor naţiuni;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l129 level1 lfo184; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">principiile
generale de drept recunoscute de naţiunile civilizate;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l129 level1 lfo184; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">cutuma
internaţională, ca dovadă a unei practici generale acceptate ca
reprezentând dreptul.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">18. Instituţia
tratatului internaţional este reglementată prin:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l249 level1 lfo183; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Convenţia
de la Viena din 1961;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l249 level1 lfo183; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Convenţia
de la Viena din 1963;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l249 level1 lfo183; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Convenţia de
la Viena din 1969.<o:p></o:p></span></b></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">19. Potrivit
teoriei dualiste:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l175 level1 lfo182; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">dreptul
intern şi dreptul internaţional sunt sisteme juridice distincte;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l175 level1 lfo182; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">dreptul
intern şi dreptul internaţional formează o singură ordine juridică;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l175 level1 lfo182; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">forul
legislativ al unui stat este format din două camere.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">20. Potrivit art.
11 din Constituţia României revizuite:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l151 level1 lfo181; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">în cazul în
care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii
contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după
revizuirea Constituţiei;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l151 level1 lfo181; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">dispoziţiile
constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi
interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România
este parte;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l151 level1 lfo181; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">dacă
există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile
fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au
prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţie
sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">21. Majoritatea
autorilor consideră actele organizaţiilor internaţionale ca reprezentând:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l167 level1 lfo180; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">un izvor
secundar, derivat al dreptului internaţional public;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l167 level1 lfo180; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">un
izvor principal al dreptului internaţional public;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l167 level1 lfo180; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">categorie
fără valoare normativă internaţională.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">22. Teoria monistă
cuprinde:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l163 level1 lfo179; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">teoria
singularităţii iniţiale şi teoria diversităţii;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l163 level1 lfo179; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">teoria
separaţiei puterilor în stat şi teoria unicităţii puterii;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l163 level1 lfo179; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">teoria
priorităţii dreptului intern asupra dreptului internaţional şi teoria
priorităţii dreptului internaţional asupra dreptului intern.<o:p></o:p></span></b></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">23. Tratatul
sublim, cel mai vechi tratat internaţional, a fost încheiat:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l223 level1 lfo178; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">în
India Antică;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l223 level1 lfo178; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">în
China Antică;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l223 level1 lfo178; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">în Egiptul
Antic.<o:p></o:p></span></b></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">24. Cutuma
internaţională:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l253 level1 lfo177; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">este
izvor de drept;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l253 level1 lfo177; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu
este izvor de drept;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l253 level1 lfo177; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu prezintă
importanţă pentru dreptul internaţional.<o:p></o:p></span></b></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">25. Principiile
generale de drept:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l76 level1 lfo176; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">sunt
norme juridice de aplicaţie universală, cu rol maxim de generalitate şi cu
un caracter imperativ, care dau expresie şi protejează o valoare
fundamentală în raporturile dintre subiectele de drept internaţional;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l76 level1 lfo176; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">sunt
prescripţii normative cu caracter mare de generalitate care stau la baza
funcţionării sistemelor de drept naţionale, fiind transpuse apoi în
dreptul internaţional;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l76 level1 lfo176; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">dau
expresie şi reglementează o valoare specifică şi au acţiune limitată la o
ramură ori mai multe ale dreptului internaţional.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">26. Potrivit
teoriei moniste:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l256 level1 lfo175; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">dreptul
intern şi dreptul internaţional sunt sisteme juridice distincte;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l256 level1 lfo175; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">dreptul
intern şi dreptul internaţional formează o singură ordine juridică;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l256 level1 lfo175; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">forul
legislativ al unui stat este unicameral.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">27. Potrivit
concepţiei împărtăşite de jurişti din ţările Europei occidentale, codificarea:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l84 level1 lfo174; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">are rolul de
a constatata normele de drept în vigoare, fără a se preocupa dacă ele
formează un sistem coerent, aplicabil în raporturile internaţionale reale;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l84 level1 lfo174; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">constituie
o operă în cadrul căreia unele norme pot fi modificate sau abrogate şi se
pot crea norme noi, astfel încât să se realizeze un ansamblu coerent de
norme care să corespundă nevoilor şi realităţilor epocii;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l84 level1 lfo174; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu
contribuie la asigurarea preciziei normelor de drept şi nu contribuie la
întărirea coeziunii dreptului internaţional.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">28. Cutuma internaţională are:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l250 level1 lfo173; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">un
element;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l250 level1 lfo173; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">două
elemente;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l250 level1 lfo173; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">trei
elemente.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">29. Principiile specifice ale dreptului
internaţional:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l217 level1 lfo172; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">sunt
norme juridice de aplicaţie universală, cu rol maxim de generalitate şi cu
un caracter imperativ, care dau expresie şi protejează o valoare
fundamentală în raporturile dintre subiectele de drept internaţional;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l217 level1 lfo172; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">sunt
prescripţii normative cu caracter mare de generalitate care stau la baza
funcţionării sistemelor de drept naţionale, fiind transpuse apoi în
dreptul internaţional;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l217 level1 lfo172; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">dau expresie
şi reglementează o valoare specifică şi au acţiune limitată la o ramură
ori mai multe ale dreptului internaţional.<o:p></o:p></span></b></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">30. Echitatea:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l119 level1 lfo171; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">reprezintă o
posibilitate acordată de părţile într-un diferend judecătorului
internaţional de a judeca acel diferend pe baza bunului-simţ şi spiritului
de dreptate, cu scopul de a atenua aplicarea riguroasă a dreptului;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l119 level1 lfo171; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">constituie
un izvor formal al dreptului internaţional public;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l119 level1 lfo171; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">se
aplică, de regulă, în acele domenii ale dreptului internaţional în care
există reguli precise.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">31. Indiferent care este denumirea lor:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l25 level1 lfo170; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tratatele au
aceeaşi forţă juridică obligatorie;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l25 level1 lfo170; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">aceeaşi
structură şi acelaşi conţinut;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l25 level1 lfo170; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">aceleaşi
subiecte.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">32. In virtutea funcţiilor lor şi fără a
fi obligaţi să prezinte depline puteri, sunt consideraţi ca reprezentând statul
lor:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l24 level1 lfo169; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">şefii de
stat, şefii guvernelor şi miniştrii de externe, pentru toate actele
referitoare la încheierea unui tratat;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l24 level1 lfo169; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">şefii
de misiune diplomatică, pentru toate actele referitoare la încheierea unui
tratat;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l24 level1 lfo169; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">reprezentanţii
acreditaţi ai statelor la o conferinţă internaţională sau pe lângă o
organizaţie internaţională, ori pe lângă un organ al acesteia pentru toate
actele referitoare la încheierea unui tratat.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">33. Rezerva la tratat este o declaraţie:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l220 level1 lfo168; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">unilaterală;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l220 level1 lfo168; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">bilaterala;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l220 level1 lfo168; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">multilaterală<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">34. Principiile
fundamentale ale dreptului internaţional:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l172 level1 lfo167; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">sunt norme
juridice de aplicaţie universală, cu rol maxim de generalitate şi cu un
caracter imperativ, care dau expresie şi protejează o valoare fundamentală
în raporturile dintre subiectele de drept internaţional;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l172 level1 lfo167; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">sunt
prescripţii normative cu caracter mare de generalitate care stau la baza
funcţionării sistemelor de drept naţionale, fiind transpuse apoi în
dreptul internaţional;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l172 level1 lfo167; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">dau
expresie şi reglementează o valoare specifică şi au acţiune limitată la o
ramură ori mai multe ale dreptului internaţional.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">35. Elementul
subiectiv al cutumei internaţionale constă în:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l254 level1 lfo166; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">recunoaşterea
de către state a obligativităţii normei cutumiare;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l254 level1 lfo166; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">practica
generală comună a mai multor state, relativ îndelungată constând în acte
repetate în timp;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l254 level1 lfo166; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">atitudinea
de cooperare a statelor, ca purtătoare de suveranitate, în relaţiile
dintre ele.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">36. După
posibilitatea de aderare, tratatele pot fi:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l57 level1 lfo165; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tratate
deschise sau tratate închise;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l57 level1 lfo165; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tratate
bilaterale sau tratate multilaterale;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l57 level1 lfo165; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tratate
cu termen şi tratate încheiate pe perioadă determinată.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">37. Structura unui
tratat cuprinde:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l56 level1 lfo164; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">începutul,
cuprinsul şi încheierea;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l56 level1 lfo164; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">numai
prevederi de fond;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l56 level1 lfo164; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">preambulul,
dispozitivul, clauzele finale, anexe, protocoale, note etc.<o:p></o:p></span></b></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">38. Deplinele
puteri:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l49 level1 lfo163; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">este
un document care atestă starea de sănătate a persoanelor împuternicite să
reprezinte statul pentru negocierea, adoptarea sau semnarea unui tratat;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l49 level1 lfo163; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">este
documentul emis de autoritatea competentă a unui stat, prin care sunt
desemnate una sau mai multe persoane împuternicite să reprezinte statul
pentru negocierea, adoptarea sau semnarea unui tratat;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l49 level1 lfo163; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">este
documentul pe care trebuie să-l prezinte în mod obligatoriu şefii de stat,
şefii guvernelor şi miniştrii de externe, pentru toate actele referitoare
la încheierea unui tratat.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">39. În funcţie de
conţinutul lor, tratatele pot fi:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l240 level1 lfo162; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tratate
politice, tratate economice, tratate culturale etc.;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l240 level1 lfo162; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tratate
bilaterale, tratate multilaterale;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l240 level1 lfo162; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tratate-contracte,
tratate-legi.<o:p></o:p></span></b></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">40. Stabilirea sensului şi conţinutului
clauzelor unui tratat se realizează prin intermediul operaţiunii de:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l38 level1 lfo161; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">negociere;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l38 level1 lfo161; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">semnare
ad referendum;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l38 level1 lfo161; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">interpretare.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">41. Elementele esenţiale ale tratatului
sunt:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l60 level1 lfo160; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">subiecţii,
voinţa părţilor, obiectul, intenţia de a produce efecte juridice,
reglementarea prin norme de drept internaţional;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l60 level1 lfo160; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">preambulul,
dispozitivul, clauzele finale şi anexele;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l60 level1 lfo160; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">drepturile
şi obligaţiile internaţionale care iau naştere, se modifică sau se sting
prin intermediul tratatului.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">42. Tratatele multilaterale intră în
vigoare:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l238 level1 lfo159; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">la
data semnării;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l238 level1 lfo159; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">la un anumit
termen după depunerea unui anumit număr de instrumente de ratificare sau
aderare;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l238 level1 lfo159; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">la
data publicării.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">43. Rezerva la tratat este o declaraţie:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l135 level1 lfo158; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">unilaterală;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l135 level1 lfo158; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">bilaterală;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l135 level1 lfo158; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">multilaterală.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">44. În situaţia statului federal,
capacitatea de a încheia tratate revine:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l45 level1 lfo157; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">în
majoritatea cazurilor federaţiei şi numai rareori statelor componente;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l45 level1 lfo157; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">în
majoritatea cazurilor statelor componente şi numai rareori federaţiei;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l45 level1 lfo157; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">în
egală măsură federaţiei şi statelor componente.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">45. Statutul de neutralitate împiedică
statul respectiv să încheie:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l230 level1 lfo156; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tratate
cu caracter comercial;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l230 level1 lfo156; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tratate cu
caracter militar;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l230 level1 lfo156; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tratate
cu caracter neutru.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">46. În principiu, un tratat produce
efecte:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l42 level1 lfo155; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">numai faţă de
părţi;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l42 level1 lfo155; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">numai
faţă de terţi;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l42 level1 lfo155; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">în
egală măsură, faţă de părţi şi faţă de terţi.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">47. Capacitatea deplină de a încheia
tratate aparţine:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l55 level1 lfo154; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">statului;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l55 level1 lfo154; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">organizaţiilor
internaţionale;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l55 level1 lfo154; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">mişcărilor
de eliberare naţională.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">48. Rezerva la tratat:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l200 level1 lfo153; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">trebuie
exprimată în scris;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l200 level1 lfo153; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu
trebuie comunicată statelor contractante;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l200 level1 lfo153; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">se
poate face tacit.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">49. În funcţie de autorul interpretării,
deosebim între:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l21 level1 lfo152; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">interpretare
obiectivă şi interpretare subiectivă;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l21 level1 lfo152; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">interpretare
autentică şi interpretare neautentică;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l21 level1 lfo152; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">interpretare
primară şi interpretare secundară.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">50. Sunt principii fundamentale ale
dreptului internaţional public:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l68 level1 lfo151; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">principiul
soluţionării paşnice a diferendelor, principiul cooperării internaţionale;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l68 level1 lfo151; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">principiul
autorităţii lucrului judecat, principiul cooperării internaţionale;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l68 level1 lfo151; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">principiul
soluţionării paşnice a diferendelor, principiul autorităţii lucrului
judecat.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">51. Îndeplinirea condiţiei rezolutorii
prevăzute expres în cuprinsul tratatului:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l161 level1 lfo150; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">este cauză
voluntară de încetare a unui tratat;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l161 level1 lfo150; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">este
o cauză de încetare a unui tratat independentă de voinţa părţilor;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l161 level1 lfo150; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu
conduce la încetarea efectelor unui tratat.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">52. Interpretarea autentică a unui tratat
este realizată de către:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l67 level1 lfo149; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">părţile la
tratat;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l67 level1 lfo149; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">doctrinari;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l67 level1 lfo149; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">un
organ al unei organizaţii internaţionale.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">53. Potrivit principiul egalităţii
suverane a statelor:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l142 level1 lfo148; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">fiecare stat
are dreptul de a-şi stabili liber regimul său social, politic, sistemul
său economic, cultural, legislaţia proprie;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l142 level1 lfo148; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">un
stat nu trebuie neapărat să respecte personalitatea internaţională a
celorlalte state;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l142 level1 lfo148; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">un
stat nu are dreptul de a-şi conduce în mod liber relaţiile sale cu alte
state.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">54. În funcţie de obiectul interpretării,
deosebim între:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l143 level1 lfo147; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">interpretare
obiectivă şi interpretare subiectivă;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l143 level1 lfo147; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">interpretare
autentică şi interpretare neautentică;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l143 level1 lfo147; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">interpretare
primară şi interpretare secundară.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">55. Atunci când toate părţile la tratatul
anterior sunt părţi şi la tratatul ulterior, fără ca tratatul anterior să fi
expirat sau ca aplicarea sa să fi fost suspendată:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l122 level1 lfo146; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">continuă
să se aplice şi tratatul anterior;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l122 level1 lfo146; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tratatul
anterior nu se mai aplică;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l122 level1 lfo146; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tratatul
anterior nu se mai aplică decât în măsura în care dispoziţiile sale sunt
compatibile cu cele ale <u>tratatului posterior.<o:p></o:p></u></span></b></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">56. Organizaţiile internaţionale au
capacitate de a încheia tratate internaţionale:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l184 level1 lfo145; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">deplină;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l184 level1 lfo145; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">potrivit
actelor constitutive, în domeniile de competenţă special determinate;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l184 level1 lfo145; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu
au capacitate de a încheia tratate internaţionale.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">57. Acceptarea rezervelor:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo144; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu
.se poate face decât expres;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo144; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu
se poate face decât tacit;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo144; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">se poate face
expres sau tacit.<o:p></o:p></span></b></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">58. Potrivit principiului
neretroactivităţii:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l219 level1 lfo143; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">dispoziţiile
unui tratat nu leagă un stat cu privire la un act sau fapt anterior datei
intrării în vigoare a tratatului respectiv;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l219 level1 lfo143; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">dispoziţiile
unui tratat leagă un stat cu privire la un act sau fapt anterior datei
intrării în vigoare a tratatului respectiv;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l219 level1 lfo143; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu
are nici o relevanţă data intrării în vigoare a unui tratat.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">59. Sunt cauze voluntare de încetare a
unui tratat:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l251 level1 lfo142; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">exprimarea
consimţământului ulterior al tuturor părţilor şi expirarea termenului
prevăzut de tratat;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l251 level1 lfo142; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">dispariţia
părţilor la tratat şi dispariţia obiectului tratatului;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l251 level1 lfo142; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">îndeplinirea
condiţiei rezolutorii prevăzute expres în cuprinsul tratatului şi
schimbarea fundamentală a împrejurărilor.<o:p></o:p></span></b></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">60. Principiile fundamentale ale dreptului
internaţional se caracterizează prin:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l77 level1 lfo141; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">complexitate,
unicitate, universalitate, obligativitate, egalitate;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l77 level1 lfo141; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">universalitate,
obligativitate, transparenţă, publicitate;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l77 level1 lfo141; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">universalitate,
generalitate, obligativitate, caracter imperativ, caracter dinamic,
importanţa deosebită a valorilor internaţionale pe care le protejează.<o:p></o:p></span></b></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">61. Principiul rezolvării pe cale paşnică
a diferendelor se aplică:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l113 level1 lfo140; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">numai
diferendelor politice dintre state;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l113 level1 lfo140; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">numai
diferendelor grave dintre state;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l113 level1 lfo140; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tuturor
diferendelor care se pot ivi în relaţiile internaţionale şi indiferent de
gravitatea lor.<o:p></o:p></span></b></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">62. Sunt cauze de încetare a unui tratat
independente de voinţa părţilor:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l50 level1 lfo139; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">exprimarea
consimţământului ulterior al tuturor părţilor şi expirarea termenului
prevăzut de tratat;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l50 level1 lfo139; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">dispariţia
părţilor la tratat şi dispariţia obiectului tratatului;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l50 level1 lfo139; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">îndeplinirea
condiţiei rezolutorii prevăzute expres în cuprinsul tratatului şi
schimbarea fundamentală a împrejurărilor.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">63. Sunt principii
fundamentale ale dreptului internaţional public:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l258 level1 lfo138; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">principiul
răspunderii pentru prejudiciile cauzate, respectarea egalităţii părţilor
în litigiu;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l258 level1 lfo138; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">principiul
egalităţii suverane a statelor, principiul inviolabilităţii frontierelor;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l258 level1 lfo138; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">respectarea
egalităţii părţilor în litigiu, principiul egalităţii suverane a statelor.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">64. Principiul <i>pacta sunt servanda</i> se bazează pe:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l102 level1 lfo137; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">ideea de
bună-credinţă, pe obligaţia de a respecta cuvântul dat;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l102 level1 lfo137; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">organizarea
politico-administrativă a statelor;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l102 level1 lfo137; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">acţiunea
diplomatică a reprezentanţilor statelor.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">65. Convenţia de
la Montevideo (1933) privind drepturile şi obligaţiile statelor prevede
întrunirea următoarelor elemente pentru ca o entitate să aibă personalitate
juridică de tip statal:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l202 level1 lfo136; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">populaţie
permanentă, teritoriu determinat, existenţa unui guvern independent,
capacitatea de a intra în relaţii cu alte state;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l202 level1 lfo136; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">populaţie
permanentă, teritoriu determinat, existenţa unui guvern independent;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l202 level1 lfo136; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">teritoriu
determinat, existenţa unui guvern independent, capacitatea de a intra în
relaţii cu alte state.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">66. Sunt principii
fundamentale ale dreptului internaţional public:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l98 level1 lfo135; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">principiul
egalităţii suverane a statelor, principiul inviolabilităţii frontierelor;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l98 level1 lfo135; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">principiul
libertăţii de navigaţie, principiul inviolabilităţii personale a diplomaţilor;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l98 level1 lfo135; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">principiul
inviolabilităţii frontierelor; principiul inviolabilităţii personale a
funcţionarilor diplomatici şi consulari.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">67. Principiul
neamestecului în treburile interne ale altor state:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l211 level1 lfo134; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">presupune
obligaţia statelor de a întreprinde diferite acţiuni prin care să împiedice
exercitarea normală şi liberă a suveranităţii unui stat;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l211 level1 lfo134; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">dă naştere
dreptului statelor de a-şi exercita atributele suveranităţii, fără nici un
amestec din afară;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l211 level1 lfo134; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">interzice
intervenţia directă în treburile interne ale unui stat, dar nu exclude
intervenţia indirectă.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">68. Subiectul
originar şi cu competenţe depline al dreptului internaţional public îl
reprezintă:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l226 level1 lfo133; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">statul
suveran;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l226 level1 lfo133; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">organizaţiile
internaţionale;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l226 level1 lfo133; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">popoarele
care luptă pentru independenţă.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">69. Principiul inviolabilităţii
frontierelor statului:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l128 level1 lfo132; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">completează
principiul integrităţii teritoriale a statului;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l128 level1 lfo132; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">limitează
acţiunea principiul integrităţii teritoriale a statului;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l128 level1 lfo132; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu
are nici o legătură cu principiul integrităţii teritoriale a statului.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">70. Uniunea reală:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l236 level1 lfo131; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">este
asociaţia a două sau mai multe state, având un şef comun, organe comune de
reprezentare în relaţiile cu alte state, dar care din punct de vedere
constituţional, legislativ şi administrativ continuă să exercite fiecare
anumite atribute ale suveranităţii;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l236 level1 lfo131; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">reprezintă
asocierea a două sau mai multe state, având aceeaşi persoană ca şef de
stat, fiecare stat membru păstrându-şi legislaţia, administraţia şi
justiţia şi rămânând subiect distinct de drept internaţional, având
reprezentanţe diplomatice proprii, încheind tratate în nume propriu;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l236 level1 lfo131; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">este
o uniune creată de regulă prin tratate internaţionale în cadrul căreia
statele participante îşi păstrează deplina independenţă şi calitatea de
subiecte ale dreptului internaţional; aceste state au organe legislative
şi executive proprii şi un organ comun denumit dietă sau congres.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">71. Principiul
nerecurgerii la forţă şi la ameninţarea cu forţa împotriva integrităţii
teritoriale ori a independenţei politice a vreunui stat:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l70 level1 lfo130; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">interzice
exercitarea dreptului la autoapărare împotriva unui atac armat;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l70 level1 lfo130; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">interzice
folosirea forţei, cu caracter de sancţiune colectivă, pe baza hotărârii
Consiliului de Securitate al O.N.U., împotriva statelor care săvârşesc
acte de agresiune, de ameninţare sau de încălcare a păcii internaţionale;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l70 level1 lfo130; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">interzice
statelor să recurgă, în relaţiile lor internaţionale, la ameninţarea cu
forţa sau la folosirea ei, împotriva integrităţii teritoriale ori
independenţei politice a altor state.<o:p></o:p></span></b></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">72. Personalitatea
internaţională a organizaţiilor rezultă din:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l27 level1 lfo129; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">actul
constitutiv al acesteia;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l27 level1 lfo129; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">din
regulamentul de ordine interioară;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l27 level1 lfo129; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">din
Convenţia de la Tokyo din 2002.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">73. Statele Unite
ale Americii sunt:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l93 level1 lfo128; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">stat
unitar;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l93 level1 lfo128; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">stat federal;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l93 level1 lfo128; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">stat
neutru.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">74. Principiul <i>pacta sunt servanda</i> se aplică:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l91 level1 lfo127; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tratatelor
multilaterale legale;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l91 level1 lfo127; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tratatelor
bilaterale legale;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l91 level1 lfo127; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">tuturor
tratatelor internaţionale legale.<o:p></o:p></span></b></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">75. Cooperarea internaţională este:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l145 level1 lfo126; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">calitate
intrinsecă a relaţiilor internaţionale;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l145 level1 lfo126; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">sintagmă
ce trebuie introdusă obligatoriu în cuprinsul unui tratat;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l145 level1 lfo126; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">un drept/o obligaţie
ce revine statelor.<o:p></o:p></span></b></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">76. Sunt subiecte derivate şi limitate ale
dreptului internaţional public:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l88 level1 lfo125; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">statele
suverane;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l88 level1 lfo125; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">organizaţiile
internaţionale;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l88 level1 lfo125; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">popoarele
care luptă pentru independenţă.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">77. Uniunea personală:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l3 level1 lfo124; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">este
asociaţia a două sau mai multe state, având un şef comun, organe comune de
reprezentare în relaţiile cu alte state, dar care din punct de vedere
constituţional, legislativ şi administrativ continuă să exercite fiecare
anumite atribute ale suveranităţii;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l3 level1 lfo124; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">reprezintă
asocierea a două sau mai multe state, având aceeaşi persoană ca şef de
stat, fiecare stat membru păstrându-şi legislaţia, administraţia şi
justiţia şi rămânând subiect distinct de drept internaţional, având
reprezentanţe diplomatice proprii, încheind tratate în nume propriu;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l3 level1 lfo124; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">este
o uniune creată de regulă prin tratate internaţionale în cadrul căreia
statele participante îşi păstrează deplina independenţă şi calitatea de
subiecte ale dreptului internaţional; aceste state au organe legislative
şi executive proprii şi un organ comun denumit dietă sau congres.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">78. Confederaţia de state:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l12 level1 lfo123; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">este
asociaţia a două sau mai multe state, având un şef comun, organe comune de
reprezentare în relaţiile cu alte state, dar care din punct de vedere
constituţional, legislativ şi administrativ continuă să exercite fiecare
anumite atribute ale suveranităţii;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l12 level1 lfo123; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">reprezintă
asocierea a două sau mai multe state, având aceeaşi persoană ca şef de
stat, fiecare stat membru păstrându-şi legislaţia, administraţia şi
justiţia şi rămânând subiect distinct de drept internaţional, având
reprezentanţe diplomatice proprii, încheind tratate în nume propriu;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l12 level1 lfo123; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">este o uniune
creată de regulă prin tratate internaţionale în cadrul căreia statele
participante îşi păstrează deplina independenţă şi calitatea de subiecte
ale dreptului internaţional; aceste state au organe legislative şi
executive proprii şi un organ comun denumit dietă sau congres.<o:p></o:p></span></b></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">79. Organizaţiile internaţionale:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l208 level1 lfo122; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">au
personalitate juridică proprie, distinctă de cea a statelor membre;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l208 level1 lfo122; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">au
personalitate juridică identică cu a fiecărui stat membru;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l208 level1 lfo122; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu
au personalitate juridică.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">80. Uniunea creată prin unirea Ţării
Româneşti şi a Moldovei, în ianuarie 1859 a fost:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l43 level1 lfo121; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">uniune
personală;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l43 level1 lfo121; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">uniune
reală;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l43 level1 lfo121; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">stat
federal.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">81. Principatele Române în perioada
1862-1864 constituiau:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l99 level1 lfo120; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">uniune
personală;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l99 level1 lfo120; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">uniune reală;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l99 level1 lfo120; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">confederaţie
de state.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">82. Organizaţia Naţiunilor Unite are
vocaţie:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l11 level1 lfo119; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">universală;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l11 level1 lfo119; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">regională;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l11 level1 lfo119; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">subregională.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">83. Consiliul Europei are vocaţie:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l237 level1 lfo118; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">universală;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l237 level1 lfo118; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">regională;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l237 level1 lfo118; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">subregională.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">84. O.C.E.M.N. este o organizaţie cu
vocaţie:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l104 level1 lfo117; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">universală;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l104 level1 lfo117; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">regională;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l104 level1 lfo117; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">subregională.<o:p></o:p></span></b></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">85. Popoarele care luptă pentru
independenţă sunt subiecte de drept internaţional public limitate şi
tranzitorii:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l137 level1 lfo116; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">până la
constituirea lor într-un stat propriu;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l137 level1 lfo116; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">până
la câştigarea luptei;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l137 level1 lfo116; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">până
la pierderea luptei.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">86. Cetăţenia Vaticanului:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l136 level1 lfo115; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">are caracter
special şi nu afectează cetăţenia originară a persoanei respective;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l136 level1 lfo115; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">are
caracter general şi afectează cetăţenia originară a persoanei respective;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l136 level1 lfo115; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu
există.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">87. Poporul care luptă pentru
independenţă:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l115 level1 lfo114; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">are dreptul
să primească ajutoare de la state sau organizaţii internaţionale;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l115 level1 lfo114; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu
are dreptul să primească ajutoare de la state sau organizaţii
internaţionale;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l115 level1 lfo114; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">are
obligaţia să ofere ajutoare anumitor state şi organizaţii internaţionale.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">88. Prima reglementare ce cuprinde reguli
privind drepturile statelor neutre a fost:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l124 level1 lfo113; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Legile
lui Mânu, India, sec.al V-lea î.Hr.;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l124 level1 lfo113; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Tratatul
sublim, Egiptul Antic, 1296 î.Hr.;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l124 level1 lfo113; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Consolato del
Mare, Barcelona, în jurul anului 1494.<o:p></o:p></span></b></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">89. Este stat neutru:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l191 level1 lfo112; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">România;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l191 level1 lfo112; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Franţa;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l191 level1 lfo112; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Elveţia.<o:p></o:p></span></b></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">90. Recunoaşterea de drept (<i>de jure</i>) este:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l8 level1 lfo111; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">recunoaştere
definitivă, care nu poate fi retrasă, deplină, relaţiile dintre cele două
state se stabilesc la nivel diplomatic;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l8 level1 lfo111; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">recunoaştere
provizorie, care poate fi revocată şi limitată la stabilirea de relaţii
oficiale între cele două state numai la nivel consular;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l8 level1 lfo111; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">recunoaştere
definitivă, care nu poate fi retrasă, iar relaţiile oficiale dintre cele
două state se stabilesc la nivel consular.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">91. Regimul navigaţiei pe Dunăre este
prevăzut de:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l205 level1 lfo110; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Convenţia
de la Montego Bay din 1982;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l205 level1 lfo110; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Convenţia de
la Belgrad din 1948;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l205 level1 lfo110; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Convenţia
de la Montreux din 1936.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">92. Este stat neutru:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l201 level1 lfo109; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Germania;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l201 level1 lfo109; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Rusia;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l201 level1 lfo109; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Malta.<o:p></o:p></span></b></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">93. Reprezintă tipuri de neutralitate
următoarele categorii:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l36 level1 lfo108; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">neutralitate
pozitivă, neutralitate permanentă, neutralitate temporară;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l36 level1 lfo108; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">neutralitate
pozitivă, neutralitate permanentă, neutralitate temporală;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l36 level1 lfo108; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">neutralitate
pozitivă, neutralitate permanentă, neutralitate atemporală.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">94. Recunoaşterea internaţională este un
act:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l228 level1 lfo107; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">unilateral;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l228 level1 lfo107; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">bilateral;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l228 level1 lfo107; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">multilateral.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">95. Marea liberă constituie:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l44 level1 lfo106; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">partea
de mare adiacentă ţărmului până la o anumită distanţă în larg şi face
parte din teritoriul de stat;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l44 level1 lfo106; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">acea parte a
mării care nu este supusă suveranităţii vreunui stat;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l44 level1 lfo106; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">domeniu
acvatic reprezentând ape interioare maritime.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">96. Neutralitatea
diferenţiată presupune:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l247 level1 lfo105; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">că
statul neutra are obligaţia să adopte o poziţie egală faţă de beligeranţi,
nefavorizând pe nici unul dintre ei;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l247 level1 lfo105; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">neparticiparea
statului neutru la conflictul armat, îndatorirea acestui stat de a acorda
ajutor nemilitar statului victimă a agresiunii şi de a nu sprijini statul
agresor;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l247 level1 lfo105; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">atitudinea
unui stat de a nu participa la un anumit conflict militar.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">97. Referitor la
valoarea actului de recunoaştere internaţională au fost formulate următoarele
două teorii:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l174 level1 lfo104; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">teoria
simplă a recunoaşterii şi teoria complexă a recunoaşterii;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l174 level1 lfo104; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">teoria
constitutivă a recunoaşterii şi teoria declarativă a recunoaşterii;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l174 level1 lfo104; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">teoria
independentă a recunoaşterii şi teoria subsecventă a recunoaşterii.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">98. Recunoaşterea
de fapt (<i>de facto</i>) este:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l97 level1 lfo103; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">recunoaştere
definitivă, care nu poate fi retrasă, deplină, relaţiile dintre cele două
state se stabilesc la nivel diplomatic;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l97 level1 lfo103; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">recunoaştere
provizorie, care poate fi revocată şi limitată la stabilirea de relaţii
oficiale între cele două state numai la nivel consular;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l97 level1 lfo103; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">recunoaştere
definitivă, care nu poate fi retrasă, iar relaţiile oficiale dintre cele
două state se stabilesc la nivel consular.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">99. Neutralitatea
imparţială presupune:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l85 level1 lfo102; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">că statul
neutru are obligaţia să adopte o poziţie egală faţă de beligeranţi,
nefavorizând pe nici unul dintre ei;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l85 level1 lfo102; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">neparticiparea
statului neutru la conflictul armat, îndatorirea acestui stat de a acorda
ajutor nemilitar statului victimă a agresiunii şi de a nu sprijini statul
agresor;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l85 level1 lfo102; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">atitudinea
unui stat de a nu participa la un anumit conflict militar.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">100. Neutralitatea
temporară presupune:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l222 level1 lfo101; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">că
statul neutru are obligaţia să adopte o poziţie egală faţă de beligeranţi,
nefavorizând pe nici unul dintre ei;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l222 level1 lfo101; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">neparticiparea
statului neutru la conflictul armat, îndatorirea acestui stat de a acorda
ajutor nemilitar statului victimă a agresiunii şi de a nu sprijini statul
agresor;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l222 level1 lfo101; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">atitudinea
unui stat de a nu participa la un anumit conflict militar.<o:p></o:p></span></b></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">101. Populaţia
reprezintă:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l108 level1 lfo100; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">un element
constitutiv al statului;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l108 level1 lfo100; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">un
element institutiv al statului;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l108 level1 lfo100; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">un
element primitiv al statului.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">102. Potrivit principiului <i>jus sanguinis</i>:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l166 level1 lfo99; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">copilul
dobândeşte cetăţenia statului pe teritoriul căruia se naşte, indiferent de
cetăţenia părinţilor săi;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l166 level1 lfo99; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">copilul
dobândeşte cetăţenia părintelui care are aceeaşi grupă de sânge cu a sa;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l166 level1 lfo99; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">copilul
primeşte cetăţenia părinţilor săi indiferent de locul naşterii;<o:p></o:p></span></b></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">103. Retragerea cetăţeniei este:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l79 level1 lfo98; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">un
act individual al cetăţeanului;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="color: windowtext; mso-list: l79 level1 lfo98; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">măsură cu
caracter de sancţiune;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l79 level1 lfo98; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">procedură
internaţională multilaterală.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">104. Bipatridia reprezintă situaţia
juridică a unei persoane:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l235 level1 lfo97; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">care
are domiciliul concomitent în două ţări;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l235 level1 lfo97; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">care
nu are nici o cetăţenie;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l235 level1 lfo97; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">care deţine
concomitent cetăţenia a două state.<o:p></o:p></span></b></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">105. Referitor la un străin, statul poate
aplica:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l261 level1 lfo96; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">regimul
clauzei naţiunii celei mai favorizate;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l261 level1 lfo96; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">regimul
neutru;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l261 level1 lfo96; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">regimul
pozitiv.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">106. Drepturile fundamentale ale omului
constituie:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l177 level1 lfo95; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">acele
drepturi ale fiinţei umane care, fiind esenţiale pentru existenţa fizică,
pentru dezvoltarea materială şi intelectuală a acesteia sunt garantate de
documente de o importanţă deosebită;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l177 level1 lfo95; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">drepturile
în virtutea cărora titularul poate avea o anumită conduită şi poate cere
tuturor celorlalte persoane să nu le aducă atingere;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l177 level1 lfo95; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">sunt
drepturi fără conţinut economic, civile şi politice, care privesc
existenţa şi integritatea fizică şi morală a persoanei.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">107. Magna Charta Libertatum a apărut în
anul:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l209 level1 lfo94; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">1628;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l209 level1 lfo94; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">1679;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l209 level1 lfo94; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">1215.<o:p></o:p></span></b></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">108. Scop fundamental al O.N.U., aşa cum
este consacrat în art. 1 (3) al Cartei Naţiunilor Unite, îl constituie:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l259 level1 lfo93; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">ridicarea
nivelului de trai şi dezvoltarea economică şi socială;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="color: red; mso-list: l259 level1 lfo93; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">realizarea
cooperării internaţionale în materia protecţiei drepturilor fundamentale
ale omului;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l259 level1 lfo93; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">rezolvarea
problemelor internaţionale în domeniile economic, social, al sănătăţii
publice şi al altor probleme conexe.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">109. Convenţia
europeană pentru protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale a
fost adoptată în cadrul:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l188 level1 lfo92; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">O.N.U.;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l188 level1 lfo92; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Uniunii
Europene;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l188 level1 lfo92; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Consiliului
Europei.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">110. Următoarea reglementare: „<i>Statele participante pe teritoriul cărora
există minorităţi naţionale vor respecta dreptul persoanelor care fac parte din
aceste minorităţi la egalitate în faţa legii, le vor acorda posibilităţi
depline de exercitare reală a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale
şi, în acest scop, vor proteja interesele lor legitime în acest domeniu</i>”
este înscrisă în:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l5 level1 lfo91; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Actul
final al Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa, semnat la
Helsinki în 1975;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l5 level1 lfo91; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Declaraţia
de independenţă a S.U.A., din 4 iulie 1776;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l5 level1 lfo91; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Constituţia
României.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">111. Potrivit
teoriei culpei:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l243 level1 lfo90; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">existenţa
răspunderii internaţionale se fundamentează pe existenţa elementului
subiectiv al culpei în săvârşirea faptului internaţional ilicit;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l243 level1 lfo90; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">existenţa
răspunderii internaţionale se fundamentează pe simpla producere a faptului
internaţional ilicit care poate fi atribuit statului, fără a fi necesară
dovedirea culpei acestuia;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l243 level1 lfo90; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">existenţa
răspunderii internaţionale nu se fundamentează.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">112. Categoriile de acte şi fapte ilicite
care pot fi imputabile statului sunt:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l207 level1 lfo89; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">actele
autorităţilor publice ale statului; conduita altor entităţi împuternicite
să execute elemente ale autorităţii publice; conduita persoanelor care
acţionează în numele statului; conduita organelor puse la dispoziţia
statului de către alt stat sau de către o organizaţie internaţională;
conduita organelor statului care au acţionat în afara competenţelor lor
(sau actele ultra vires);<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l207 level1 lfo89; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">actele
autorităţilor publice ale statului şi conduita altor entităţi
împuternicite să execute elemente ale autorităţii publice;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l207 level1 lfo89; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">conduita
persoanelor care acţionează în numele statului; conduita organelor puse la
dispoziţia statului de către alt stat sau de către o organizaţie
internaţională; conduita organelor statului care au acţionat în afara
competenţelor lor (sau actele ultra vires).<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">113. În cazul
prejudiciului material este afectat:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l132 level1 lfo88; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">patrimoniul
statului-victimă sau al cetăţenilor săi;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l132 level1 lfo88; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">valori
nepatrimoniale ale statului;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l132 level1 lfo88; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">statul
ca subiect de drept sau organele sale.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">114. Răspunderea internaţională bazată pe
risc vizează, în principal, următoarele domenii:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l239 level1 lfo87; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">petrolier,
comercial, umanitar;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l239 level1 lfo87; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">comunitar,
regional, internaţional;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l239 level1 lfo87; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nuclear,
maritim, activitatea spaţială a statelor şi organizaţiilor internaţionale.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">115. Pentru a se antrena răspunderea
statului, trebuie îndeplinită condiţia ca:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l63 level1 lfo86; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">obligaţia
internaţională încălcată să fi fost în vigoare faţă de statul respectiv;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l63 level1 lfo86; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">statul
respectiv să urmeze a semna un document prin care să-şi asume obligaţia
internaţională încălcată;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l63 level1 lfo86; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">statul
respectiv să fi avut o conduită conformă cu norma juridică încălcată.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">116. Sunt principii ale dreptului
internaţional penal:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l197 level1 lfo85; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Principiul
legalităţii incriminării şi sancţiunilor şi Principiul imunităţii de
jurisdicţie;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l197 level1 lfo85; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Principiul
imprescriptibilităţii crimelor de drept internaţional şi Principiul
bunei-credinţe;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l197 level1 lfo85; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Principiul
legitimei apărări şi Pacta sunt servanda<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">117. Ce autor considera infracţiunea
internaţională ca fiind un fapt contrar dreptului internaţional şi atât de
vătămător pentru interesele apărate de acest drept, încât statele îi atribuie
de comun acord un caracter criminal, cerând totodată şi reprimarea penală:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l53 level1 lfo84; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Vespasian
Pella;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l53 level1 lfo84; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Ştefan
Glaser;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l53 level1 lfo84; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Nicolae
Titulescu.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">118. Elementul material al infracţiunii
internaţionale reprezintă:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l34 level1 lfo83; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">act
de natură fizică, voluntar, care se poate manifesta sub două forme: ca
acţiune (<i>delicta commissiva</i>) sau
ca inacţiune ori omisiune (<i>delicta
ommissiva</i>);<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l34 level1 lfo83; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">un
element care condiţionează existenţa infracţiunii internaţionale,
ilegalitatea fiind aceea care determină şi atrage sancţiunea penală;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l34 level1 lfo83; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">actul
incriminat trebuie să fie imputabil autorului.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">119. Categoriile de infracţiuni
internaţionale în raport de obiectul infracţiunii sunt:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l229 level1 lfo82; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">infracţiuni
comise de către persoane fizice în numele sau în contul unui stat,
infracţiuni comise de către persoane particulare, in afara împuternicirii
din partea vreunei autorităţi a unui stat;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l229 level1 lfo82; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">infracţiuni
cu caracter politic sau ideologic, infracţiuni fără caracter politic sau
ideologic;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l229 level1 lfo82; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">infracţiuni
contra unor valori morale, infracţiuni contra unor valori materiale.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">120. Statutul Curţii Penale Internaţionale
a intrat în vigoare la data de:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l215 level1 lfo81; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">1 iulie 2002;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l215 level1 lfo81; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">17
iulie 1998;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l215 level1 lfo81; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">4
iulie 1776.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">121. Cum a fost definit „<i>diferendul internaţional</i>” în
jurisprudenţa Curţii Permanente de Justiţie:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l134 level1 lfo80; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">un dezacord
asupra unei chestiuni de drept sau de fapt, un conflict de opinii juridice
sau de interese între state;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l134 level1 lfo80; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">deosebire
de păreri, neînţelegere, dezacord, dispută;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l134 level1 lfo80; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">neînţelegere
privind o problemă juridică sau un conflict de concepţii juridice, ce se
poate naşte între state, între state şi organizaţii, precum şi între
asemenea organizaţii, caz în care se vor aplica principiile fundamentale
ale soluţionării diferendelor între state.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">122. Cine poate cere avize consultative
Curţii Internaţionale de Justiţie:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l14 level1 lfo79; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">statele;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l14 level1 lfo79; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Adunarea
Generală a O.N.U.;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l14 level1 lfo79; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nimeni.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">123. În ce an a primit denumirea actuală
Curtea Internaţională de Justiţie:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">a. 1920;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">b. 1921;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">c. 1946.</span></b><b><span style="color: windowtext; font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"> <o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="color: windowtext; font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">124. </span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Unde se află
sediul Curţii Europene a Drepturilor Omului:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l13 level1 lfo77; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">la
Strasbourg;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l13 level1 lfo77; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">la
Haga;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l13 level1 lfo77; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">la
Bruxelles.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif;">125.
La propunea cărui stat au fost adoptate în 1992 Dispoziţiile privind o Comisie
de conciliere</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l51 level1 lfo76; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">S.U.A.;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l51 level1 lfo76; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Marea
Britanie;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l51 level1 lfo76; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Franţa.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">126. Elementele constitutive ale unui
stat, potrivit concepţiei clasice, sunt:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l17 level1 lfo75; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">teritoriu,
populaţie, guvern;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l17 level1 lfo75; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">parlamentul,
justiţia şi ministerul de externe;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l17 level1 lfo75; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">cetăţenii,
guvernanţii şi administraţia.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">127. Statul este definit ca fiind „<i>subiectul de drept internaţional care posedă
următoarele caractere: o populaţie, un teritoriu, un guvern şi capacitatea de a
intra în relaţie unele cu altele</i>” în:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l221 level1 lfo74; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Convenţia de
la Montevideo din 1933;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l221 level1 lfo74; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Declaraţia
Universală a Drepturilor Omului din 1948;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l221 level1 lfo74; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Convenţia
de la Viena din 1961.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">128. În cazul prejudiciului moral sunt
afectate:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l126 level1 lfo73; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">patrimoniul
statului-victimă sau al cetăţenilor săi;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l126 level1 lfo73; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">valori
nepatrimoniale ale statului;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l126 level1 lfo73; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">statul
ca subiect de drept sau organele sale.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">129. În cazul prejudiciului direct este
afectat:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l62 level1 lfo72; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">patrimoniul
statului-victimă sau al cetăţenilor săi;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l62 level1 lfo72; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">valori
nepatrimoniale ale statului;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l62 level1 lfo72; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">statul
ca subiect de drept sau organele sale.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">130. În cazul prejudiciului mediat sunt
afectate:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l139 level1 lfo71; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">drepturile
cetăţenilor unui stat ca persoane particulare sau ale unor persoane
juridice având naţionalitatea statului respectiv;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l139 level1 lfo71; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">valori
nepatrimoniale ale statului;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l139 level1 lfo71; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">statul
ca subiect de drept sau organele sale.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">131. Art.15 al cărui document
internaţional prevede că: „<i>Nimeni nu
poate fi lipsit în mod arbitrar de cetăţenia sa ori de dreptul de a-şi schimba
cetăţenia</i>”:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l125 level1 lfo70; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Convenţia
europeană asupra cetăţeniei din 1997;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l125 level1 lfo70; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Carta
O.N.U.;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l125 level1 lfo70; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Declaraţia
universală a drepturilor omului din 1948.<o:p></o:p></span></b></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">132. Potrivit principiului <i>jus soli</i>:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l4 level1 lfo69; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">copilul
dobândeşte cetăţenia statului pe teritoriul căruia se naşte, indiferent de
cetăţenia părinţilor săi;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l4 level1 lfo69; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">copilul
dobândeşte cetăţenia părinţilor, indiferent de locul unde are loc naşterea
acestuia;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l4 level1 lfo69; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">copilul
primeşte cetăţenia solicitată de părinţii acestuia.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">133. Dobândirea cetăţeniei prin naştere
este guvernată de următoarele două principii:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l16 level1 lfo68; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">pacta
sunt servanda, dura lex sed lex;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l16 level1 lfo68; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">jus
sanguinis, jus soli;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l16 level1 lfo68; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">jus
civile, jus publicum.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">134. Renunţarea la cetăţenie:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l144 level1 lfo67; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">are un efect
strict personal;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l144 level1 lfo67; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">are
caracter de sancţiune;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l144 level1 lfo67; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu
are efecte directe asupra persoanei.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">135. Retragerea cetăţeniei:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l7 level1 lfo66; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">are
un efect strict personal;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l7 level1 lfo66; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">are caracter
de sancţiune;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l7 level1 lfo66; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu
produce efecte directe asupra persoanei.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">136. Renunţarea la cetăţenie:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l80 level1 lfo65; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">este un act
individual al cetăţeanului;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l80 level1 lfo65; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">măsură
cu caracter de sancţiune;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l80 level1 lfo65; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">procedură
internaţională multilaterală.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">137. Retragerea cetăţeniei se poate lua:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l133 level1 lfo64; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">împotriva
unui cetăţean cu domiciliul în străinătate care a avut o conduită neloială
faţă de statul de origine prin săvârşirea unor fapte grave;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l133 level1 lfo64; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">împotriva
tuturor cetăţenilor care părăsesc ţara de origine;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l133 level1 lfo64; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">în
toate cazurile, pentru a se evita bipatridia.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">138. Retragerea cetăţeniei se poate lua:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l46 level1 lfo63; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">împotriva
tuturor cetăţenilor care părăsesc ţara de origine;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l46 level1 lfo63; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">în
toate cazurile, pentru a se evita bipatridia;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l46 level1 lfo63; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">în cazul în
care cetăţenia a fost obţinută în mod fraudulos.<o:p></o:p></span></b></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">139. Statele care au adoptat regimul
naţional:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l252 level1 lfo62; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">recunosc
străinilor pe teritoriul lor aceleaşi drepturi pe care le acordă
propriilor cetăţeni, cu excepţia drepturilor politice;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l252 level1 lfo62; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">acordă
străinilor, în baza unor tratate internaţionale, regimul cel mai favorabil
care a fost acordat cetăţenilor unui stat terţ pe teritoriul statului
respectiv;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l252 level1 lfo62; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">acordă
străinilor ca străinii cel puţin tratamentul minim ce se acordă pe plan
internaţional unor asemenea persoane.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">140. Statele care au adoptat regimul
clauzei naţiunii celei mai favorizate:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l116 level1 lfo61; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">recunosc
străinilor pe teritoriul lor aceleaşi drepturi pe care le acordă
propriilor cetăţeni, cu excepţia drepturilor politice;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l116 level1 lfo61; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">acordă
străinilor, în baza unor tratate internaţionale, regimul cel mai favorabil
care a fost acordat cetăţenilor unui stat terţ pe teritoriul statului
respectiv;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l116 level1 lfo61; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">acordă
străinilor ca străinii cel puţin tratamentul minim ce se acordă pe plan
internaţional unor asemenea persoane.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">141. Statele care au adoptat regimul
standardelor internaţionale:<o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l216 level1 lfo60; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">recunosc
străinilor pe teritoriul lor aceleaşi drepturi pe care le acordă
propriilor cetăţeni, cu excepţia drepturilor politice;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l216 level1 lfo60; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">acordă
străinilor, în baza unor tratate internaţionale, regimul cel mai favorabil
care a fost acordat cetăţenilor unui stat terţ pe teritoriul statului respectiv;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l216 level1 lfo60; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">acordă
străinilor ca străinii cel puţin tratamentul minim ce se acordă pe plan
internaţional unor asemenea persoane.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">142. Cetăţenia
europeană:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l87 level1 lfo59; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">înlocuieşte
cetăţenia naţională;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l87 level1 lfo59; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">completează
cetăţenia naţională;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l87 level1 lfo59; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">nu afectează
cetăţenia naţională.<o:p></o:p></span></b></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">143. Cetăţenia
europeană a fost instituită de:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l120 level1 lfo58; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Tratatul de
la Maastricht;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l120 level1 lfo58; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Tratatul
de la Amsterdam;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l120 level1 lfo58; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">Tratatul
de la Lisabona.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">144. Referitor la
un străin, statul poate aplica:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l127 level1 lfo57; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">regimul
neutru;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l127 level1 lfo57; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><b>regimul
naţional</b>;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l127 level1 lfo57; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">regimul
pozitiv.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">145. Expulzarea
străinilor este:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l182 level1 lfo56; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">măsură de
siguranţă, cu caracter administrativ;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l182 level1 lfo56; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">un
act de asistenţă juridică interstatală în materie penală;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l182 level1 lfo56; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">intervenţie
a forţelor multinaţionale.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">146. Extrădarea
străinilor este:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l81 level1 lfo55; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">măsură
de siguranţă, cu caracter administrativ;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l81 level1 lfo55; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">un act de
asistenţă juridică interstatală în materie penală;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l81 level1 lfo55; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">acţiune
a foiţelor armate ale unui stat.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">147. Declaraţia de
independenţă a S.U.A. prevede că:</span><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l180 level1 lfo54; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">că oamenii au
fost creaţi egali, ei fiind înzestraţi de Creator cu anumite drepturi
inalienabile; printre aceste drepturi se găsesc viaţa, libertatea şi
căutarea fericirii;<o:p></o:p></span></b></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l180 level1 lfo54; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">că
oamenii se nasc şi rămân liberi şi egali în drepturi., deosebirile sociale
nu pot fi fundate decât pe egalitatea comună;<o:p></o:p></span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l180 level1 lfo54; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 11.0pt;">egalitatea
de drept a bărbaţilor cu femeile, ca şi a naţiunilor, mari şi mici.<o:p></o:p></span></li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="a">
</ol>
Angeliquehttp://www.blogger.com/profile/07943574215172731457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7762461349644374717.post-53021783019707741932015-01-05T05:21:00.003-08:002015-01-05T05:21:54.766-08:00#Relaţia #dintre #Teoria #generală a #dreptului şi #disciplinele #juridice de #ramură;<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Times New Roman, serif; font-size: large;">#Relaţia #dintre #Teoria #generală a #dreptului şi #disciplinele #juridice de #ramură;</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="font-family: 'Helvetica Neue', Arial, sans-serif; font-size: 13px; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-size: x-small;"><span lang="RO" style="font-family: 'Times New Roman', serif;"><br /></span></span></div>
<h3 style="font-family: 'Helvetica Neue', Arial, sans-serif; font-size: 13px; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-size: x-small;"><span lang="RO" style="font-family: 'Times New Roman', serif;">Rezolvați, la alegere unul dintre subiectele de mai jos:</span></span><span style="font-size: x-small;"><span lang="RO" style="font-family: 'Times New Roman', serif;">I. Redactează un eseu structurat pe 60-70 rânduri (12 Times New Roman la 1,5 rânduri), în care să dezvolţi, pe lângă idei şi informaţii din alte surse, următoarele intercondiţionări:</span></span><span style="font-size: x-small;"><span lang="RO" style="font-family: 'Times New Roman', serif;">-relaţia dintre Teoria generală a dreptului şi disciplinele juridice de ramură;</span></span><span style="font-size: x-small;"><span lang="RO" style="font-family: 'Times New Roman', serif;">-relația dintre drept și morală</span></span><span style="font-size: x-small;"><span lang="RO" style="font-family: 'Times New Roman', serif;">-compară interpretarea oficială a dreptului cu interpretarea oficioasă.</span></span><span style="font-size: x-small;"><span lang="RO" style="font-family: 'Times New Roman', serif;">II. Realizați un referat de maximum 5 pagini în care să tratați un subiect la alegere dintre cele prezentate in UNITATEA 1 şi UNITATEA 2.</span></span></h3>
<div class="MsoNormal" style="font-family: 'Helvetica Neue', Arial, sans-serif; font-size: 13px; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-size: x-small;"><span lang="RO" style="font-family: 'Times New Roman', serif;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm;">
<span style="line-height: 150%;"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">Relaţia
dintre Teoria generala a dreptului şi disciplinele juridice de ramura<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm;">
<span style="line-height: 150%;"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">In
1890 un jurist german,A. Merkel (1830 - 1896),publica lucrarea "Elemente
der allgemeinen Rechtslehre" (Elemente ale teoriei generala a dreptului
).De la sfarsitul anilor 80 si pana acum disciplina a cunoscut imbunatatiri
foarte importante pentru problematica generala a stiintei juridice.Aportul lui
Merkel a fost acela de a indica sub acesta expresie mai multe cercetari si
studii in care prindeau contur exigenta antica de a unifica conceptul de drept
pozitiv.Teoria generala a dreptului ne ajuta sa înțelegem fenomenul juridic
prin însușirea conceptelor și categoriilor juridice teoretice pe care le
elaboreaza; elaboreaza și definește norma juridica și raportul juridic,
noțiunea de subiect de drept, noțiunea de raspundere juridica, de aplicare ori
interpretare a dreptului. Stiintele juridice de ramura, pe de alta parte, sunt
stiinte juridice care analizeaza normele juridice si raporturile de drept
aferente , dupa criteriul obiectului de reglementare.Toate aceste stiinte
juridice, ca parte a stiintelor sociale, sunt stiinte dedicate
studiuluiexistentei, facand parte din efortul urias depus de catre oameni in
dorinta lor de cunoastere riguroasa, prin abstractizare si generalizare a
legilor care guverneaza societatea, in evolutia sa.Teoria generala a dreptului
investigheaza problematica generala a dreptului, fiind astfel o disciplina
stiintifica distincta de teoria generala a statului, impreuna cu care intr-un
modinterconditional se ocupa de studiul categoriilor de stat si de drept, atat
din punct de vedere geneticcat si din punct de vedere structural si
functional.Teoria generala a dreptului studiaza dintr-o pespectiva maxima de
generalitate fenomenul dreptului.Stiintele juridice de ramura studiaza in mod
aplicat, specific anumite aspecte rezultate dinfenomenalitatea dreptului.Teoria
generala a dreptului, din pespectiva maxima de generalitate a studierii
fenomenuldreptului, surprinde aparitia, dezvoltarea si transformarea dreptului,
a normelor si raporturilor juridice,
problematica elaborarii, sistematizarii, interpretarii si aplicarii dreptului,
sistemului dreptuluisi diviziunile sale, respectarea normelor de drept si
raspunderea juridica. Din acest punct de vedere,teoria generala a dreptului
investigheaza dintr-o perspectiva complementara perspectivei stiintelor juridice de ramura, care studiaza fenomenul
dreptului in mod concret, specializat si aplicat.Stiintele juridice de ramura
aduc, din cercetarea proprie, date concrete care transformademersul de
generalizare al teoriei generale a dreptului, fara ca aceasta sa devina o
speculatie sterila,o pura generalizare teoretica .Totodata, teoria generala a
dreptului confera stiintelor juridice de ramura premisa general-teoretica a
intelegerii fenomenului juridic, perspectiva general sintetica.Teoria generala
a dreptului studiaza, in caliatea sa de stiinta sociala, un fenomen eminamente
social- dreptul. Teoria generala a dreptului ca stiinta juridica cu caracter
eminamente general seocupa, intr-un cadru mai larg, de fenomenul juridic in
ansamblul lui, incluzand pe langa normele dedrept, constiinta juridica, si
raporturile juridice din societate. Impreuna cu sociologia, istoria,economia,
politologia, etc descifreaza continutul specific al socialului, in raport cu
naturalul si spiritualul.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm;">
<span style="line-height: 150%;"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">Normele
de morala implica un model al conduitei necesare, cat si sanctiunile cu
caracter moral in caz de nerespectare a exigentelor valorice ale modelului.
Sanctiunile se diferentiaza dupa faptul daca sunt reactia mediului social la
comportamentul imoral sau a cugetului moral al subiectului care constientizeaza
vinovatia sa. Mediul social sanctioneaza prin oprobiul public, prin dispret
etc., iar subiectul vinovat, constient de fapta sa, se autopedepseste prin
mustrari de cuget, prin pareri de rau. Pentru normele morale, constrangerea
fizica se aplica numai cu rol de adaos la sanctiunea propriu-zis morala a
opiniei publice si doar in cazurile in care respectiva fapta imorala este
interzisa si de normele de drept.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm;">
<span style="line-height: 150%;"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">Interactiunea
complexa dintre morala si drept a preocupat gandirea juridica inca din
Antichitate. Legiuirile cele mai vechi invoca expres principiile morale, lasand
chiar impresia identitatii lor cu regulile juridice. Faptul ca atare nu denota
un neajuns teoretic (care poate fi reprosat, eventual, cunoasterii juridice
ulterioare, in situatia in care confunda dreptul cu morala), ci situatia
caracteristica stadiului initial al dreptului, aflat in relatie sincretica (de
nediferentiere) cu morala. De exemplu, regele Hammurabi centra codul sau pe
“normele juridice de echitate”, daruite poporului “pentru a calauzi cu dreptate
pe cei asupriti”; ansamblul indatoririlor concrete care revin persoanei pentru
implinirea virtutii reprezinta in dreptul traditional hindus dharma; principiul
lui “li”, in dreptul traditional chinez, constituie comandamentul moral, caruia
i se atribuie intaietate asupra lui “fa” – comandamentul juridic.Pentru grecii
antici, etica (de la ethos = morav, obicei, caracter), ca parte a conceptiei
filosofice, are a defini notiunea de bine, cu corelativele datorie, virtute,
fericire etc., care, cum se observa, apartin intr-o masura data si dreptului.
Ei aveau o viziune etica asupra dreptului; desi dreptatea era dedusa din
conformarea la lege, legea insasi era extrasa din principiul moral al
echitatii.Spiritul practic roman, atasat regulilor traditionale, aseza, de
asemenea, dreptul sub semnul moralei. Pentru Cicero, dreptul nu deriva din
vointa cuiva, ci de la natura; justitia e naturala si, ca atare, imuabila si
necesara.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm;">
<span style="line-height: 150%;"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">Interpretarea oficiala reprezinta determinarea intelesului
unei norme juridice de catre autoritatea emitenta a actului normativ. Sub acest
aspect, legiuitorul este pus in situatia de a constata ca legea pe care a adaptat-o
se aplica neuniform, dand nastere unei diversitati de solutii juridice pe care
non-contradictorialitatea dreptului nu le accepta. In astfel de cazuri, el
poate interveni, printr-o lege de interpretare, pentru a obliga pe toti
destinatarii legii sa o aplice in acelasi mod. Spre deosebire de interpretatea
oficiala, cea oficioasa reprezintă părerea oficialității, fără a fi recunoscut
expres ca atare.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm;">
<span style="line-height: 150%;"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">Bibliografie:
Francesco Viola PROBLEMI DI TEORIA DEL DIRI TTO. Universita di Catania<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm;">
<span style="line-height: 150%;"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">Wikipedia Teoria Generala a dreptului<o:p></o:p></span></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm;">
<span style="line-height: 150%;"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">Elemente
de Teoria Generala a Dreptului-Clement Gheorghe Universitatea din Craiova</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt;"><o:p></o:p></span></span></div>
Angeliquehttp://www.blogger.com/profile/07943574215172731457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7762461349644374717.post-83512658610360879462015-01-04T22:58:00.000-08:002015-01-04T22:58:00.825-08:00TSU noua rețea de socializare care iți da bani<span style="font-size: large;">#TSU noua #rețea de #socializare care iți da #bani</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhCatxzNflR9gc4eFZcY7uMHnPQe0-u78t7GqjRirZEToeGQo4lH2NLcLx0M8WpKQEbJii-xKgxym8kdtFuyb07AUexFf68mMY5GgiQVAOlhqgaANQaV6biyD65aFzA8_5-EAoAz43C-iE/s1600/TSU+noua+re%C8%9Bea+de+socializare+care+i%C8%9Bi+da+bani.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhCatxzNflR9gc4eFZcY7uMHnPQe0-u78t7GqjRirZEToeGQo4lH2NLcLx0M8WpKQEbJii-xKgxym8kdtFuyb07AUexFf68mMY5GgiQVAOlhqgaANQaV6biyD65aFzA8_5-EAoAz43C-iE/s1600/TSU+noua+re%C8%9Bea+de+socializare+care+i%C8%9Bi+da+bani.jpg" height="168" width="320" /></a></div>
<span style="font-size: large;"><br /></span>
Buna,<br />
Iti multumesc ca ai acceptat invitatia mea.Uite cum faci banii pe Tsu:<br />
Tsu, noua retea sociala, a devenit virala pentru ca își împarte veniturile cu toti cei care posteaza<br />
Facebook si Twitter au un nou motiv de ingrijorare. Lansata fara prea mare tam tam pe 14 octombrie, o noua retea de socializare promite sa le ameninte suprematia celor doi giganti. Reteaua se numeste Tsu si face exact lucrul pentru care Facebook si Twitter au fost criticate: in loc sa le ia bani utilizatorilor ca sa le promoveze mesajele, Tsu isi plateste userii pentru fiecare postare.<br />
Modalitatea e simpla. Ca si celelalte retele de socializare, Tsu afiseaza reclame. Diferenta e ca 90% din banii primiti dunt distribuiti utilizatorilor. Astfel, creatorul initial al unui mesaj primeste jumatate din suma, primul utilizator care distribuie mesajul primeste si el 33,3%, urmatorul ia si el 11%, iar al treilea distribuitor inca 3,7%. Daca luam 100 de euro, de exemplu, cel care a scris postarea originala va primi 45 de euro (Tsu opreste 10%, adica 10 euro, iar acesta primeste jumatate din restul de 90%), primul utilizator care da share va primi aproape 30 de euro, al doilea aproape 10 euro, iar al treilea putin peste 3 euro.<br />
Tsu planuieste sa isi recompenseze utilizatorii si in functie de cati prieteni pot atrage in reteaua sociala. Deocamdata, accesul se poate face doar pe baza de invitatie. Fiecare utilizator existent primeste un shortcode, asa ca, daca aveti prieteni deja inscrisi, ii puteti ruga sa va trimita link-ul de intrare, sau puteti folosi acest link de mai jos,cel cu albastru:<br />
<br />
<a href="https://www.tsu.co/mariapescaru/">Recomandare TSU</a>Angeliquehttp://www.blogger.com/profile/07943574215172731457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7762461349644374717.post-73371495183901140802014-12-24T07:18:00.002-08:002014-12-24T07:19:41.761-08:00Impodobeste mama bradul<h1 class="to-toggle-wp overflow-hidden xxLarge bold pbs mbm" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: 'Helvetica Neue', Helvetica, Arial, sans-serif; line-height: 1.2; margin-bottom: 10px !important; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; max-width: 728px; overflow: hidden; padding-bottom: 5px !important;">
Împodobește mama bradul</h1>
<div>
<br /></div>
<span style="font-size: large;"><span style="font-family: inherit;">Si dacă Fuego nu ar fi existat,sigur sărbătorile de iarna nu ar mai fi fost asa colorate.Si daca leru-i,ler romanul impodobeste bradul respectand traditia.Musai un "I</span><span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit; line-height: 1.2;">mpodobește mama bradul" </span><span style="font-family: inherit; line-height: 15.6000003814697px;">băgat</span><span style="font-family: inherit;"><span style="line-height: 1.2;"> pe system daca vrei sa-ti </span></span><span style="line-height: 28.7999992370605px;">iasă</span><span style="font-family: inherit;"><span style="line-height: 1.2;"> designul la impodobirea bradului.Iata si solutia daca mama ta nu reuseste operatiunea ler 007. :)</span></span></span></span><br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/-quun1pIJqBA/VJrY6aFvdrI/AAAAAAAABnU/jGjGMiRT3A0/s1600/indemn-pt-%2Bfuego.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" src="http://4.bp.blogspot.com/-quun1pIJqBA/VJrY6aFvdrI/AAAAAAAABnU/jGjGMiRT3A0/s1600/indemn-pt-%2Bfuego.JPG" height="640" width="480" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><a href="http://pufosenia.biz/">"Împodobește mama bradul....Daca nu reusesti il chem pe Fuego !"</a></td></tr>
</tbody></table>
<span style="font-size: large;"><span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;"><span style="line-height: 1.2;"><br /></span></span></span></span>Angeliquehttp://www.blogger.com/profile/07943574215172731457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7762461349644374717.post-2460130600381697672014-12-10T10:37:00.000-08:002014-12-10T10:37:15.075-08:00SWEDISH POLICE RAID THE PIRATE BAY, SITE OFFLINE<header style="background-color: white; box-sizing: border-box; font-family: proxima-nova, sans-serif; font-size: 16px; line-height: 24px;"><h1 class="entry-title" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; box-sizing: border-box; font-size: 2.4em; line-height: 1.1; margin: 0px; text-transform: uppercase;">
SWEDISH POLICE RAID THE PIRATE BAY, SITE OFFLINE</h1>
<ul class="entry-meta" style="box-sizing: border-box; color: #d7d7d7; font-size: 0.9em; font-weight: 600; list-style: none; margin: 0.5em 0px -0.5em; padding: 0px; text-transform: uppercase;">
<li class="entry-meta-item entry-meta-author byline author vcard" style="box-sizing: border-box; display: inline-block; margin: 0px; padding: 0px;">BY <span class="fn" style="box-sizing: border-box;"><a href="http://torrentfreak.com/author/andy/" rel="author" style="box-sizing: border-box; color: #e0005e; text-decoration: none;" title="Posts by Andy">ANDY</a></span></li>
<li class="entry-meta-item entry-meta-pubdate" style="box-sizing: border-box; display: inline-block; margin: 0px; padding: 0px;">ON <time class="updated" datetime="2014-12-10T17:52:39+00:00" pubdate="" style="box-sizing: border-box; color: #e0005e;">DECEMBER 9, 2014</time></li>
<li class="entry-meta-item entry-meta-comments" style="box-sizing: border-box; float: right; margin: 0px; padding: 0px;">C: <a class="comment-count-num" data-disqus-identifier="98078 http://torrentfreak.com/?p=98078" href="http://torrentfreak.com/swedish-police-raid-the-pirate-bay-site-offline-141209/#disqus_thread" style="box-sizing: border-box; color: #e0005e; text-decoration: none;">855</a></li>
</ul>
<div class="flag flag-featured" style="background: rgb(255, 71, 148); box-sizing: border-box; color: white; font-size: 0.7em; font-weight: bold; height: 27px; letter-spacing: 1px; line-height: 27px; padding: 0px 1em; position: absolute; right: -9px; text-transform: uppercase; top: -13.5px;">
BREAKING<div class="flag-end" style="border-left-color: transparent; border-left-style: solid; border-left-width: 15.3px; box-sizing: border-box; height: 27px; left: -13.5px; position: absolute; top: 0px; width: 1px;">
</div>
</div>
</header><div class="entry-summary" style="background-color: white; box-sizing: border-box; font-family: proxima-nova, sans-serif; font-size: 16px; line-height: 24px;">
<div class="entry-lead" style="box-sizing: border-box; font-size: 1.1em; font-style: italic; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
Police in Sweden carried out a raid in Stockholm today, seizing servers, computers, and other equipment. At the same time The Pirate Bay and several other torrent-related sites disappeared offline. Although no official statement has been made, TF sources confirm action against TPB.</div>
</div>
<div class="entry-content" style="background-color: white; box-sizing: border-box; font-family: proxima-nova, sans-serif; font-size: 1.1em; padding-left: 0px;">
<div style="box-sizing: border-box; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<img class="alignright" height="198" src="http://torrentfreak.com/images/tpb-logo.jpg" style="border: 0px; box-sizing: border-box; float: right; height: auto; margin: 0.2em 0px 1em 1em; max-width: 100%;" width="222" />For many years The Pirate Bay has been sailing by the seat of its pants so any downtime is met with concern from its millions of users.</div>
<div style="box-sizing: border-box; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
This morning, for the first time in months, The Pirate Bay <a href="http://torrentfreak.com/pirate-bay-goes-worldwide-141209/" style="box-sizing: border-box; color: #353f45;">disappeared offline</a>. A number of concerned users emailed TF for information but at that point technical issues seemed the most likely culprit.</div>
<div style="box-sizing: border-box; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
However, over in Sweden authorities have just confirmed that local police carried out a raid in Stockholm this morning as part of an operation to protect intellectual property.</div>
<div style="box-sizing: border-box; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
“There has been a crackdown on a server room in Greater Stockholm. This is in connection with violations of copyright law,” read a statement from Paul Pintér, police national coordinator for IP enforcement.</div>
<div style="box-sizing: border-box; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
Police are staying quiet on the exact location of the operation and the targets involved but the fact that the national police IP chief is involved at this early stage suggests something sizable.</div>
<div style="box-sizing: border-box; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
In addition, expert file-sharing case prosecutor Fredrik Ingblad has commented on the raid, further adding weight to the incident.</div>
<div style="box-sizing: border-box; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
“There were a number of police officers and digital forensics experts there. This took place during the morning and continued until this afternoon. Several servers and computers were seized, but I cannot say exactly how many,” Ingblad told SR.</div>
<div style="box-sizing: border-box; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
Ingblad would not be drawn on any arrests during the operation but TorrentFreak has learned that police may have detained at least one man connected to the site.</div>
<div style="box-sizing: border-box; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
While it seems certain that The Pirate Bay has been targeted today, it was not the only casualty. Several other torrent related sites including EZTV, Zoink, Torrage and the Istole tracker are also down.</div>
<div style="box-sizing: border-box; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<strong style="box-sizing: border-box;">Update:</strong> The Pirate Bay’s forum Suprbay.org is also offline. The same goes for Bayimg.com and Pastebay.net.</div>
<div style="box-sizing: border-box; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<strong style="box-sizing: border-box;">Update:</strong> According to the police the raid targeted a data center in Nacka which is built into a “mountain.”</div>
<div style="box-sizing: border-box; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<em style="box-sizing: border-box;">Breaking news story, more as we have it.</em></div>
<div style="box-sizing: border-box; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<em style="box-sizing: border-box;">source : http://torrentfreak.com/</em></div>
</div>
Angeliquehttp://www.blogger.com/profile/07943574215172731457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7762461349644374717.post-3780899733198192362014-12-10T03:12:00.001-08:002014-12-10T03:12:52.472-08:00Cum sa ai un aspect sexy<h2 style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; line-height: 19px;">
Cum sa ai un aspect sexy</h2>
<div class="mceTemp" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 13px; line-height: 19px;">
<dl class="wp-caption alignleft" data-mce-style="width: 268px;" id="attachment_946" style="-webkit-user-drag: none; background-color: #f3f3f3; border: 1px solid rgb(221, 221, 221); float: left; margin: 10px 0px; padding-top: 4px; text-align: center; width: 268px;">
<dt class="wp-caption-dt" style="-webkit-user-drag: none;"><a data-mce-href="http://lenjerieintimagalati.com/" href="http://lenjerieintimagalati.com/" style="-webkit-user-drag: none;"><img alt="Cum sa ai un aspect sexy" class="wp-image-946 " data-mce-src="http://lenjerieintimagalati.com/blog/wp-content/uploads/2014/12/cum-sa-ai-un-aspect-sexy-lenjerie1.jpg" height="387" src="http://lenjerieintimagalati.com/blog/wp-content/uploads/2014/12/cum-sa-ai-un-aspect-sexy-lenjerie1.jpg" style="-webkit-user-drag: none; border: 0px none; margin: 0px; padding: 0px;" width="258" /></a></dt>
<dd class="wp-caption-dd" style="-webkit-user-drag: none; font-size: 11px; line-height: 17px; margin: 0px; padding: 0px 4px 5px;">Cum sa ai un aspect sexy ?</dd></dl>
</div>
<div style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 13px; line-height: 19px;">
Te-ai simțit vreodată refuzata, când ai aflat că băieții ăia nu vorbesc despre tine,ci mai degrabă despre amica ta super <strong>sexy</strong>?Ni se întâmpla tuturora,mai devreme sau mai târziu. Dar aceste zile vor fi în curând de domeniul trecutului dacă ești gata de a porni stilul tău și de a îi face pe toți sa-și întoarcă capetele. Indiferent de culoarea parului tău,a pielii, oricare ar fi forma corpului sau de ce culoare sunt ochii,chiar și tu poți fi mai sexy începând de astăzi.Acum ca se apropie Crăciunul și Revelionul pregătește-te sa-i dai gata pe toți amicii tai!</div>
<h3 style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; line-height: 19px;">
Partea 1 - Descoperă care este look-ul cel mai potrivit pentru tine</h3>
<ul style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 13px; line-height: 19px;">
<li>Stilul sexy tradițional este cel mai potrivit atunci când încerci sa atragi parteneri de ocazie .E ca si când ai juca un rol pe scena,ascunzând sau minimizând personalitatea ta naturala.</li>
</ul>
<div class="mceTemp" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 13px; line-height: 19px;">
<dl class="wp-caption alignright" data-mce-style="width: 131px;" id="attachment_954" style="-webkit-user-drag: none; background-color: #f3f3f3; border: 1px solid rgb(221, 221, 221); float: right; margin: 10px 0px; padding-top: 4px; text-align: center; width: 131px;">
<dt class="wp-caption-dt" style="-webkit-user-drag: none;"><a data-mce-href="http://lenjerieintimagalati.com/blog/wp-content/uploads/2014/12/sexy-natural2.jpg" href="http://lenjerieintimagalati.com/blog/wp-content/uploads/2014/12/sexy-natural2.jpg" style="-webkit-user-drag: none;"><img alt="sexy-natural" class="wp-image-954 " data-mce-src="http://lenjerieintimagalati.com/blog/wp-content/uploads/2014/12/sexy-natural2-224x300.jpg" height="162" src="http://lenjerieintimagalati.com/blog/wp-content/uploads/2014/12/sexy-natural2-224x300.jpg" style="-webkit-user-drag: none; border: 0px none; margin: 0px; padding: 0px;" width="121" /></a></dt>
<dd class="wp-caption-dd" style="-webkit-user-drag: none; font-size: 11px; line-height: 17px; margin: 0px; padding: 0px 4px 5px;">sexy-natural</dd></dl>
</div>
<div style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 13px; line-height: 19px;">
</div>
<ul style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 13px; line-height: 19px;">
<li><strong>Sexy</strong> natural se referă la personalitatea și look-ul tau natural. Cu acest stil, declari intenția de a fi văzuta cine ești cu adevărat sexy și acest stil este utilizat de obicei atunci când esti in cautarea unei relatii pe termen lung. Acesta este cel mai potrivit stil pentru o femeie adultă, pentru ca o adolescenta este foarte rar in cautarea unei relații de lungă durată.</li>
<li></li>
</ul>
<h3 style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; line-height: 19px;">
Partea a 2-a - Fii sigura pe tine.calitatea look-ului <strong>sexy</strong> e pe primul loc</h3>
<ul style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 13px; line-height: 19px;">
<li>Chiar si oamenii care nu au mult de oferit din punct de vedere aspectual,pot sa fie<strong> sexy</strong> ,punând în alte calități atractive cum ar fi: personalitate,stilul sau ironia.</li>
<li>Demonstrează ca esti sigura pe tine lucrând la respectul de sine (auto stima),mergând drept la țintă,susținându-te prin conversații cu persoane necunoscute sau care nu iti sunt foarte apropiate.</li>
</ul>
<h2 style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; line-height: 19px;">
Partea a 3 -a Menține-te naturală</h2>
<ul style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 13px; line-height: 19px;">
<li><div class="mceTemp">
<dl class="wp-caption alignleft" data-mce-style="width: 310px;" id="attachment_958" style="-webkit-user-drag: none; background-color: #f3f3f3; border: 1px solid rgb(221, 221, 221); float: left; margin: 10px 0px; padding-top: 4px; text-align: center; width: 310px;">
<dt class="wp-caption-dt" style="-webkit-user-drag: none;"><a data-mce-href="http://lenjerieintimagalati.com/blog/wp-content/uploads/2014/12/blugi-elastici.jpg" href="http://lenjerieintimagalati.com/blog/wp-content/uploads/2014/12/blugi-elastici.jpg" style="-webkit-user-drag: none;"><img alt="blugi-elastici" class="size-medium wp-image-958" data-mce-src="http://lenjerieintimagalati.com/blog/wp-content/uploads/2014/12/blugi-elastici-300x189.jpg" height="189" src="http://lenjerieintimagalati.com/blog/wp-content/uploads/2014/12/blugi-elastici-300x189.jpg" style="-webkit-user-drag: none; border: 0px none; margin: 0px; padding: 0px;" width="300" /></a></dt>
<dd class="wp-caption-dd" style="-webkit-user-drag: none; font-size: 11px; line-height: 17px; margin: 0px; padding: 0px 4px 5px;">blugi-elastici</dd></dl>
</div>
Menține-te naturala. În timp ce în anii 80 puteai paria pe coloranți, make-up și vopsele, în ultimii ani,a fi sexy înseamnă sa fii frumoasă într-o stare naturală.Trucul trebuie sa fie normal și dacă este posibil cât mai aproape de culoarea pielii. Același lucru e valabil si pentru haine: blugi elastici sau colanti care arata curba naturala a picioarelor sunt preferați in detrimentul pantalonilor evazați.</li>
</ul>
<div style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 13px; line-height: 19px;">
</div>
<ul style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 13px; line-height: 19px;">
<li>Când poți joaca-te cu cele mai bune caracteristici pe care le ai pentru a prezenta frumusețea ta naturala.De exemplu,daca ochii tai sunt punctul forte,nu-i ascunde in spatele ochelarilor.</li>
</ul>
<div style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 13px; line-height: 19px;">
</div>
<h3 style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; line-height: 19px;">
Partea a 4 -a Ai grija de tine !</h3>
<div class="mceTemp" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 13px; line-height: 19px;">
<dl class="wp-caption alignright" data-mce-style="width: 310px;" id="attachment_961" style="-webkit-user-drag: none; background-color: #f3f3f3; border: 1px solid rgb(221, 221, 221); float: right; margin: 10px 0px; padding-top: 4px; text-align: center; width: 310px;">
<dt class="wp-caption-dt" style="-webkit-user-drag: none;"><a data-mce-href="http://lenjerieintimagalati.com/blog/wp-content/uploads/2014/12/fa-baie-zilnic-ca-sa-fii-sexy.jpg" href="http://lenjerieintimagalati.com/blog/wp-content/uploads/2014/12/fa-baie-zilnic-ca-sa-fii-sexy.jpg" style="-webkit-user-drag: none;"><img alt="fa-baie-zilnic-ca-sa-fii-sexy" class="size-medium wp-image-961" data-mce-src="http://lenjerieintimagalati.com/blog/wp-content/uploads/2014/12/fa-baie-zilnic-ca-sa-fii-sexy-300x199.jpg" height="199" src="http://lenjerieintimagalati.com/blog/wp-content/uploads/2014/12/fa-baie-zilnic-ca-sa-fii-sexy-300x199.jpg" style="-webkit-user-drag: none; border: 0px none; margin: 0px; padding: 0px;" width="300" /></a></dt>
<dd class="wp-caption-dd" style="-webkit-user-drag: none; font-size: 11px; line-height: 17px; margin: 0px; padding: 0px 4px 5px;">fa-baie-zilnic-ca-sa-fii-sexy</dd></dl>
</div>
<div style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 13px; line-height: 19px;">
Ai grija de tine !Fa baie în mod regulat,periaza-ti dinții si poarta haine curate.De asemenea, ar trebui sa faci gimnastica si sa urmezi o dieta adecvata pentru a obtine un corp puternic si sanatos.Daca procedezi asa,nu iti faci numai corpul mai atractiv pentru altii si si demonstrezi ca esti vrednica de iubire si atentie,ca ai sensul vital al iubirii de sine.</div>
<div style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 13px; line-height: 19px;">
Daca ai nevoie de ajutor cu gimnastica citește aici : <a data-mce-href="%20http://lenjerieintimagalati.com/blog/cum-sa-fii-in-forma/" href="http://lenjerieintimagalati.com/blog/wp-admin/%20http://lenjerieintimagalati.com/blog/cum-sa-fii-in-forma/">Cum sa fii in forma</a></div>
<div style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 13px; line-height: 19px;">
Daca ai nevoie de ajutor pentru a știi cum sa mananci sanatos citeste aici: <a data-mce-href="%20http://lenjerieintimagalati.com/blog/cum-sa-mancam-sanatos/ " href="http://lenjerieintimagalati.com/blog/wp-admin/%20http://lenjerieintimagalati.com/blog/cum-sa-mancam-sanatos/%20%E2%80%8E">Cum sa mancam sanatos</a></div>
<h3 style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; line-height: 19px;">
Partea a 5-a Parfumeaza-te !</h3>
<div style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 13px; line-height: 19px;">
Parfumeaza-te:Mirosul joaca un rol hotărâtor in sexy-appeal,dar alegerea unui parfum poate sa nu fie castigatoare precum ai impresia!Contrar a ceea ce deodorantele de pe piata vor sa induca, cea mai bună soluție este mirosul natural, nu un nor de spray pe corp. Fa baie regulat pentru a elimina transpiratia ce indeparteaza oamenii din jurul tau si foloseste un deodorant usor si cu un miros placut.Combina-l eventual cu apa de colonie sau cu un parfum delicat(citricele sunt cele mai apreciate in general),dar si mai bine ar fi daca ai lasa feromonii tai naturali sa-si facă treaba lor.</div>
<div class="mceTemp" style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 13px; line-height: 19px;">
<dl class="wp-caption aligncenter" data-mce-style="width: 310px;" id="attachment_973" style="-webkit-user-drag: none; background-color: #f3f3f3; border: 1px solid rgb(221, 221, 221); margin: 10px auto; padding-top: 4px; text-align: center; width: 310px;">
<dt class="wp-caption-dt" style="-webkit-user-drag: none;"><a data-mce-href="http://lenjerieintimagalati.com/blog/wp-content/uploads/2014/12/parfumeaza-te-delicat.jpg" href="http://lenjerieintimagalati.com/blog/wp-content/uploads/2014/12/parfumeaza-te-delicat.jpg" style="-webkit-user-drag: none;"><img alt="parfumeaza-te delicat" class="size-medium wp-image-973" data-mce-src="http://lenjerieintimagalati.com/blog/wp-content/uploads/2014/12/parfumeaza-te-delicat-300x187.jpg" height="187" src="http://lenjerieintimagalati.com/blog/wp-content/uploads/2014/12/parfumeaza-te-delicat-300x187.jpg" style="-webkit-user-drag: none; border: 0px none; margin: 0px; padding: 0px;" width="300" /></a></dt>
<dd class="wp-caption-dd" style="-webkit-user-drag: none; font-size: 11px; line-height: 17px; margin: 0px; padding: 0px 4px 5px;">parfumeaza-te delicat</dd></dl>
</div>
<ul style="color: #333333; font-family: Georgia, 'Times New Roman', 'Bitstream Charter', Times, serif; font-size: 13px; line-height: 19px;">
<li> Îngrijește-te și de igiena dentara. Foloseste o periuta de dinti, ata dentara si fa chiar gargara. Curata limba în fiecare dimineață cu instrumentul special sau cu o lingura pentru a obține o respiratie proaspata. Mergi la medic si controaleaza-ti dantura regulat și nu uita curățarea frecventa a dintilor.</li>
</ul>
<div>
<span style="color: #333333; font-family: Georgia, Times New Roman, Bitstream Charter, Times, serif;"><span style="font-size: 13px; line-height: 19px;">articol preluat cu acordul autorului de pe <a href="http://lenjerieintimagalati.com/blog/cum-sa-ai-un-aspect-sexy-partea/">Lenjerie Intima Galati</a></span></span></div>
Angeliquehttp://www.blogger.com/profile/07943574215172731457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7762461349644374717.post-53906757116435264952014-12-08T11:33:00.004-08:002014-12-10T03:32:16.294-08:00Comment faire un striptease ?<h3>
<b><span style="font-size: large;">Comment faire un striptease ?</span></b></h3>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj1pMrpMlRDQwR3ReXkmuSUhqWA0dvvYTmAg5jabY3Yo3b2jOs7JqwJhjHEVjtZx8vI4sFNU-NxDOUmJsSXvW3iqI-SLaJhBTJRKdq37nRLolIAl04dNNTnVCikn8YVD6YxfMeoy2OjVhQ/s1600/cr2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj1pMrpMlRDQwR3ReXkmuSUhqWA0dvvYTmAg5jabY3Yo3b2jOs7JqwJhjHEVjtZx8vI4sFNU-NxDOUmJsSXvW3iqI-SLaJhBTJRKdq37nRLolIAl04dNNTnVCikn8YVD6YxfMeoy2OjVhQ/s1600/cr2.jpg" height="400" width="393" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><a href="http://kalilinuxro.blogspot.com/">Comment faire un striptease ?</a></td></tr>
</tbody></table>
<div>
<b>Pour donner à votre petit ami ou votre amant l'envie d'en vouloir encore plus, un striptease est une très bonne idée. Pour faire à votre homme un striptease sexy, tout ce que vous avez à faire est de vous préparer avec les vêtements appropriés et de les enlever de la façon la plus sensuelle possible. Si vous voulez savoir comment faire un striptease qui fera tourner la tête de votre homme (ou n'importe quel homme) au moment où vous entrerez dans la pièce, suivez ces étapes.</b><br />
<b>Choisissez la tenue parfaite. Avant de vous préparer à faire votre striptease, vous devez prévoir la tenue parfaite. Allez voir dans votre armoire, faites éventuellement un tour dans un sexshop et trouvez quelque chose qui mette en valeur vos atouts. Cela peut être un costume traditionnel qui laisse de la place à l'imagination ou une petite robe sexy.</b><br />
<b>Choisissez bien vos sous-vêtements. Vos sous-vêtements doivent être aussi sexy que le reste de votre tenue. Choisissez un soutien-gorge qui fait un beau décolleté et un slip noir serré ou un string. Considérez que les sous-vêtements doivent être dévoilés en dernier ou à peine entrevus à travers les vêtements.</b><br />
<b></b><br />
<b>Le porte-jarretelle et les bas sont un must pour un striptease. Vous pouvez opter pour le classique bas résille, le porte-jarretelle avec un joli motif ou les bas avec une couture apparente derrière.</b></div>
Angeliquehttp://www.blogger.com/profile/07943574215172731457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7762461349644374717.post-37312410835809659172014-12-08T11:30:00.000-08:002014-12-08T11:31:08.824-08:00Quel vêtement sexy avez-vous dans votre armoire?<h3>
<span style="background-color: white; font-family: 'Helvetica Neue', Helvetica, Arial, san-serif; font-weight: normal;"><span style="font-size: large;"> Quel vêtement sexy avez-vous dans votre armoire?</span></span></h3>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgKTxWHwKulSKh2A-xKZfBoPjgLfybGrmwklmXkvgeL-QFsr84QeRy2CpSZJAfz0J9LTgqrQ2OKTld1lEBaMkmoy3GQRC7GTAuZFOB32OuuWcsYN4X1FLF_8tFGbuqkY4Ryn-_ZHAPpLXQ/s1600/cr3.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgKTxWHwKulSKh2A-xKZfBoPjgLfybGrmwklmXkvgeL-QFsr84QeRy2CpSZJAfz0J9LTgqrQ2OKTld1lEBaMkmoy3GQRC7GTAuZFOB32OuuWcsYN4X1FLF_8tFGbuqkY4Ryn-_ZHAPpLXQ/s1600/cr3.jpg" height="400" width="228" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><h3 style="text-align: start;">
<span style="background-color: white; font-family: 'Helvetica Neue', Helvetica, Arial, san-serif; font-weight: normal;"><span style="font-size: large;"> Quel vêtement sexy avez-vous dans votre armoire</span></span></h3>
</td></tr>
</tbody></table>
<div>
<span style="background-color: white; font-family: 'Helvetica Neue', Helvetica, Arial, san-serif; font-weight: normal;"><span style="font-size: large;"><br /></span></span></div>
<span style="background-color: white; font-family: 'Helvetica Neue', Helvetica, Arial, san-serif; font-size: 13px;"><br /></span>
<br />
<h3 style="background-color: white; font-family: 'Helvetica Neue', Helvetica, Arial, san-serif; font-size: 13px; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px;">
Moi une jupe courte fendue ! et vous ?</h3>
Angeliquehttp://www.blogger.com/profile/07943574215172731457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7762461349644374717.post-34543503405090593122014-12-08T11:27:00.000-08:002014-12-08T11:27:03.184-08:00Pourquoi attrape-t-on froid quand le temps change ?<h3>
Pourquoi attrape-t-on froid quand le temps change ?</h3>
Angeliquehttp://www.blogger.com/profile/07943574215172731457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7762461349644374717.post-13120157762201097732014-12-08T11:25:00.002-08:002014-12-08T11:25:34.037-08:00Savez-vous que 4 personnes sur 3 ne comprennent pas les fractions en maths?<h3>
Savez-vous que 4 personnes sur 3 ne comprennent pas les fractions en maths?</h3>
Angeliquehttp://www.blogger.com/profile/07943574215172731457noreply@blogger.com0