Teste teoria generala a dreptului - rezolvate

teoria generala a dreptului  teste tip grila rezolvate

ÎNTREBĂRI GRILĂ – TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI
1. Drepturile organelor de stat faţă de celelalte subiecte de drept constituie:
b) obligaţii ale acestora faţă de stat ;
2. După conţinutul lor distingem:
b) drept patrimonial şi drept nepatrimonial
3. Reglementările trebuie:
b) adoptate cu respectarea competenţei organului emitent;
4. Faptul că legea reglementează doar pentru viitor este expresia principiului:
d) neretroactivităţii
5. Drepturile patrimoniale se împart în:
a) drept real şi drept de creanţă
6. Justiţia reprezintă:
c) starea i deal ă a s oci et ăţ i i  r eal i zabi l ă  pri n asi gurarea pent ru f i ecare i ndi vi d în parte
şi pentru toţi împreună a satisfacerii drepturilor şi intereselor lor legitime;
7. Element constitutiv al calităţii de persoană juridică este:
c) o organizare proprie
8. După  cr i t er i ul subi ec t el or  car e r eal i zează  i nt er pr et a r ea nor mel or j ur i di ce
,  sedisting:
b) interpretarea oficială şi interpretarea neoficială;.
9. Principiile dreptului se clasifică în:
a) principii fundamentale şi principii specifice fiecărei ramură de drept;
10. Dreptul se împarte în:
a) drept public şi drept privat;
11. Principalul izvor de drept este:
a) Constituţia
12. În cadrul raportului juridic, drepturile si obligaţiile sunt:
b) corelative
13. Comparaţia este o operaţie ce urmăreşte:
c) constatarea unor elemente identice sau divergente între două sau mai multe fenomene;
14. Normele juridice ale unui stat acţionează:
b) asupra cetăţenilor statului, străinilor şi apatrizilor;
15. Noţiunea de responsabilitate reprezintă:
c) asumarea, de către individ, a răspunderii pentru consecinţele faptelor sale;
17. Norma juridică acţionează, în principiu, asupra:
d) teritoriului statului care a adoptat-o.
18. Una dintre trăsăturile esenţiale ale dreptului subiectiv este:
b) subiectul activ poate pretinde o conduită sau poate avea el însuşi o conduită în legăturăcu dreptul
său
19. Dreptul exercită un rol important în conducerea societăţii prin intermediul:
c) actului normativ juridic;
20. Interpretarea este r est r i ct i vă  atunci când sfera cazurilor la care se r ef er ă
norma juridică:
c) este mai restrânsă decât rezultă din formularea ei
21. Principiul libertăţii şi egalităţii se află în strânsă legătură cu:
d) principiul responsabilităţii.
22. În sens juridic, libertatea reprezintă:
c) posibilitatea unei persoane de a acţiona după propria dorinţă, respectând legile;
 23. Principiile dreptului constituie:
a) fundamentul sistemului juridic;
 24. Dispoziţiile generale cuprind:
a) obiectul, scopul, sfera relaţiilor sociale reglementate de actul normativ
 25. Excepţiile de la principiul neultraactivităţii sunt:
a) normele juridice temporare;
 26. Justiţia reprezintă:
c) starea i deal ă a s oci et ăţ i i  r eal i zabi l ă  pri n asi gurarea pent ru f i ecare i ndi vi d în parte
şi pentru toţi împreună a satisfacerii drepturilor şi intereselor lor legitime;
 27. Norma juridică este activă:
b) din momentul intrării în vigoare;
 28. După conţinutul lor distingem:
b) drept patrimonial şi drept nepatrimonial
29. Drepturile organelor de stat faţă de celelalte subiecte de drept constituie:
b) obligaţii ale acestora faţă de
30. Este principiu general al dreptului:
a) principiul libertăţii şi egalităţii; b) principiul responsabilităţii;c) principiul echităţii şi justiţiei;d) toate
cele trei răspunsuri sunt corecte.
31. Toate reglementările trebuie să fie:
 b) conforme cu Constituţia;
 32. Dreptul privat are ca obiect de reglementare:
b) interesul privat;
 33. Actul normativ:
a) conţine norme juridice;
34. Abrogarea este:
d) î n cet ar ea  acţ i uni i  normei  j uri di ce ca urmare a i nt r ă r i i  în vi goare a unei norme j uri di ce
noi.
35. Contractul normativ:
a) este izvor de drept
36. În strânsă legătură cu ştiinţele juridice se află un grup de discipline:
d) ajutătoare.
37. Drepturile patrimoniale se împart în:
a) drept real şi drept de creanţă
 38. Principiul libertăţii şi egalităţii se află în strânsă legătură cu:
d) principiul responsabilităţii.
39. Metode ale interpretării normelor juridice sunt:
d) toate cele trei răspunsuri sunt corecte.
40. Locul central în sistemul actelor normative îl ocupă:
d) Legea
41. Funcţia normativă este indisolubil legată de:
a) caracterul normativ al dreptului
42. Contravenţia, comparativ cu infracţiunea, prezintă un grad de pericol social:
a) mai mic
 43. Sistemul dreptului reprezintă:
b) structura internă a dreptului dintr-un stat;
 44. Părţile constitutive ale actului normativ sunt:
b) titlul, preambulul şi formula introductivă, dispoziţii, dispoziţii de conţinut şi dispoziţii finale 45.
Excepţiile de la principiul intrării în vigoare a normelor juridice este:
;c) când se prevede expres în conţinutul normei juridice;
 46. O categorie de contracte normative:
b) nu priveşte nemijlocit drepturile şi obligaţiile unor subiecte determinate;
 47. Analogia este un procedeu:
a) al interpretării constructive;
48. Interpretarea neoficială reprezintă:
d) opiniile avocaţilor.
49. Dreptul poate fi cercetat din mai multe perspective:
d) teoretică globală, istorică şi structurală.
50. Titlul actului normativ este:
a) modul de încadrare al acestuia în ramuri
 51. Organele de stat îndeplinesc funcţia:
a) de asigurare a constrângerii statale, restabilirea ordinii de drept încălcate şi
recuperarea prejudiciilor
52. Principiile dreptului sunt orientate de către:
a) relaţiile sociale;
53. Criteriul dominant al statului contemporan este:
a) teritoriul
54. Sistemul ştiinţelor se caracterizează printr-o structură :
a) trihotomică
 55. După gradul de certitudine conferit titularilor distingem:
a) drepturi certe şi drepturi incerte
 56. Potrivit raţionamentului „ a pari”:
b) în situaţii identice există soluţii identice;
 57. Părţile constitutive ale actului normativ sunt:
b) titlul, preambulul si formula introductivă, dispoziţii, dispoziţii de conţinut…
58. Noţiunea de responsabilitate reprezintă:
c) asumarea, de către individ, a răspunderii pentru consecinţele faptelor sale;
 59. Forma de stat exprimă:
a) modul de organizare al conţinutului puterii de stat;
 60. Drepturile patrimoniale se împart în:
a) drept real şi drept de creanţă
 61. Dreptul relativ este acel drept care pentru a se realiza:
d) are nevoie de concursul altei persoane decât subiectul activ
62. Realitatea juridică este parte componentă a :
b) realităţii sociale;
 63. Sistemul dreptului reprezintă:
b) structura internă a dreptului dintr-un stat;
 64. „Nemo censetur ignorare legem” înseamnă:
b) nimeni nu se poate sustrage de la aplicarea legii;
 65. Excepţie de la principiul neretroactivităţii este:
c) norma juridică cu caracter interpretativ;
 66. Dispoziţiile de conţinut formează:
c) conţinutul propriu-zis al actului normativ
67. Actele normative mai pot cuprinde:
c) anexe
68. Element constitutiv al calităţii de persoană juridică este:
a) un patrimoniu propriu
69. Una dintre trăsăturile esenţiale ale dreptului subiectiv este:
b) subiectul activ poate pretinde o conduită sau poate avea el însuşi o conduită în legătură cu dreptul
său
70. „Persona non grata” înseamnă:
;c) persoană neagreată;
 71. Dreptul este o expresie a :
c) formei statale
72. Funcţia normativă este:
a) o sinteză a celorlalte funcţii;
 73. Funcţiile dreptului reprezintă:
b) acele di recţ i i  f undamental e al e
acţ i uni i  mecani smul ui  j uri di c la î ndepl i n i r ea  căr or a pa r t i c i pă  î nt r e gu l  si stem al dreptul ui  şi
i nst anţ el e  soci al e speci al  abi l i tate cu at r i buţ i i  îndomeniul realizării dreptului;
 74. Element constitutiv al calităţii de persoană juridică este:
c) o organizare proprie
75. Potrivit raţionamentului „ a pari”:
b) în situaţii identice există soluţii identice;
 76. Principalul izvor de drept este:
a) Constituţia
77. Statul reprezintă:
; b) principala formă de organizare politică a societăţii;
 78. Analogia este un procedeu:
a) al interpretării constructive;
79. Formele vinovăţiei sunt:
c) intenţia şi culpa
80. Egalitatea, din punct de vedere juridic, înseamnă:
b) indivizii au aceleaşi drepturi, libertăţi şi obligaţii;
81. Element constitutiv al calităţii de persoană juridică este:
a) un patrimoniu propriu
82. Conţinutul raportului juridic reprezintă:
c) drepturile şi obligaţiile părţilor dintr-un raport juridic determinat
83. Raţionament logic este:
b) raţionamentul „ad absurdum” si c) raţionamentul „per a contrario”;d) răspunsurile b şi c.
84. Principiul libertăţii şi egalităţii se află în strânsă legătură cu:
d) principiul responsabilităţii.
85. Drepturile nepatrimoniale se divid în:
b) dr ept ur i  care pr i vesc  exi s t e n ţ a  şi i nt egr i t a t ea per soanei ,  i dent i f i c ar ea per soa
nei  şidrepturi ce decurg din creaţia intelectuală
86. Toate reglementările trebuie să fie:
b) conforme cu Constituţia
 87. Pentru a abroga un act normativ, noul act:
a) trebuie să aibă o forţă juridică cel puţin echivalentă
88. Obiectul de cercetare al ştiinţelor despre societate îl constituie:;
 b) l egi l e general e al e exi st enţ ei  şi de zvol t ăr i i  soc i et ăţ i i ,  f ormel e i stori ce de organi zare
s oc i al ă  şi m o d a l i t ă ţ i l e speci f i ce de mani f est ar e a di ver s el or  component e al e re
al i t ă ţ i i social-umane;
89. Interpretarea este extensivă:
a) atunci când sfera cazurilor la care se referă norma juridică este mai largă decât rezultădin
formularea ei;
 90. Actul normativ:
a) conţine norme juridice;
91. Încorporarea este o forma de sistematizare prin care:
c) actele normative se grupează în colecţii sau culegeri
 92. În funcţie de structura sistemului ştiinţelor se pot distinge ştiinţe despre:
c) natură, societate şi gândire;
93. Rezultatele interpretării normelor juridice pot fi:
a) interpretarea ad literam, interpretarea extensivă şi interpretarea restrictivă;
94. Ieşirea din vigoare a normei juridice:
a) reprezintă momentul din care activitatea normei încetează;
95. Conţinutul raportului juridic reprezintă:
c) drepturile şi obligaţiile părţilor dintr-un raport juridic determinat
96. Elementele constitutive ale statului sunt:
d) teritoriul, populaţia şi forţa publică.
97. Interpretarea este r est r i ct i vă  atunci când sfera cazurilor la care se r ef er ă
norma juridică:
c) este mai restrânsă decât rezultă din formularea ei;
98. Norma juridică este activă:
 b) din momentul intrării în vigoare;
99. Organele de stat îndeplinesc funcţia:
a) de asigurare a constrângerii statale, restabilirea ordinii de drept încălcate şi
recuperarea prejudiciilor
100. Dispoziţiile de conţinut formează:
c) conţinutul propriu-zis al actului normativ
101. Actul normativ:
b) este o formă principală a izvoarelor dreptului;
 102. Principiile dreptului se clasifică în:
a) principii fundamentale şi principii specifice fiecărei ramură de drept
103. În sens juridic, libertatea reprezintă:
c) posibilitatea unei persoane de a acţiona după propria dorinţă, respectând legile;
104. După gradul de opozabilitate distingem:
a) drept absolut şi drept relativ
105. Pentru a abroga un act normativ, noul act:
a) trebuie să aibă o forţă juridică cel puţin echivalentă
106. Drepturile organelor de stat faţă de celelalte subiecte de drept constituie:
b) obligaţii ale acestora faţă de stat
107. Forma de stat exprimă:
a) modul de organizare al conţinutului puterii de stat
108. În cadrul sistemului ştiinţelor juridice se pot distinge trei categorii de ştiinţe:
a) teoretice, istorice şi de ramură;
 109. Actul normativ:
a) are întotdeauna forma scrisă;
110. Principiile dreptului sunt orientate de către:
c) dreptul obiectiv;
 111. Realitatea juridică este parte componentă a :
b) realităţii sociale;
112. Preambulul actului normativ reprezintă:
c) o succintă introducere
113. Dreptul se împarte în:
a) drept public şi drept privat
114. Competenta pentru realizarea codificării revine:
d) organului legiuitor
115. Dreptul public are întotdeauna ca subiect:
c) statul
116. O categorie de contracte normative:
 b) nu priveşte nemijlocit drepturile şi obligaţiile unor subiecte determinate
117. Obligaţia juridică poate consta în:
c) a da
118. Statul reprezintă:
b) principala formă de organizare politică a societăţii
119. Dreptul îşi întemeiază eficacitatea şi existenţa pe:
a) aparatul de stat;
120. În cadrul sistemului ştiinţelor juridice se pot distinge trei categorii de ştiinţe:
a) teoretice, istorice şi de ramură;
 121. Norma juridică acţionează, în principiu, asupra:
d) teritoriului statului care a adoptat-o.
122. Normele juridice ale unui stat acţionează:
b) asupra cetăţenilor statului, străinilor şi apatrizilor;
 123. Sistemul ştiinţelor se caracterizează printr-o structură :
a) trihotomică
 124. Dispoziţiile generale cuprind:
a) obiectul, scopul, sfera relaţiilor sociale reglementate de actul normativ
 125. Interpretarea este restrictivă atunci când sfera cazurilor la care se referă norma juridică:
c) este mai restrânsă decât rezultă din formularea ei
126. Locul central în sistemul actelor normative îl ocupă:
d) Legea
127. Dreptul îşi întemeiază eficacitatea şi existenţa pe:
a) aparatul de stat;
128. Structura de stat desemnează:
c) organizarea de ansamblu a puterii în raport cu teritoriul;
 129. Dreptul absolut este acel drept care pentru a se realiza:
b) nu are nevoie de concursul altei persoane în afara subiectului activ
130. Dreptul relativ este acel drept care pentru a se realiza:
d) are nevoie de concursul altei persoane decât subiectul activ
131. Preambulul:
d) nu poate conţine norme juridice
132. Organele de stat îndeplinesc funcţia:
a) de asigurare a constrângerii statale, restabilirea ordinii de drept încălcate şi
recuperarea prejudiciilor
 133. Actul normativ:
 b) este o formă principală a izvoarelor dreptului;
134. Drepturile nepatrimoniale se divid în:
b) dr ept ur i  care pr i vesc  exi s t ent a  şi i nt egr i t a t ea per soanei ,  i dent i f i c ar ea per soa
nei  şidrepturi ce decurg din creaţie intelectuală
135. Funcţiile dreptului reprezintă:
b) acele di recţ i i  f undamental e al e
acţ i uni i  mecani smul ui  j uri di c la î ndepl i n i r ea  căr or a pa r t i c i pă  î nt r e gu l  si stem al dreptul ui  şi
i nst anţ el e soci al e speci al  abi l i tate cu at r i buţ i i  îndomeniul realizării dreptului
136. Statul s-a constituit în momentul:
b) destrămării orânduirii comunei primitive.
137. Ansamblul drepturilor şi obligaţiilor pe care le are cetăţeanul formează:
b) dreptul subiectiv al persoanei
138. Dreptul pozitiv reprezintă:
b) totalitatea normelor juridice în vigoare la un moment dat în societate;
 139. Desuetudinea este:
c) încetarea temeiului normei juridice, învechire;
 140. Structura de stat desemnează:
c) organizarea de ansamblu a puterii în raport cu teritoriul
 141. Comparaţia este o operaţie ce urmăreşte:
c) constatarea unor elemente identice sau divergente între două sau mai multe fenomene
142. Principiile dreptului sunt orientate de către:
a) relaţiile sociale;
143. Dreptul privat are ca obiect de reglementare:
b) interesul privat;
 144. Analogia este un procedeu:
a) al interpretării constructive;
145. Excepţiile de la principiul neultraactivităţii sunt:
a) normele juridice temporare;
 146. Principalul izvor de drept este:
a) Constituţia
 147. Care normă juridică penală retroactivează:
b) norma penală mai favorabilă;
148. Ştiinţa este:
;c) un ansamblu sistematic despre natură, societate şi gândire;
 149. Dispoziţiile generale cuprind:
a) obiectul, scopul, sfera relaţiilor sociale reglementate de actul normativ
 150. În cadrul sistemului ştiinţelor juridice se pot distinge trei categorii de ştiinţe:
a) teoretice, istorice şi de ramură;
 151. Preambulul:
c) precede formula introductivă
152. Dreptul absolut este acel drept care pentru a se realiza:
b) nu are nevoie de concursul altei persoane în afara subiectului activ
153. Drepturile organelor de stat fata de celelalte subiecte de drept constituie:
b) obligaţii ale acestora faţă de stat
154. Preambulul:
d) nu poate conţine norme juridice
155. O categorie de contracte normative:
b) nu priveşte nemijlocit drepturile şi obligaţiile unor subiecte determinate
 156. Dispoziţiile de conţinut formează:
c) conţinutul propriu-zis al actului normativ
157. Statul reprezintă:
b) principala formă de organizare politică a societăţii;
158. Excepţiile de la principiul intrării în vigoare a normelor juridice este:
c) când se prevede expres în conţinutul normei juridice;
159. În materia dreptului civil răspunderea juridică are două forme:
a) răspunderea civilă delictuală si răspunderea civilă contractuală
 160. Drepturile patrimoniale se împart în:
a) drept real şi drept de creanţă
 161. Sunt funcţii ale dreptului:
a) funcţia de conservare, apărare şi garantare a valorilor fundamentale ale societăţii; b) funcţia de
conducere a societăţii;c) funcţia normativă;d) toate cele trei răspunsuri sunt corecte.
162. În funcţie de structura sistemului ştiinţelor se pot distinge ştiinţe despre:
c) natură, societate şi gândire;
163. Excepţie de la principiul teritorialităţii este:
;c) raportul juridic cu element de extraneitate;
 164. Conţinutul raportului juridic reprezintă:
c) drepturile şi obligaţiile părţilor dintr-un raport juridic determinat
165. O categorie de contracte normative:
b) nu priveşte nemijlocit drepturile şi obligaţiile unor subiecte determinate;
166. Actele normative mai pot cuprinde:
c) anexe
167. Raţionament logic este:
b) raţionamentul „ad absurdum”;c) raţionamentul „per a contrario”;d) răspunsurile b şi c.
168. Justiţia reprezintă:
c) starea i deal ă a s oci et ăţ i i  r eal i zabi l ă  pri n asi gurarea pent ru f i ecare i ndi vi d în parte
şi pentru toţi împreună a satisfacerii drepturilor şi intereselor lor legitime;
 169. Contractul normativ:
a) este izvor de drept;
 170. După gradul de opozabilitate distingem:
a) drept absolut şi drept relativ
 171. În limba română, noţiunea de „drept” comportă o dublă accepţie:
a) drept obiectiv şi drept subiectiv;
 172. Obiectul de cercetare al ştiinţelor despre societate îl constituie:
b) l egi l e general e al e exi st enţ ei  şi de zvol t ăr i i  soc i et ăţ i i ,  f ormel e i stori ce de organi zare
s oc i al ă  şi m o d a l i t ă ţ i l e speci f i ce de mani f est ar e a di ver s el or  component e al e re
al i t ă ţ i i social-umane;
 173. Forma de guvernământ reprezintă:
b) modul de exercitare al puterii de stat;
 174. Dispoziţiile finale şi tranzitorii cuprind:
b) prevederi în legătură cu punerea în aplicare, intrarea în vigoare şi relaţii cu
reglementări preexistente
175. Reglementările trebuie:
b) adoptate cu respectarea competenţei organului emitent;
176. „Nemo censetur ignorare legem” înseamnă:
c) nimeni nu poate invoca necunoaşterea legii ca scuză
177. Excepţie de la principiul neretroactivităţii este:
;c) norma juridică cu caracter interpretativ;
 178. Excepţiile de la principiul intrării în vigoare a normelor juridice este:
c) când se prevede expres în conţinutul normei juridice;
 179. Excepţiile de la principiul neultraactivităţii sunt:
a) normele juridice temporare;
 180. Norma juridică acţionează, în principiu, asupra:
;d) teritoriului statului care a adoptat-o.
181. Părţile constitutive ale actului normativ sunt:
b) titlul, preambulul şi formula introductivă, dispoziţii, dispoziţii de conţinut şi dispoziţiifinale
182. Formele ale răspunderii juridice por fi:
a) răspunderea civilă b) răspunderea penalăc) răspunderea administrativăd) toate cele trei răspunsuri
sunt corecte
183. După corelaţia dintre ele distingem:
d) drepturi principale şi drepturi accesorii
184. Obiectul reglementării juridice are în vedere:
a) relaţiile sociale ce cad sub incidenţa normelor juridice;
185. Una dintre trăsăturile esenţiale ale dreptului subiectiv este:
 b) subiectul activ poate pretinde o conduită sau poate avea el însuşi o conduită în legăturăcu dreptul
său
186. Preambulul:
c) precede formula introductiva
187. Legile pot fi:
b) constituţionale, organice şi ordinare;
188. Sistemul dreptului reprezintă:
 b) structura internă a dreptului dintr-un stat.
189. Încălcarea prevederilor normelor de drept atrage:
c) răspunderea juridică a persoanei vinovate
190. Egalitatea, din punct de vedere juridic, înseamnă:
b) indivizii au aceleaşi drepturi, libertăţi şi obligaţii;
191. Conţinutul raportului juridic reprezintă:
c) drepturile si obligaţiile părţilor dintr-un raport juridic determinat
192. Actul normativ:
a) conţine norme juridice;
193. În societatea primitivă puterea şi autoritatea corespundeau:
c) forţei fizice
194. Dacă actul normativ cuprinde un singur articol, acesta se va numi:
a) articol unic
195. Condiţiile răspunderii juridice sunt:
a) f apta i l i ci t ă,  rezul tatul  f aptei  i l i ci te, l e găt ur a  de cauzal i tat e,  vi no văţ i a  şi să nu exi ste o
cauza care înlătură răspunderea juridică
196. Actul normativ:
a) are întotdeauna forma scrisă;
 197. Formula introductivă:
c) conţ i ne  denumi rea aut or i t ăţ i i  emi tent e şi deci zi a de a emi te sau adopta actul
normati vrespectiv
198. Ieşirea din vigoare a normei juridice:
a) reprezintă momentul din care activitatea normei încetează
199. Încorporarea este o forma de sistematizare prin care:
c) actele normative se grupează în colecţii sau culegeri
200. Dreptul patrimonial este acel drept al cărui conţinut:
c) poate fi exprimat în bani
201. Dreptul exercită un rol important în conducerea societăţii prin intermediul:
c) actului normativ juridic;
 202. Elementul structural de bază al actului normativ este:
d) articolul
203. Încorporarea poate fi:
d) oficială sau neoficială
204. Populaţia se raportează la stat prin:
c) puterea de stat
205. Una dintre trăsăturile esenţiale ale dreptului subiectiv este:
b) este o posibilitate recunoscută subiectului activ
206. Prin analogie:
b) pent r u sol u ţ i o n a r ea unei cauze conc r et e,  at unc i  c â n d l egea est e i ncompl et ă
s au
i mpr e c i s ă ,  se r ecur ge la nor me j ur i di ce ase m ă n ă t oare sau la pr i nc i pi i le gener al
e al edreptului;
207. Normele juridice intră în vigoare:
b) din momentul publicării în Monitorul Oficial, de regulă;
208. În strânsă legătură cu ştiinţele juridice se află un grup de discipline:
d) ajutătoare.
209. Abrogarea este:
a) încetarea temeiului normei juridice;
210. După gradul de certitudine conferit titularilor distingem:
a) drepturi certe şi drepturi incerte


Teste teoria generala a dreptului - rezolvate tip grila